Sâta a-o contegnûo

Minerva

Da Wikipedia

Minerva a l'è unna antiga divinitæ italica, passä a Romma probabilmente attraverso i Etrüschi, successivamente identificä con l'Atena di Greci.

A componeiva a Triade Capitolinna, insemme con Giove e Giunon; questa trinitæ a l'ea venerä no solo in to tempio a lë dedicou in sce o Campidoglio de Romma ma in te tütti i Capitolia spanteghæ in gio pe l'impero.

Minerva, Museo Nacional Arqueologico (Tarragona)

Minerva a l'è a Dea da sapiensa, dell'intelligensa e dell'inzegno. In origine a l'ea solamente a protettriçe di artigien e de attivitæ industriali, da tescitüa e da filatüa, ma poi anche di meistri de scöa e de atre corporasioin.

L'influensa greca a l'è poi andeta attribuindoghe e caratteristighe de divinitæ bellicosa e garante da libertæ çittadinna. Ciceron defæti o ghe dixe custos urbis. Còmme Diana, Minerva a no se maia e a mantegne a verginitæ.

O giorno 19 de marso con a festa dîta Quinquatrus se celebrava Minerva insemme a Marte.

In epoca etrüsca Minerva a vegne rappresentä segundo o modello de Atena, con de modifiche de poca importansa in to costümme. Anche l'arte romana a l'ha continuou a seguï a tradisionale raffigurasion greca de Atena, che a l'aveiva avüo a ciü grande esprescion con a famosa statua crisoelefantinna de Fidia.

Contròllo de outoritæVIAF (EN13107718 · LCCN (ENno2018111002 · GND (DE118986155 · CERL cnp00544188 · WorldCat Identities (ENno2018-111002
pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy