Troetwer : -Caitade +Coomrnnn 2 MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | ae Anul 173 (XVII) — Nr. 374 bis LEGI, DECRETE, HOTARARI St ALTE ACTE Miercuri, 4 mai 2005 a @ SUMAR Pagina ‘Anexa. ta Ordinul ministrulul transporturilor, constructor si turismului_ nr, 171/2005 pentru’ aprobarea Reglementaiil tehnice ,Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton gi beton’ armat. pentru Poduni, ingicativ NP 115-04. ACTE ALE ORGANELOR DE SPEC { ALE ADMINISTRATIEI-PUBLICE CENT MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTILOR $1 TURISMULU! ORDIN (Ohitru aprobarea Reglementarii tehnice ,Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si ; beton armat pentru poduri, indicativ NP 115-04*) Ih contormitate cu art. 38 alin, 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construct, cu modificérile ulterioare, in temeiul art. 2 pet. 45 gi al art. 5 alin, (4) din Hotardrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructilor gi Turismulul, cu modificarile gi completirile ulterioare, ‘avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 55 din 25 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate — CTS 6 $1 Procesul-verbal de avizare al Comitetului tehnic de coordonare general nr. 61 din 16 noiembrie 2004, ministrul transporturilor, constructiilor gi turismulul emite urmatorul ordin: ‘Art. 1. — Se aprobé Reglementarea tehnic& .Normetiv Art. 2. — Prezentul ordin se public& In Monitorul Oficial privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat al Romaniel, Partea |, gi intr in vigoare in termen de pentru poduri*, indicativ NP 115-04, elaboratié de 90 de zile de la data publica, Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti, prevézuté in Art. 3. — La data intrérii in vigoare a prezentului ordi anexa care face parte integranta din prezentul ordin. ‘se abroga orice dispozitie contrara. Ministrul transporturilor, constructitor si turismulut, Gheorghe Dobre Bucuresti, 15 februarie 2005. Nr. 171. F) Ondrul re. 1712005 a fost publoat in Menitctul Oficial al Romani, Perta |, nr. 374 cin 4 mai 2005 gl este reprodus gi in acest numér bis.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 374 bis/4.V.2005 NORMATIV privind projectarea infrastructurilor de beton gi beton armat pentru podur, indicativ NP 115-04 J. GENERALITATI 1.1. Prezentul normativ se referd la proiecterea infrastructurilor din beton $i beton armat pentru poduri gi podefe de cale feratéi normal si ingustl, de sosea si combinate. Prevederile prezentului normativ sunt valabile si in cazul viaductelor sau pasajelor denivelate, 1.2. Terminologia si simbolurile utilizate in normativ sunt tn concordanfa cu recomandarile Societatii Internationale de Mecanica Pimanturilor si Inginerie Geotehnicd (LS.S.M.G.E) $i corespund celor utilizate in prenormele europene legate de proiectarea geotehnica. 1.3, Infrastructura unei construcfii in general este alcdtuité dintr-o substructurd si fundatii. fn cazul infrastructurilor de poduri, substructura este elevafia pilei sau culeei. Aceasta este alcdtuita la réndul ei dintr-o parte intermediara in contact cu fundafia la nivelul rostului elevajie fundafie 51 respectiv o parte superioaré care face legdtura cu suprastructura si cu terasamentul in cazul culeelor, Elevatia are rolul de a prelua incircirile de Ja suprastructura si de a le transmite fundatiilor. Proiectarea elevajiei ca substructurd ‘rebuie si asigure conluerarea cu fundafia, Fundatiile au rolul de a prelua, transmite si repartiza terenului de fundare inc&rcarile transmise de la suprastructuri prin intermediul elevafiei infrastructuril, Terenul de fundare constituie suportul constructiei si respectiv volumul de roca sau p&mént care suferd deformatii induse de incérctrile transmise si repartizate de c&tre fundafi. 1.4, Fundafiile infrastructurilor podurilor, pot fi directe sau indirecte fn funcjie de modul de transmiteré a incdrcdrilor de la structurd c&tre terenul de fundare. 1.5. Furdafiile infrastructurilor podurilor vor fi proiectate conform prezentului normativ ludnd in considersre reglementirile tehnice conexe si documentele tehnice normative de referinf prezentate in anexele Ii Il. 2, MATERIALE UTILIZATE PENTRU INFRASTRUCTURILE DE PODURI 2.1, Caracteristicile betoanclor utilizate la realizarea infrastructurilor de poduri se stabilesc de etre proiectant fn functie de condifiile de medin si influenfa lor asupra durabilitstit betonului conform NE 012+ 99, €16/20 in cazul de agresivitate 2.2. in cazul terenurilor de fundare fér8 ape agresive clasele uzuale pentru beton si fundafiilor directe si C20/25 pentru fundajiile indirecte si clevatii. In condi ccaracteristicile betoanelor se stabilesc conform prescripfiilor tehnice in vigoare. 2.3, Tipul de ciment ce se utilizeazs la preparazea betonului pentru infrastructurile de poduri se stabileste {n functie de conditile de mediu in conformitate cu prevederile prescriptilor tehnice in vigoare. 2.4, ArmBtura necesar& pentru realizarea infrastructurilor podurilor va fi de tip tespectiv plaselor sudate din STNB, Otelul beton trebuie si indeplineasc’ condi prescripfiile tehnice in vigoare, ofelurilor OB37, PCS2 le tehnice prevazute in 2.5. Reglementitile tehnice conexe si documentele tehnice normative de reférint& recomandate pentra calitatea materialelor utilizate 1a realizarea infrastructurilor de poduri (ciment, agregete, apa aditivi, ojel etc.) sunt prezentate in anexele I-III. “Sy Anexa: este reprodust in facsi AEA)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 374 bis/4,V.2005 3. ACFIUNI 3.1, Proiectarea infrastructurii este conditionati de dimensionarea completi a suprastructurii, 3.2. Solicitirile tansmise infiastructurilor podurilor se determina in grupérile fundamentale si speciale de inedredri; se vor considera gruptrile de inc&rciri utilizate la proiectarea suprastructurii $i Incdrcarile determinate de actiuni aplicate direct infrastructuri (Impingerea pAméntului, presiunea apei etc.). Se vor respecta reglementarile in vigoare. Documental tehnic normativ de referinf& pentru determinarea actiunilor date de temperatura exterioard este STAS 10101/23-75, iar fn cazul acfiunilor seismice se va fine seama de prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare, Pentru calculul impingerii active gi rezistenjei pasive a pimAntului asupra infrastructurilor de poduri se recomanda utilizarea teoriei lui Coulomb in condifii statice respectiv metoda Mononobe-Okabe in conditii dinamice. 3.3. Pentru proiectarea si verificarea infrastructurilor de poduri in grupatile de calcul considerate toate actiunile se reduc in centrul de greutate al rostului elevatie-fundatie si respectiv al tilpii fundafici. Astfel se obfin valorile efortucilor sectionale (N, M, T forfA axial, moment incovoietor si forfé tdietoare) necesare verifictrilor ulterioare. 4, CERCETAREA $I CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE 4.1, CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE, “A:.1. Studiile geotchnice necesare proiectiri si realizirii inftastructurilor de poduri vor fi realizate conform normelor in vigoare. 4.1.2. Incadrarea preliminard a une infrastructuri de'poduri intt-o categorie geotehnicd se va face inainte de cercetarea geotehnicé a terenului. Infrastructurile de poduri se incadreazA fn categoriile geotehnice 2 si 3 definite astfel: = Categoria geotehnicd 2 corespunde tipurilor conventionale de lucréri si fundatii, fir riscuri majore sau condifii de teren gi de solicitare neobignuite sau exceptional de dificile, Lucririle ingineresti care se incadreaz fn aceast& categorie geotehnicé necesitl investigarea geotehnicd a terenului, dar pot fi ulilizate metode de rutina pentru incercarile de laborator si de teren respectiv pentra proiectarea $i execufia lucrérilor. = Categoria geotehnica 3 include infrastructurile de dimensiuni mari sau iesite din comun, care implica riscuri majore privind conditile de teren si/sau de incdre8ti exceptional de mari. 4.1.3. Cercetarea terenului de fundare pentru infrastructurile de poduri trebuie efectuaté fn functie de ‘incadrarea fn categoriile geotehnice menfionate. !MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 374 bis/4.V.2005 4.1.4, Categoria geotchnicd 2 presupune studi de arhiva si realizarea de investigatii geotehnice specifice. Ca un minim, cercetarea terenului de fundare va consta din: ~ recunoasterea amplasamentului, cu indicarea pozifiei construcfilor si utlitatilor invecinate; = recunoastere topografiei si geomorfologiei regiunii amplasamentului; + cercetarea harflor si memorilor geologice aferente zonei; + consultarea investigafiilor geotehnice anterioare pe amplasament si a datelor privind experienja de constntire pe amplasament sau in zond; ~ stabilitea conditilor hidrologice si hidrogeologice pe amplasament; ~ ‘definirea gradului seismic al amplasamentului. 4.1.5. Categoria geotchnic& 3 presupune investigafii suplimentare faj& de cele impuse la categoria geotchnic& 2, ca de cxemplu tncerciri geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri caracteristii utiliza fnts-un calcul de interactiune teren-structurd prin metode numerice. 4.1.6. Numarul punctelor de investigatie geotehnica trebuie sA fie ales astfel incft s& se poatd deterrhina proprietttile tercnului si variabilitatea acestora in lungul podului,.Distanja intre aceste puncte este ‘cuprinsf, in general, intre 10m si 50m in lungul podului, iar adéncimea de cercetare va fi corelata cu. adancimea de fundare. In plus, dacd sistemul de preluare a tmpingerii paméntului al elevatiei infrastructurii consti din ancoraje, investigatiile geotehnice trebuie si se extind’ pe distanfa si la adéincimea necesar& pentru a se obfine proprietajile straturilor in care se vor fixa aceste ancoraje, 4.1.7. Se va da atenfie deosebitd urmétoarelor aspecte care sunt importante la realizarea infrastructurilor: > prezerja unor pimfnturi granulare cu permeabilitafi ridicate si cu pericol de‘antrenare hidrodinamica sau a unor cavitati (naturale sau artficiale) care pot produce taséri suplimentare; - prezer{a unor blocuri sau altor obstacole care pot provoca dificultafi la excavare (cu estimarea métimii i distibutiei acestora); + prezenfa unor roci sau altor materiale tari care pot provoca dificult pe parcursul excavati si impune utilizarea unor echipamente speciale; ~ agresivitatea chimicd a apei subterane, pamanturilor sau rocilor. ‘tn cazul fundajilor agezate sau tncastrate fntr-o roca de bazA, se va determina nivelul la care se intélneste roca pe directie longitudinala si transversalé podului; trebuie de asemenea determinate caracteristicile tocii, inclusiv gradul de alterare si de fisurare, prezenfa unor straturi de argilé foarte moale sau turb& care pot conduce la frecai negative si stiri suplimentare, F O etapa importanta este obfinerea de informafii privind regimul apei subterane, ca de exemplu: ~ nivelul apei in foraje si piezometre precum si fluctuafile acestuia tn particular fa timpul iemii si a primaverii; ~ hidrogeologia amplasamentulu, incluzdnd migcaile apei subterane si variafile de presiuni in ap; + nivelurile extreme ale apeilibere, care pot influenta presiunea apei subterane; + prezenfa straturilr de apa sub presiune sau arteziene, 4.1.8. in cazul in care sunt suspectate contamindri chimice ale terenului si ale apei subterane, trebuie Tealizati o investigare pentru determinarea compusilor chimici si a modului! in care ar putea afecta fundafia infrastructurii podului. ‘MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 974 bis/4,V.2005 4.1.9, Pentru determinarea valorilor parametrilor geotchnici vor fi realizate incercisri de laborator pe probe tulburate sau netulbusate, tncercéti de teren sau determindri pe baze empirice, inclusiv studii de arhiva, ‘Atunei cénd este necesard stabilirea stéri inifiale de eforturi din teren, coeficientul de impingere in stare de repaus, Ko, poate fi determinat prin incerciti de laborator, de teren sau pe baza unor relafii empirice. 4.2, CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE 4.2.1. Calculul terenului de fundare la starea limité de deformatii consta in verificarea relaiilor: Assis (4.1) fn cazul unei verificdri la starea limita ultima (SLDU) si Att (4.2) fn cazul unei verificdri la starea limitd a exploatirii normale (SLDEN) in care: As - deplasiri sau deformatii posibile ale infrastructurii, datorate deplasérilor si deformérilor terenului de fundere, calculate cu thedrciri din grupari fundamentale pentra starea limit& ultima; 4s - deplasiri sau deformari de refering admise pentru structur; At - deplaséri sau deformafii posibile ale infrastructurii datorate deplastiilor si deformarilor terenului de fundare, calculate cu fnelscZri din grupari fundamentale pentra starea limit& a exploatirii normale; ‘At- deplasiti sau deformiri admisibile din punct de vedere tehnologic. 4.2.2. Caleulul la starea limit de capacitate portanti se efectueazi pentru: infrastructuri fundate direct pe piménturi compresibile; > infiastructuri fundate direct pe piménturi coezive foarte umede si saturate, supuse unei solictiri aplicate rapid; = infrastructuri fundate direct pe terenuri alc&tuite din roci stincoase; > inffastructuri fundate direct si supuse unor incdrciri orizontale permanente importante (H> 0, VJ; = infiastructuri cu fundafi indirecte. 4.2.3, Pentru calculul Ia starea limita de capacitate portanti se iau in considerare inetrctiri din grupari speciale, Prin calculul terenului ta starea limita de capacitate portanta trebuie s& se asigure respectarea conditic: Qsm-R (43) in care, Q - ine&rearea de calcul pentru terenul de fundare, provenita din gruparea ‘de acfiuni cea mai defavorebild, R - capacitatea portanti de calcul a terenului de fundare; m_- coeficient al condifiilor de lucra. Dup’ tipul lucrarii, capacitatea portanta de calcul a terenului de fundare poate fi: - presiune critica (p.) in cazul infrastructurilor fundate direct; = presiune lateral ultima (p,), in cazul fundatiilor incastrate tn teren, supuse la solicitari transversale; + incdrcare criticd (axialé sau transversal) in pilofi (baretele) infrastructurilor fundate indirect; + fora de frecare pe talpa fundafiei; = moment de stabilitate corespunzator fundatiilor infrastructurilor de poduri.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEl, PARTEA |, Nr. 374 bis/4.V.2005 4.24, Caleulul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale se poate face pentru constructii obisnuite din Clasele de importanfé Ill, 1V, V. Presiunile conventionale reprezint& presiuni acceptabile pe suprafafa de contact dintre fundafie si-teren, stabilite empiric. 4.2.5, Calcutul teremului de fundar + clasa de importanta a construtie; = sisterul static gi alcBtuirea constructivi a structuri = natura terenului de fundare; = cerinfele functionale in exploatare; = faza de proiectare, cazol fundirii directe se efectueaza diferenfiat in fuincjie de: 4.2.6. Stabilirea preliminaré a dimensiunilor in plan ale fundafiei se face prin predimensionare pe baza presiunii convenfionale findnd seama de condifiile tehnologice si amplasament. 4.2.7. Calculul definitiv al terenului de fuandare se poate face: - lastarea limita de deformatii; Ia starea limit& de capacitate portant; « - pe baza presiunilor conventionale, 4.28. Calculul pe baza presiunilor convenjionale se efectueaz’ tn cazul. tndepli urmétoarelor condi + infrastructuri obignuite, insensibile la tastr, fird restricfi de deformatii in exploatare gi = terenari de fundare bune (conform tabel 4.1). simultane a Tabel'4.1. [Nt ripul de teren |; [Blcous, boloviniguri sau pitrguricontindnd mai putin de 40% nisip si mai pufin de 30% arg, in concifiite unei stratificatii practic uniforme si orizontale (avand inclinarea mai mick de 10%) > _[Pamdcturinisipoase, inclusiv nisipuriprifoase, indesate sau de indesare medie, tn condi unei strctificatii practic uniforme gi orizontale [Pamdnturi coezive cu plasticitate redusd (Ip < 10%): nisipunargiloase, prafuri nisipoase si prafuri, ‘avind e < 0,7 si le 2 0,75 in conditiile unei stratificatii practic uniforme gi orizontale |Pamantuni coezive cu plasticitate medie (10% < Ip < 20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase - largiloase, avand e < 1 sil, 2 0,75 in conditiile unei stratificatii practic uniforme si orizontale [5 _|Paménturi coezive cu plastcitate mare (Ip > 20%): argile nisipoase, argile prifoas gi argle, avind e 11] si le 0,75 in condifile une stratficafi practic uniforme si orizontale 16 |Roci stancoase si semistAncoase in condijiile unei stratificafii practic uniforme gi orizontale 7 |Orice combinatie intre stratificapile precizate la nr ert. 126 jg. |[Umpluturi compactate realizate conform unor documentafii de execufie (caiete de sarcini, Icontrolate calitativ de unitati autorizate 4.2.9, Cateulul pe baza presiunilor convenfionale const4 in a compara valorile presiunilor efective pe talpa fundatiei cu valori de referintl ale presiunilor. Condifiile ce trebuie respectate sunt urmatoarele:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 374 bis/4.V.2005 +) tn cazul incdrcarilor centrice: 1n gruparea fundamental: perS Poows in gruparea special&: p'er$ 1,2 Pea: + tncazul inetrcdrilor excentrice, cu excentricitate dupa o singura directie: 4m gruparea fundamental: pt $ 1,2 Poors tn gruparea speciald: p'etmex S 1,4 Peoays = in cazul incarcdrilor excentrice, cu excentricitate dupa dows directi: {n gruparea fundamentala: petmax S 1,4 Peasvs in gruparea special: p'etmax $ 1,6 Pron. incare: = pat, ples ~ presiunea efectivi medie verticalA pe talpa fundatiei provenit& din incarcarile de calcul din gruparea fundamental’, respectiv din gruparea special’; = Pemex Plefmax ~ presiunea efectivi maxima pe talpa fundafiei provenité din inc&rcatile de calcul din ‘gruparea fundamentala, respectiv din gruparea special&; = Peony = presiunea convengionsla de calcul. 4.2.10. Dimensiunile in plan ale fandafilor se stabilesc astfel ce rezultanta inctretrilor provenite din acfiuni pentra gruptiri fundamentale si fie aplicatd in cadrul simburelui central. Pentru situafiile in care, in gruparca findamentalé, infervin solicitiri orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultanta incdrcdrilor si se aplice in afara simburelui central cu condifia ca secfiunea activa a t8lpii fundafiei sa nu fie mai micd de 80% din aria totalé a acesteia, 4.2.11. Presiunea conventionald de calcul se stabileste dupa cum urmeazi: = presiunile convenfionale Peony se determing ludnd in considerare valorile de baza Pq, din tabelele 4.2, 4.3, 4.4 14.5 care se corecteazs conform relafici’4. = pentru piménturile sensibile la umezite stabilirea valorilor presiunii conventionale se face pe baza prescriptiilor in vigoare. Tabel 42 |Denumirea terenului de fiandare. Peony kPa [Rodi stincoase 10006000 Roi ‘Marne, mame argiloase si argile compacte |350+1100 semistinconse | Sisturiariloase, angle gistoase si nisipuri | gry. gon cimentate Observatie: in intervalul indicat, valorle p.,,, se aleg jindnd seama de compactitatea gi starea de degradare 1 rocii stincoase sau semistincoase, Ele nu variaza cu adéncimea de fundare si dimensiunile in plan ale fundafiilor. "MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 374 bis/4,V.2005 Tabel 4.3. i 7 | Indesare Denumirea Indesate | nesses terenulti de fundare mat kPa Blocuti si bolovinigurt ou inerspaile a umplute ou nsip siping Blocuri cu interspatiile umplute cu 6) paménturi argiloase oo0 00, Pietriguri curate (din fragmente de 600 roci crstaline) Pietriguri ca nisip 550 troy | Pictrisuri din fragmente de roci Famine | sedimentare oy Pietriguri ex o wo “4 350+500° nisip argilos Nisip mare 700 30 Nisip mijlocia 600 500. noe “uscat sau umed 500 350 fee foarte umed sau saturat_| 350 250 luscat_ 350. 300. Nisip fin prafos umed_ 250 200. foarte umed sau saturat_| 200 150 Tn cazul fh care datoritt piméntului nu este posibila prelevarea de probe netulburate, stabilirea gradului de indesare se poate face pe baza penetrarii dinamice in foraj sau a penetrari statice, » in intervalul indicat, valorile se aleg tinénd seama de consistenfa paméntului argilos aflat in interspatii interpoland fntre valorile minime pentru I.=0.5 si maxime corespunzitoare lui L=1.0.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 374 bis/4.V.2005 Tabel 4.4. Consistena™ Denumirea si caracterizarea Indicele porilor 05 Iterenului de fundare le = = Pew (KPa) \Cu plasticitate redusi (1,<10%): |_05 300 _|350 nisip argilos, prafnisipos, praf [0.7 275. {300 (Cu plasticitatea mijlocie 0S 300 {350 \(10%<1,<20%): Inisip argilos, praf nisipos argilos, | 7 275 _ {300 . |praf argilos, argill prifoast, LSet argild prafoasd nisipoas’ gi ergilé} 1.0 200 250 lnisipoasa at - 0s 550 |650 [Cu plasticitate mare si foarte Imare (1,>20%): 0.6 450. {525 jargilé ape argili prifoast, | 0.8 300 [350 ila, argila Leeda aut ead Ll 225 300 ‘TTp cazul in care nu este posibild prelevarea de probe netulburate, aprecierea consistenjei se poate face pe baza penetrarii dinamice in foraj sau a penetrarii statice. La pamAnturi coezive avand valori intermediare ale indicelui porilor e gi indicelui de consistenta 1, se admite interpolarea liniar& a valorii presiunii conventionale de calcul dupa Ie $i e suceesiv. Tabel 45 Paminturi nisipoase gi _| Nisipuri prafoase, zgurl (cu exceptia pamnturi coezive, cenusi nisipurilor prifoase) avand: | etc., avind: Denumirea terenului de fundare s 05 208 sos 208 Pay (KPA) Uroplaturt din pimanturt omogene, realizate gi compactate in mod organizat | 75° au ad wat (perme, rambles) Depozite | compactate , | omogene controlat bau a 180 150 Umplutri”” | rezutatetn | mmpactate, ‘uma unor ma unor | dar avand 0 activitii | vechime de sistematice 180 150 120 100 de depunere | 4ePunere de - minimum 2 pimdnturi_|°7 ! ‘TUmpluturi cu confinut de materi organice mai mic de 5%. Pentru valori 0.5S corectia de lafime se calculeazk dup cum urmeazk: P, pentru piménturi necoezive, cu excepfia nisipurilor prifoase; pentru nisipuri prifoase gi paménturi coezive. = Pom (D, -24 (kPa) 4.6) = pentru Dp> 2m Cy =K,7(D,-2) (kPa) a7 in care: ~ D,~adéncimea de fundare, in me + Kz —coeficient conform tabelului 4.6; - 7 ~greutatea volumicé de calcul a straturilor situate deasupra nivelului t2lpii fundatiei (calculats ca medie ponderatii cu grosimea straturilor), in KN/m?, Tabel 456 Denumirea paménturilor K Pamarturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prifoase 25 Nisipuri prifoase si paiménturi coezive cu plasticitate redus& si mijlocie | 2,0 P&aménturi coezive cu plasticitate mare si foarte mare 1SMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 374 bis/4.V.2005 5, PRESCRIPTIL GENERALE DE PROIECTARE PENTRU ELEVATILE $I FUNDATHLE INFRASTRUCTURILOR DE PODURI 5.1, Solutia de fundare va fi stabilité pe baza studiilor geotehnice care trebuie s& indice: sistemul de fundare, stratul in care se fundeazA, adéncimea de fundare, presiunea conventional’ de baz’ pe teren, inclusiv sporurile de adincime gi lifime. 5.1.1. Adancimea de fundare a infrastructurilor va fi stabil conform prescripfilor in vigoare luandu-se in considerare si urmatoarele: = condifiile geologice si hidrologice; = variafiile de umiditate; = adincimea de inghef; : - adancimea stratului de fundare nealterat in care trebuie sa fie incastrat& fundatia, - adancimea de afuiere, dacd nu se iau mfsuri de protejare (radiere, saltele de’ fascine, saltele de gubioane, gebioane, etc.); = adincirea albiei, datorit& lucratilor de regularizare si de imbundttiri funciare; = influenfa reciprocd a fundafiilor existente si noi, 5.1.2. Pentru infiastructurile fundate tn terenuri care se altereazA tn contact cu apa, trebuie s& se indice, prin proiect, ca betonarea fundafei si fie executatt imediat dupa inléturarea stratuluialterat 5.1.3. La infrastructurile fundate in terenuri ce se dizolva in contact cu apa (sare sau roci similare) adfncimea de fundare va fi stabilit& in functie de procesul de dizolvare’in timp, ludndu-se masuri pentru evitarea pltrunderii apei curgatoare fn adancime, precum si pentru protectia fundatiei contra coroziunii. 5.1.4, La terenurile stancoase dure (granit, bazalt, andezit etc.), adéncimea minima de fncastrare in stratul nealterat va fi de cel pujin 50 cm. La terenurile stncoase alterabile, la stabilirea adéncimi de incastrare se va tine seama de posibilitatea sporirii in timp a grosimii stratuluj alterabil si de posibilitatea de a fi erodat. 5.1.5. Fundatiile directe ale infrastructurilor vor fi coborate cu cel pujin 50 cm sub adaincimea de inghet. Pentru podete tubulare (cu sectiunea dreptunghiulara, circular, ovoidala etc.) adéincimea de fundare va fi de cel pufin 20 cm sub adéncimea de inghef. 5.1.6. in cazut unor fundafii noi, care se coboara sub nivelul unor fundafii invecinate vechi, se va efectua tun studiu asupra comportirii terenului in timpul execufici fundajici noi (in afara studiilor obligatorii privind comportasea terenului in timpul exploatarii celor doud construcfi), pe baza cBrora in timpul execufiei vor fi uate mésuri corespunzitoare de evitare a degradirii infrastructurii existente. In cazul fundatiilor aflate in vecindtatea unor ramble, vor fi uate de asemenea m&suri care si impiedice pierderea stabilititii si eventualele taséri ale acestora, 5.1.1. in terenuri afuiabile, unde nu se iau masuri pentra stabilizarea fundului albiei, se recomanda ca talpa fundafiei s& fie astfel incastrata in teren, incdt nivelul acesteia si se giseascA mai jos decat nivelul afuierilor maxime posibile (generale si locale) cu valorile h' ardtate in tabelul 5.1. "12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 374 bis/4.V.2005 Tabelul 5.1. ‘ Adancimea de fundare sub Sees ese Cott vel afuidlor mexime posibile h’, in metri held 2.50 h>10 5.00 5.1.8. Daca talpa fundatiei se aseazi la cel putin $ m sub nivelul maxim de afuiere, se recomanda ca fundafia sa fie calculata Judndu-se fn considerare incastrarea in teren, 5.1.9. in cezul terenurilor de fundare sensibile fa umezire, respectiv cu umfliti si contractii mari, fundofile infrastructurilor de poduri se vor realiza findnd seama si de prevederile prescriptilor in vigoare. 5.2. Fundatiile directe de suprafaja vor fi proiectate conform prescripfilor in vigoare. Fundatiile directe de adancime se vor proiecta finind seama de incastrarea in terenul inconjurdtor (a se vedea anexa TI) respectiv de reglementirile tehnice conexe respectiv de documentele tchnice normative de refetinga. Fundafille indirecte, pe piloti, vor fi proiectate conform prescripliilor tehnice in vigoare. in cazul fundatitor pe barete se vor respecta reglementirile si documentele tehnice normative de referin}é din anexa Isi Il), 5.3, Infastructurile podurilor de sosea si cale ferath se calculeaz& la stiri limit, 5.3.1. Caleulele la stiri limita vor fi efectuate pentru cele trei grupiri de actiuni, in urmftoarea ordine: = gruparea I, fundamental, + gruparea a Il - a, fundamentala suplimentata, + gruparea a IIl- 2, special, 5.3.2. Valorile normate ale actiunilor, clasificarea si gruparea acfiunilor precum si coeficientii de calcul ccorespunzitori sunt conform prescripfiilor in vigoare, Inftestructurile vor fi calculate la urmBtoarele stiri limitis + sr limit ultime; + starea limitd de rezistenfa, = _ starea limitt de stabilitate a pozitiei (risturnare, alunecare); ~ stiri limita ale explostérii normale: = starea limita de fisurare; = starea limit de deformatie (tasare, rotire). 5.3.3. Infrastructurile nu se verificd la starea limit de oboseala, Calculele Ja stiri limit se efectueaz fara a lua in considerare coeficientu! dinamic, cu excepfia cuzinetilor, pentru care coeficientul dinamic se va ua conform prescripfillor in vigoare. 5.3.4. Calculele la diferitele stiri limit vor fi efectuate Ia solicitirile cele mai defavorabile ce apar in iferitele etape (executie, exploatare etc.), conform condifiilor de compatibilitate reciproct si de simultaneitate prevazute in prescripiile in vigoare. Calculul la actiunea seismicé (in gruparea a Ill-a) se va face in conformitate ou normele in vigoare. iMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 374 bis/4.V.2005 13 5.3.5. Elementele constitutive ale elevafiilor si fundatiilor din beton sau beton armat ca $i calculul cuzineyilor la compresiune localéi se calculeazi la starea limita de-rezistenti, conform prescriptilor in vigoare. Starea limita de stabilitate la ristumare, in rosturile elementelor de beton simplu, respectiv la talpa i, este asigurata daci punctul de aplicare al rezultantei incdrcdrilor in rostul respectiv avand excentricitatea de calcul eae se giseste pe suprafaja limitata de curbele definite de relatile (5.1) sau (5.2), in cate m, coeficientul condifilor de lucru, va fi introdus cu valorile din tebolul 5.2: ~ pentru rosturi dreptunghiulare (Figura 5.1) GD - peniru rosturi circulare (Figura 5.2) re Figura 5.1 Figuras.2 e SEEN 1008: 2003 Apa de preparare pentru beton, Specificajii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriel de beton, ca apa de preparare pentru beton SREN 12620:2003 _Agregate pentru beton STAS 3349/1-83 _Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei STAS 3622-86 Betoane de ciment ~ clasificare STAS 6102-86 Beton pentru construcfii hidrotehnice. Clasificare si conditiitehnice de calitate STAS 6165-88 Hartie suport. Hartia suport pentru benzi adezive STAS 6482/1-73-_Sérme de ofel si produse din srma pentru beton precomprimat, Reguli pentru verificarea calit&fii STAS 6482/2-80 _Sarme de otel produse din sérma pentru beton precomprimat. Sfrma neted’ STAS 6482-80 Sr de ofel gi produse de sérm& pentru beton! precomprimat. Sarma amprentatii " STAS 6482/4-80 . Sdrmi de ofel si produse din sma pentru beton precomprimat. ToroaneMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 374 bis/4.V.2005 STAS 8573-78 impermeabilizator pentru mortare de ciment STAS 8625-90 plastifiat mixt pentru betoane SREN 1766:2002 _Produse gi sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Medode de incerciri, Beton de referingé pentru incercari E. Documente tehnice normative de referinf& privind privind executia, receptia, revizia STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat, Suprastructura. Condifii generale de executie STAS 2920-83 Poduri de sosea, Supravegheri si revizii tehnice SREN13369:2002 _Reguti comune pentru produsele prefabricate de beton STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate din beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calititit ©MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA 1, Nr. 374 bis/4.V.2005 ANEXA III Caleulul fundatiilor directe de adfincime jinénd seama de incastrarea in terenul inconjurdtor Fundafia rigida din figura III.1 este incastrata fn teren pe adéncimea |. Actiunile de calcul din originea sistemului de axe sunt: + forja axiald vertical Nos + forfa orizontala Hi; + momentul M. Figura lll.130 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 374 bis/4.V.2005, Din scrierea conditilor de echilibru se objine un sistem de ecuafii avind ca solufii deplasdrile fundatel, si anume tasarea Az, deplasarea pe orizontalé Ax gi rotirea 0, Acestea au expresiile: ay in care s-au facut notafil ~ ky este coeficientul de pat sau de reacfiune pe vertical a terenului de fundare la adancimea |; ~ ky este coeficientul de pat sau de reactiune pe orizontalé a terenului de fundare la adancimea |; Pentru stabilirea valorilor coeficientilor ky $i ky, in lipsa altor informafii teoretice sau experimentale se vor utiliza precizarile din P106-85, ,.Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor pentru fundarea construcfiilor” ~ Buletinul Construcfiilor nr. 7/1985. 2HI+3M k, “Wwb,sBP by eee (uL2) Presiunile maxime si minime pmax, min pe talpa fundafiei se calculeazi cu relafia: N Penna 2p, #6aR (3) Presiunile reactive orizontale p,z se caleuleazd cu relatia: 2 pane R cE? e2RB (mL) De reguls, distribu acestor presiuni pe fefele laterale ale fundatiei este cea din figura [112. Adancimea % pentru care presiunile reactive orizontale se anuleaza, se calculeazi cu relatia: 2 = 21+ (is) H 3°" 6plb.R ©MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 374 bis/4,V.2005 31 Figura I.2 Presiunea reactiva ps a) S€ caleuleaza cu relafia: 3R, H Priory =] BT e-4z RB (6) Presiunea reactiva pa se calculeazi cu relatia: 28 Pu SBIR qu.) Momentul incovoictor corespunzitor unei secfiuni situati la cota y in terenul de fundare se calculeazé cu relafia: 2 M, =M+Hy wi -RBbY t eis (u.8)