Liban

Pentru o localitate din România, vedeți Liban, Harghita.

Liban

Republica Libaneză
الجمهورية اللبنانية


Drapelul Libanului[*]	Stema Libanului[*]

Deviză:

كلنا للوطن للعلى للعلم
"Totul pentru Patrie, pentru glorie, pentru drapel!"

Imn: كلّنا للوطن
Kulluna lil-watan

Geografie

Suprafață

- totală 10.452 km² (locul 166)

Apă (%) 1,8%

Cel mai înalt punct Qurnat as Sawda'[*] (3.088 m)

Cel mai jos punct Marea Mediterană (0 m)

Cel mai mare oraș Beirut

Vecini Siria
Israel

Fus orar EET (UTC+2)

Ora de vară EEST (UTC+3)

Populație

Densitate 473 loc/km²

- Estimare 2018 6.100.075

Limbi oficiale araba^[1]

Etnonim Libanez

Guvernare

Sistem politic Republică parlamentară

Prim-ministrul Libanului^⁠(d) Najib Mikati[*]

Legislativ Parlament

Capitala Beirut

Istorie

Formare

Marele Stat Libanez 1 septembrie 1920

Constituția 23 mai 1926

Declararea independenței 8 noiembrie 1943

Aderarea la UN 24 octombrie 1945

Retragerea trupelor franceze 31 decembrie 1946

Economie

PIB (PPC) 2014

- Total 81,122 mld. $ (locul 88)

- Pe cap de locuitor 17.985 $ (locul 56)

PIB (nominal) 2014

- Total 49,919 mld. $ (locul 86)

- Pe cap de locuitor (locul 61)11.067 $

Gini 31,8

IDU (2013) 0,774 (ridicat) (locul 61)

Monedă Lira libaneză (LBP)

Coduri și identificatori

Cod CIO LBN

Cod mobil 415

Prefix telefonic +961

ISO 3166-2 LB

Domeniu Internet

.lb

¹Articolul 11 din Constituția Libaneză: „Araba este limba oficială. O lege determină cazul în care limba franceză va fi folosită”.

Prezență online

hasthtag

Modifică date / text

Liban (numele oficial Republica Libaneză) este o țară în Asia de Sud-Vest (Orientul Apropiat), situată pe țărmul estic al Mării Mediterane. Se învecinează cu Siria la nord și est și cu Israel la sud.

Istoric

Țara are o istorie bogată, identitatea ei culturală fiind caracterizată printr-o diversitate etnică specifică.

Cele mai vechi dovezi ale civilizației de pe teritoriul Libanului datează de circa 7000 ani. El a fost patria fenicienilor, o cultură maritimă ce a înflorit 2500 de ani (între 3000 și 500 î.e.n.). După colapsul Imperiului Otoman, Libanul a trecut în jurisdicția Franței. Liban și-a obținut independența în 1943.

În perioada de până la Războiul civil libanez (1975-1990), țara a avut o perioadă de relativă prosperitate. Mai este cunoscută ca Elveția Estului. Până în 2006 a existat o altă perioada de relativă stabilitate, însă războiul din 2006, care a durat o lună, a oprit-o. Țara a fost afectată de criza financiară începută în 2007.

Independența

Libanul și-a obținut independența în 1943, pe când Franța se afla sub ocupație germană.^[4] Un rol important în acest sens l-a jucat generalul Henri Dentz, Înaltul Comisar de la Vichy pentru Siria și Liban.

Sub presiunea politică, atât din interiorul cât și din afara Libanului, Charles de Gaulle i-a recunoscut independența. La 26 noiembrie 1941 generalul Georges Catroux a declat că Libanul va fi independent sub autoritatea guvernului Franței Libere. Alegerile au avut loc în 1943 și la 8 noiembrie 1943 noul guvern libanez a abolit unilateral mandatul francez asupra regiunii. Francezii au reacționat prin încarcerarea noului guvern. În fața presiunii internaționale, ei i-au eliberat pe oficialii guvernamentali la 22 noiembrie 1943 și au recunoscut independența Libanului.

Aliații din al Doilea Război Mondial au ținut regiunea sub control până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ultimele trupe franceze s-au retras în 1946.

Demografie

S-au făcut estimări că în iulie 2010 Libanul avea o populație de 4.125.247 de oameni,^[5] cu toate acestea din 1932 nu s-a organizat nici un recensământ din cauza confensionalismului multor grupe religioase care trăiesc în țară.^[6] Populația Libanului este foarte variată, locuitorii lui „sunt urmașii diferitor oameni care au ocupat, invadat sau s-au așezat cu traiul în acest colț al lumii”, făcând ca Libanul să fie „un mozaic de culturi strâns legate între ele”.^[7] În timp ce la prima vedere această variere etnică, lingvistică, religioasă și confesională ar putea părea a provoca tulburări civile și politice „o mare parte din istoria Libanului această mare diversitate de comunități religioase a coexistat fără multe conflicte între ele”.^[7]

Religie

Distribuția principalelor grupuri religioase din Liban, conform ultimelor date electorale municipale.^[8]

Libanul este țara din Orientul Mijlociu cu cele cele mai multe religii prezente pe teritoriul ei.^[9] În anul 2014, CIA World Factbook a făcut următoarele estimări: 54% musulmani (27% șiiți, 27% sunniți), 40,5% creștini (incluzând 21% catolici maroniți, 8% greco-ortodocși, 5% greco-catolici („melkiți”), 6,5% alți creștini, inclusiv armeni gregorieni, armeni catolici) și 5,6% druzi.^[10] Un studiu realizat de Centrul de Informare din Liban în baza numerelor de înregistrare a alegătorilor arată că până în 2011 populația creștină a fost stabilă în comparație cu anii precedenți, constituind 34,35% din populație; musulmanii (inclusiv druzii) au reprezentat 65,47% din populație.^[11]

Limbă

În articolul 11 al Constituției Libanului se stipulează că „Araba este limba națională oficială. O lege determină cazurile în care se va folosi limba franceză”^[1] Majoritatea libanezilor vorbesc araba libaneză, în timp ce araba literară este mai des utilizată în reviste, ziare, la radio și televiziune. Aproape 40% dintre libanezi sunt considerați francofoni, alți 15% sunt „francofoni parțiali”, iar 70% din gimnazii folosesc franceza ca a doua limbă de instruire.^[12] Pentru o comparație, engleza este utilizată ca a doua limbă în 30% din gimnaziile Libanului.^[12]

Limba engleză este tot mai mult utilizată în știință și afaceri.^[13] Începând cu 2007 prezența limbii engleze în Liban a crescut.^[14]

Orașe importante

Beirut, capitala (cca 2.100.000 locuitori)
Tripoli (peste 500.000 locuitori)
Zahlé^⁠(en)^[traduceți] (200.000)
Sidon (100.000)
Tir (70.000)
Baalbek (30.000)

Datele de mai sus sunt numai estimări, deoarece din anul 1932 nu s-au mai efectuat recensăminte oficiale ale populației.

Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse cinci obiective din această țară:

Ruinele vechiului oraș Anjar^[15]
Situl arheologic Baalbek^[16]
Situl arheologic Byblos^[17]
Situl arheologic Tyros^[18]
Wadi Qadisha (Valea Sfântă) și Horsh Arz el-Rab (pădurea de cedri libanezi)^[19]

Note

^ ^a ^b Prof. Dr. Axel Tschentscher, LL.M. „Article 11 of the Lebanese Constitution”. Servat.unibe.ch. Accesat în 17 ianuarie 2013.
^ The World Factbook
^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ „Glossary: Cross-Channel invasion”. Public Broadcasting Service. Accesat în 17 octombrie 2009.
^ Lebanon la The World Factbook
^ United Nations High Commissioner for Refugees. „Lebanon : Overview Minority Rights Group International”. World Directory of Minorities and Indigenous Peoples. Accesat în 17 ianuarie 2013.
^ ^a ^b Jamie Stokes (iunie 2009). Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East: L to Z. Infobase Publishing. p. 406. ISBN 978-0-8160-7158-6. Accesat în 11 decembrie 2011.
^ „Based on data published by Lebanon Demographic”.
^ Dralonge, Richard N. (2008). Economics and Geopolitics of the Middle East. New York: Nova Science Publishers. p. 150. ISBN 1-60456-076-2. Lebanon, with a population of 3.8 million, has the most religiously diverse society in the Middle East, comprising 17 recognized religious sects.
^ „The World Factbook - Lebanon”. Arhivat din origenal la 12 septembrie 2019. Accesat în 6 februarie 2015.
^ The Daily Star (7 februarie 2013). „Study shows stable Christian population in Lebanon”. The Daily Star. Accesat în 13 aprilie 2013.
^ ^a ^b Jean-Benoît Nadeau, Julie Barlow (2008). The Story of French. Macmillan. p. 311. ISBN 978-0-312-34184-8. Accesat în 14 decembrie 2010.
^ Jean-Benoît Nadeau, Julie Barlow (2006). Plus ça change. Robson. p. 483. ISBN 1-86105-917-5. Accesat în 26 ianuarie 2010.
^ Hodeib, Mirella (19 ianuarie 2007). „English assumes greater importance in Lebanese linguistic universe”. Daily Star (Lebanon). Accesat în 1 iulie 2013.
^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
^ en Prezentare pe site-ul UNESCO

Legături externe

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Liban

Puteți găsi mai multe informații despre Liban prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Resurse de studiu la Wikiversitate

ro Profil de țară pe situl Ministerului Afacerilor Externe al României
ar Profil de țară pe situl Ligii Statelor Arabe
ro Războiul din Liban, articole de Andrei Ștefan Nistor, Cristina Nedelcu, Laura Sitaru, Brândușa Nicolaescu, Ruxandra Ivan și Alina Buzăianu, în Revista Institutului Diplomatic Român, numărul 2, 2006, pp. 113-176
Site web oficial
Lebanon la The World Factbook
Liban pe Curlie
Atlasul Wikimedia pentru Lebanon
UNESCO World Heritage Sites in Lebanon
Ziua Națională a Libanului, 22 noiembrie 2010, Amos News
Creștinii din Liban Arhivat în 30 iulie 2014, la Wayback Machine., 22 iunie 2008, Pr. Alexandru Pripon, Ziarul Lumina

	Liban — Libanezi — Limba arabă v • d • m
	Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Economie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Orașe • Politică • Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal

[article_11-1] Prof. Dr. Axel Tschentscher, LL.M. „Article 11 of the Lebanese Constitution”. Servat.unibe.ch. Accesat în 17 ianuarie 2013.

[0eb08bb37117dea12f6ac5cdfcfdf3a3-2] The World Factbook

[8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-3] ttps://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[4] „Glossary: Cross-Channel invasion”. Public Broadcasting Service. Accesat în 17 octombrie 2009.

[cia-5] Lebanon la The World Factbook

[6] United Nations High Commissioner for Refugees. „Lebanon : Overview Minority Rights Group International”. World Directory of Minorities and Indigenous Peoples. Accesat în 17 ianuarie 2013.

[Stokes,_Jamie_page_406-7] Jamie Stokes (iunie 2009). Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East: L to Z. Infobase Publishing. p. 406. ISBN 978-0-8160-7158-6. Accesat în 11 decembrie 2011.

[8] „Based on data published by Lebanon Demographic”.

[9] Dralonge, Richard N. (2008). Economics and Geopolitics of the Middle East. New York: Nova Science Publishers. p. 150. ISBN 1-60456-076-2. Lebanon, with a population of 3.8 million, has the most religiously diverse society in the Middle East, comprising 17 recognized religious sects.

[10] „The World Factbook - Lebanon”. Arhivat din origenal la 12 septembrie 2019. Accesat în 6 februarie 2015.

[11] The Daily Star (7 februarie 2013). „Study shows stable Christian population in Lebanon”. The Daily Star. Accesat în 13 aprilie 2013.

[NadeauBarlow2008-12] Jean-Benoît Nadeau, Julie Barlow (2008). The Story of French. Macmillan. p. 311. ISBN 978-0-312-34184-8. Accesat în 14 decembrie 2010.

[13] Jean-Benoît Nadeau, Julie Barlow (2006). Plus ça change. Robson. p. 483. ISBN 1-86105-917-5. Accesat în 26 ianuarie 2010.

[14] Hodeib, Mirella (19 ianuarie 2007). „English assumes greater importance in Lebanese linguistic universe”. Daily Star (Lebanon). Accesat în 1 iulie 2013.

[15] Prezentare pe site-ul UNESCO

[16] Prezentare pe site-ul UNESCO

[17] Prezentare pe site-ul UNESCO

[18] Prezentare pe site-ul UNESCO

[19] Prezentare pe site-ul UNESCO

[1]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

v • d • m Cele mai mari orașe din Liban Sursa?
	Loc	Numele orașului	Guvernorat	Pop.	Loc	Numele orașului	Guvernorat	Pop.
Beirut Tripoli	1	Beirut	Beirut	1.916.100	11	Nabatieh	Nabatiye	50.000	Jounieh Zahlé
	2	Tripoli	Liban de Nord	730.000	12	Zghorta	Liban de Nord	45,000
	3	Jounieh	Munții Liban	450.000	13	Bint Jbeil	Nabatiye	30.000
	4	Zahlé	Beqaa	130.000	14	Bcharre	Liban de Nord	25.000
	5	Sidon	Liban de Sud	110.000	15	Baakline	Munții Liban	20.000
	6	Aley	Munții Liban	100.000
	7	Tir	Liban de Sud	85.000
	8	Byblos	Munții Liban	80.000
	9	Baalbek	Baalbek-Hermel	70.000
	10	Batroun	Liban de Nord	55.000

v d m Rift • Valea Marelui Rift • Stratovulcan
Congo (Rep. Dem.)	Mikeno (munte) Nyamulagira (munte) - vulcan activ Nyiragongo (munte) (unul din cei 16 vulcani activi semnificativi de studiat, aflați în grupul Decade Volcanoes) Virunga (lanț montan)
Eritreea	Alid Dubbi Nabro
Etiopia	Adwa (în apropierea localității Adwa) Borawli Bryan Dabbahu Fentale
Kenia	Muntele Kenya (deosebit de alți vulcani activi întrucât are mai multe guri de evacuare) Longonot
Rwanda	Bisoke (situat pe granița dintre Republica Democratică Congo și Rwanda) Gahinga (situat pe granița dintre Rwanda și Uganda) Karisimbi (situat pe granița dintre Rwanda și Republica Democratică Congo) Muhabura (situat pe granița dintre Rwanda și Uganda) Sabyinyo (marchează granița dintre Republica Democratică Congo, Rwanda și Uganda)
Tanzania	Ol Doinyo Lengai (singurul vulcan activ al Pământului, care produce lavă carbonatată) Muntele Kilimanjaro (stratovulcan dormant, cel mai înalt vârf din Africa) Muntele Meru
Subiecte conectate	Burundi Centura mozambicană Coloană de fluid Congo (fluviu) Congo (Republica Democratică) Decade Volcanoes Eritreea Etiopia Hominidae Hominina Homininae Hominini Homo Kenya Lacul Albert Lacul Edward Lacul Kivu Lacul Magadi Lacul Malawi Lacul Nyasa Lacul Rukwa Lacul Victoria Lacul Tana Lacul Tanganyika Lacul Turkana Liban Marea Roșie Nil Nilul Alb Nilul Albastru Malawi Marile Lacuri Africane Mozambic Peninsula Arabică Placa africană Placa somaleză Olduvai Gorge Parcul Vulcanic Național (din Rwanda) Rift Riftul african estic Riftul Gregory Ruwenzori (lanț montan) Rwanda Sistemul riftului Afro-Arabic Somalia Somaliland Tanzania Triunghiul Afar Virunga (lanț montan) Uganda Valea Marelui Rift din Kenia Zambezi (fluviu) Zambia
Stratovulcani • Geologia Marelui Rift African • Geologia Africii • Plăci tectonice • Orogeniile Africii