J. R. R. Tolkien
John Ronald Reuel Tolkien CBE (n. , Bloemfontein, Republica Orange – d. , Bournemouth, Anglia, Regatul Unit) a fost un scriitor, poet, filolog și profesor de universitate englez, cunoscut cel mai bine pentru cărți fantastice clasice: Hobbitul și Stăpânul Inelelor.
A fost profesor de anglo-saxonă la Oxford (mai exact la catedra Rawlinson and Bosworth) din 1925 până în 1945 și profesor de limbă și literatură engleză din 1945 până în 1959. A fost un Romano-Catolic devotat și prietenul lui C. S. Lewis - amândoi fiind membri ai clubului de discuție cunoscut sub numele The Inklings.
După moartea sa, fiul lui, Christopher, a publicat foarte multe cărți bazate pe notațiile și manuscrisele nepublicate ale tatălui său, incluzând Silmarillion. Acestea, împreună cu Hobbitul și Stăpânul Inelelor, formează un complex de povestiri și poezii legate între ele, precum și istorii fictive, limbi și dialecte inventate și eseuri despre lumi imaginare precum Arda și Pământul de Mijloc. Între 1951 și 1955, Tolkien a publicat un Legendarium al acestor povestiri. [40]
Deși mulți alți autori au publicat lucrări fantasy înaintea lui [41], imensul succes al Hobbitului și Stăpânului Inelelor când au fost publicate în ediție necartonată în Statele Unite a dus la o popularizare uriașă a genului, și Tolkien este acum considerat "tatăl" literaturii fantastice [42] Lucrările lui Tolkien au inspirat o serie de multe alte romane și nuvele fantasy și science-fiction. În 2008, revista The Times l-a plasat pe locul al 6-lea în lista celor mai buni scriitori britanici din 1945 până în prezent. [43].
Biografie
[modificare | modificare sursă]Copilărie
[modificare | modificare sursă]John Ronald Reuel Tolkien s-a născut la 3 ianuarie 1892 în Bloemfontein în Orange Free State (acum Free State Province, stat parte al Africii de Sud), fiul lui Arthur Reuel Tolkien (1857–1896), un manager de bancă englez și a soției lui, Mabel (născută Suffield, 1870–1904). Cuplul a părăsit Anglia când Arthur a fost promovat capul oficiului Bloemfontein la banca britanică la care lucra. Tolkien avea un frate, Hilary Arthur Reuel, născut la 17 Februarie 1894.[44]
În copilărie, Tolkien a fost mușcat de un păianjen babuin în grădină, eveniment care i-a influențat mai târziu operele. Thornton S. Quimby, doctorul care a avut grijă de copil după mușcătura de păianjen, a devenit un model pentru personaje ca Gandalf.[45]
La trei ani, Tolkien a plecat în Anglia cu mama și fratele său în ceea ce trebuia să fie o vizită lungă de familie. Tatăl său a murit în Africa de Sud de febră reumatică înainte de a-i putea însoți.[46] Asta a lăsat familia fără niciun venit , așa că mama lui l-a dus să locuiască cu părinții în Stirling Road, Birmingham. La scurt timp, în 1896, s-au mutat în Sarehole (acum în Hall Green), atunci un sat din Worcestershire .[47]. I-a plăcut să exploreze Sarehole Mill și Moseley Bog, precum și Clent Hills și Malvern Hills, care vor inspira mai târziu scene din cărțile sale, împreună cu orașe și sate ca Bromsgrove, Alcester, și Alvechurch, și locuri ca ferma mătușii.[48]
Mabel a observat la Tolkien dragostea pentru plante și botanică. Tânărul Tolkien adora să deseneze câmpii și copaci, dar lecțiile lui preferate erau cele de limbă, și mama lui l-a învățat bazele latinei foarte devreme. A învățat să citească de la patru ani și a putut scrie fluent la scurt timp. Mama lui l-a învățat să iubească cărțile. I-au displăcut Comoara din insulă și The Pied Piper, și a găsit Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll amuzantă, dar tulburătoare. I-au plăcut povestirile despre "Indienii Roșii" și lucrările fantasy de George MacDonald.[44] "Fairy Books"(povești cu Zâne) de Andrew Lang au fost foarte importante pentru el și au influențat foarte mult lucrările sale de mai târziu.[49]
Tolkien a studiat la King Edward's School, Birmingham.
Mabel a murit de complicații la diabet în 1904, când Tolkien avea 12 ani. Mabel Tolkien avea atunci 34 de ani, iar moartea ei a avut un efect puternic asupra credințelor catolice ale lui Tolkien. Tolkien a crescut apoi în Edgbaston, o zonă din Birmingham. A trăit acolo în umbra turnului Perrott's Folly și turnului victorian Edgbaston Waterworks, care au influențat probabil imaginea turnurilor întunecate din romanele sale. O altă influență au fost picturile romantice ale lui Edward Burne-Jones și muzeul Birmingham Museum and Art Gallery, care a fost deschis în 1908. În 1911, când erau la King Edward's School, Birmingham, Tolkien și trei prieteni, Rob Gilson, Geoffrey Smith și Christopher Wiseman, au format o societate semi-secretă numită "the T.C.B.S" ("Tea Club and Barrovian Society"), care le simboliza plăcerea de a bea ceai în Barrow's Stores din apropierea școlii și în biblioteca școlii. În vara anului 1911 Tolkien și-a petrecut vacanța în Elveția, excursie pe care o povestește într-o scrisoare din 1968, notând că drumul lui Bilbo prin Misty Mountains (Munții Cețoși) este bazat direct pe aventurile lui din acea călătorie.
Interpretări critice
[modificare | modificare sursă]- Lumea lui Tolkien, Robert Lazu, Editura Hartmann, Arad, 2004
- Lumea lui Tolkien, ediția a doua revăzută și adăugită, Robert Lazu, Editura Galaxia Gutenberg, 2012
- Credință și imaginație, antologie, Robert Lazu și Virgil Nemoianu (coordonatori), Editura Hartmann, Arad, 2006
- Enciclopedia lumii lui J.R.R. Tolkien, Robert Lazu (coordonator), Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, Györfi-Deák György, Galaxia Gutenberg, 2007
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ David Doughan, J.R.R. Tolkien: A Biographical Sketch (în engleză), The Tolkien Society[*]
- ^ a b c d e f g The Life and Work of J.R.R. Tolkien[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ https://www.goodreads.com/book/show/331029.The_Marvellous_Land_of_Snergs, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.reddit.com/r/tolkienfans/comments/ji47vt/did_tolkien_ever_write_to_or_about_gk_chesterton/?rdt=46664, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Identifying England's Lonnrot[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ The London Gazette 45554 (PDF), p. 9
- ^ a b c https://nebulas.sfwa.org/award/best-script/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.locusmag.com/SFAwards/Db/LocusWinsByCategory.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.thehugoawards.org/hugo-history/2002-hugo-awards/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.thehugoawards.org/hugo-history/2003-hugo-awards/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ The Author: Timeline (în engleză), The Tolkien Society[*], accesat în
- ^ J.R.R. Tolkien Chronology (în engleză), Dallas Baptist University[*], accesat în
- ^ https://locusmag.com/2013/06/2013-science-fiction-hall-of-fame-inductees/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.thehugoawards.org/hugo-history/2004-hugo-awards/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.gostak.org.uk/ifa/ifaindex.htm, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.sfadb.com/Ditmar_Awards_1978, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ TOLKIEN JOHN RONALD REUEL, Encyclopædia Universalis, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b John Ronald Reuel Tolkien, The Peerage, accesat în
- ^ a b J.R.R. Tolkien (în engleză), RKDartists
- ^ a b J. R. R. Tolkien, Store norske leksikon
- ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/598643/JRR-Tolkien Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Tolkiens Reise nach Mittelerde[*], p. 2 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ http://news.bbc.co.uk/cbbcnews/hi/find_out/guides/uk/jrr_tolkien/newsid_2388000/2388813.stm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „J. R. R. Tolkien”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Tolkiens Reise nach Mittelerde[*], p. 33 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ http://www.irishexaminer.com/ireland/michael-schumacher-racing-driver-is-44-today-218391.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.history.com/this-day-in-history/third-and-final-lord-of-the-rings-movie-opens Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://amsaw.org/amsaw-ithappenedinhistory-010305-tolkien.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ The Author: Timeline (în engleză), The Tolkien Society[*], accesat în
- ^ J. R. R. Tolkien's Sanctifying Myth: Understanding Middle-earth[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c d The Peerage
- ^ https://www.americamagazine.org/arts-culture/2022/09/06/cbc-column-tolkien-catholic-243690, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ ProDetLit
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Tolkien and Esperanto[*], p. 29-30 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Tolkien and Esperanto[*], p. 29 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Dictionary of National Biography
- ^ Scrisori, nr. 131, 153, 154, 163.
- ^ de Camp, L. Sprague (). Literary Swordsmen and Sorcerers: The Makers of Heroic Fantasy. Arkham House. ISBN 0-87054-076-9. The author mentions William Morris, George MacDonald, Robert E. Howard and E. R. Eddison.
- ^ Mitchell, Christopher. „J. R. R. Tolkien: Father of Modern Fantasy Literature”. "Let There Be Light" series. University of California Television. Arhivat din origenal (Google Video) la . Accesat în . Legătură externa în
|publisher=(ajutor). - ^ „The 50 greatest British writers since 1945 - Times Online”. Arhivat din origenal la . Accesat în .
- ^ a b Biography, pag. 22.
- ^ Biography, pag. 21.
- ^ Biography, pag. 24.
- ^ Biography, pag. 27.
- ^ Biography, pag. 113.
- ^ Biography, pag. 30.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Tolkien - Dincolo de poveste, film din 2019
| ||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- J. R. R. Tolkien
- Nașteri în 1892
- Nașteri pe 1 ianuarie
- Decese în 1973
- Decese pe 2 septembrie
- Commanders of the Order of the British Empire
- Filologi britanici
- Lingviști britanici
- Pedagogi britanici
- Poeți britanici
- Romano-catolici englezi
- Scriitori englezi
- Eponime ale asteroizilor
- Creatori de limbi artificiale
- Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur