GRAMATICALE Limb oud fa gard veeble, Varba Bbrdneated A sti, sau a nu sti gramatica, aceasta-i intrebarea; dact e mai bine a consacra un timp indelungat pentrua invita cum trebue seris, cetit si vorbit in limba nasterii, sau a nu-gi perde timpul cu asemenea nimicuri, ci al intrebuinta la inltarea gloriei natiunii prin celelalte chipuri cunoscute, d. e. tind discursuri patriotice, sau seriind in jurnale politice spre luminarea poporului. Cu alte cuvinte, pentru a fi om de stab, magistrat, artist, profesor, om de litere, advocat, jur- nalist, e necesar s& stii mai int&i gramatica, sau nu e necesar? La noi parerea din urmi e admis crede ci studiul gramaticei si al limbei Se = 134 — de prisos, In adevér! Pentru ce ti-ai bate capul cu declin&ri gi conjugiri, eu nomina- tive gi dative, cu deosebiri de genuri, tim- puri gi casuri, cu sintax’, ortografie, pune- tuatie gi alte asemenea cuvinte iscodite de cei vechi, cuvinte care s'au strecurat in girul seculelor, impreun’ cu alte rele de care inck nau isbutit ase disbara timpurile moderne? Tineritul nostru mai cu seam a inteles in- nalta sa chemare. El nu perde pretiogii sti ani, virindwgi capul in carte si ucigéndu-gi spiritul eu studiul sterp al gramaticei si limbei, El frequenteazi aduniri populare — ca st invete relele ce bantue poporal gi mij- loacele de a le indrepta; el scrie in jurnale politice—ca si lumineze pe sérmanul popor asupra drepturilor gi trebuintelor sale gi sti denunte abusurile ce se comit zilnic de catra cei de la putere; el vorbeste de suverani- tatea poporalui, de libertate, de constitutio- nalismu, de drepturi eterne, neprescriptibile si inherente naturei omenesti, de fraterni- tate, de mandate imperative si conditionale — dar eum se declini aceste euvinte lungi gi cum se seriu, ca este un subieet gi un predicat, cand trebue pus un punct gio virguli —aceste nu le gtie gi nici nu e nevoe si le invete, e&ci din suveranitatea popo- rului si din constitutionalismu se foloseste,— 335 — de nu un popor intreg, cel putin o bun’ plrticied de patrioti, pe cand din acusative si imperative nu ai niei un profit. Si pentru ce ar face ei altfel decdt cei pétrani? Ei véd cum yorbese si seriu capii natiunii, oamenii politici gi de litere cei mai insemnati, femeile, advocatii, véd % nici acestia nu au gasit de cuviintt a sti scrie si vorbi, pentru ce ar invAtaci? Mai mult, chiar invatAtorii lor nu gi-au prea pierdut timpal cu aceste aménuntimi, pentru ce Var pierde ei? Sunt, in adevér, eativa oameni obscuri care cuteazi st sustie ci pentru a pute pre- tinde e& ai ceva invafitur’, ar fi neaparab 88 sti mai intai serie gi vorbi, tei altfél ai put usor fi taxat de ignorant — dar a- ceste idei sunt gresite: Catt invatati sunt Ja noi care vorbese gi seriu intr'un chip... ai cati patrioti... cai! Oamenii obscuri care invagi limba lor $i pretind cA si aceasta are regulele sale, sunt strainofli, Austro-Maghiari: ei voesc st a- plice gi la noi regulele gramaticelor straine, poate chiar unele cea aseménare cu limba nemteases (horribile dictu!), dar inv&tatii gi patriotii nogtri nu voese aceasta, Ei voese constitutionalismu si libertate precum in toate, aga gi in limb& gi ortografie: Omul — 36 — este liber, prin urmare poate serie gi vorbi cum ii place. CA aceasta este convingerea lor, dovedese discursurile, circulirile, notele, legile, pledoriile si orice serieri. Pentru a compune 0 opera, fie literar’, fic gtiintifica, metoda adoptatae foarte simplagi recomen- dabili, Mai intai autorul trebue si nu gan- deaset nimic. Resultatul acestui repaos inte- ritual il invéleste in multe vorbe gil ag- teme pe hartie cum d& Durmnezeu, Dack nu ai cuyinte la indemana, iei altele potrivite sau nepotrivite din limbi straine, numai pom- poase si fie, In aceste sorieri adaugi ceva Ja inceput, la mijlec si la sfirgit despre gloria trecuta a patriei si despre viitorul frumos ce dumnialor preghtese, impreun’ cu cAteva alusiuni la nenorocitul present cand alti dispun de puterea statului si opul genial e gata, Dar daci in toata serierea nu @ nici o singur’é idee, dack limba nu ¢ Tomaneascd, dack s'a confundat, singularul cu pluralul, femeninul cu masculinul, s'au Pus cuvinte fix’ inkeles ori cu inteles con- trar—aceste sunt indiferente, tot esti un om insemnat ! Dar acesté oare si nu fie calomnii, insi- nuatii perfide? Si vedem. O privire seurta, asupra modului actual de a vorbi ‘gi scrie ne va convinge despre starea luerurilor. De—2r- simu vom intra in aménuntimi, totug tre- bue s& procedem in mod sistematic ca sh avem cel putin un tablou despre intreg : I. Minigirii. Acestia fac politic, ear nu gramatict, prin urmare regulele acesteia le sunt indiferente cXci tinta lor e fericirea po- porului. Cateva exemple : Intr’o circularé c&tri toti prefectii un mi- nistmn serie aga: (Monit, 30 Tul, 67). Cab despre patroane si capsule am iuat injelegere cu d. ministru de resbel ca si mé pund in posifiune de a vi le inainta indati“. La ce gandea ministrul, voind a tua infelegere pentru a fi pus in positiune de a inainta capsule # De sigur trebile statului ii ocupau toatt inteligenta. In monitorul din 18 Iunie 1867 incepe o circular’ ministeriala cu urmittoarele cuvinte: »Republicam circulara dui... —Se vede cd ministrul era republican. Tn aceasta. circulara interesanté din multe puncte de vedere, cetim intre altele urm’- torul pasaj: ,S& edutim dar, domnule pre- feet, atat eu ca ministru, edt gi d-voastr’, si nu mpiedm(?) asupra drepturilor auto- ritSfilor comunale gi judetene, ci si ne mar- ginim actiunea noastrd (de nous limiter notre action) in ad initia la viata nouk eomonals, ad anima gi a4 obliga chiar“, Unul care ar = 238 — ave notiuni elementare de gramatici ar fi a mérgini acgiunea noasird, san a ne mérgini acfiunea, apoi a le initia (autorita- til), a le anima ete, Dar ministrul pentru a da mai mult putere autorit&tilor comu- nale le-a schimbat sexul gi lea fleub bir- biitesti. Apoi in fatfi cu capsulele, gramatica era un lucru prea indiferent pentru Romani. I. Femeile. Pe aceste Balzac le imparte in dou’ clase; femeile propriu zise gi bima- nele cu treizeci gi dou’ de vertebre. Pas- trand clasificarea aceasta, vom constata ch femeile nu stiu romaneste, inst fiindc’ trebue s& vorbeasol gi chiar le place aceasta foarte mult, apoi intrebuinteaz’ de regula. in con- versari limba ce se vorbeste in tara fran- cezi, impestritati cu cuvinte romanesti. Din contra bimanele feminine intfebuinteaz’ limba romani impestritat cu cuvinte luate de la.poporul francez, — Aga in vorb& cu cele de’ntti se intimpls s& auzi frase ca urmatoarele Les doultcheaze ne sont pas lies (duleetile nu sunt legate). Il fera froid tant que le vent battera @en haut (cat va bate véntul din sus). Je me suis fait mal au pied gauche en jouant la valse (dansant).= 339 - Atil appris d chanter de la bouche? (a cinta din gurt). A la promenade j'allais tomber cat pe ce, cat pe ce, mai je me suis, tenue (m’am tinut). Si je serais (sic) plus riche, je voyagerais necontenit. Dstce que vatre domestique est comme les hommes (ca. oamenii).—Non ma. chére, a ré: pond (respunde). Derniérement je lui dis s& grijascd. prin cash et lui commence & crier chez moi (ineepe astriga la mine). Adresindu-se clitr& copili: Pourquoi tu te tot fitii de colo in colo? Dur en haut, dur en bas et ton travail base... Far celelalte rostesc frase ca aceste : Ai voiajat (cAlétorit) in vara trecut&? Cat ai dat coaferului ca s&-fi peigneze (peptene) cocul?—Trei galbent magtr (dragi). —Era supeu (cin§) la sarata (adunare)? Nu era sarat. Bonjour, Catincut&. — Bonjuricé, Vasilag. Nu vrei o bucitics de branz\? Mersi, sunt rasaziatt. (Mulftimese, sunt s&tula). Unde mergi, madam& Ioani? Ia m& due si eu ca cel care zicea ; la primblare cu cofa Ja apa. —- Ear trantegti la bonmouri? (bon mats). TL Legistatorii. — Asupra acestora s'ar pute scrie volumuri intregi. Terminologia = 240 — juridics actuals cu drept cuvént poate in- sptiminta pe Romani, ofci ei nu o pot gi nici vor puti-o intelege vre odat’, Daca na ax fi circonstanje atenuanti din causa céleri- tapit travaliulus (imprejur’ri uguratoare din causa gribirii lucrului) legislatorii nogtri ar merita munea silnicd pe viata ca pedeapsi pentru lipsa depliné de munca voluntari in timpul prea m&rginit al traducerli legilor franceze, Dar in afarh de terminologie, sh deschidem orieare codice gi sh vedem dack legislatorii au inficar o idee de gramatict. Din intimplare intilnim art. 614 din Codi- cele Civil. Acolo se zice: ,gi de va fi bal- coane gi alle asemenea“. In clasele primare se invatf ch dac& subiectul e in plural si verbul corespunzétor trebue si fie tot in plural. $colarul acelor clase ar fi zis prin urmare: gi de vor-fi balcoane si alte ase- menea,—In art. 168a Codicelui Civil gisim dispositiuni asupra lepinifor Gepuri de cas’ sau mosc), — In art. 809 ibid. se zice ci: nu pot adopta decat persoane de ambe seccele- Pe romaneste aceasta insemneaz& c& nu pot adopta decat persoancle care sunt totodatt gi de un sex gi de altul (hermafroditii). Nu cred ch acesta si fi fost scopul legislatorului. Dar pentru a scrie bine o frasi romaneasc’ ar trebu) gandit ceva, A gandi este ins 0vt activitate a mintii indreptaté spre un {el Ce fel? Activitate, minte, tel, la. le- nostri 2—O! IV, Barow. Advocatii Romani au invijat numai legile, cuci toate celelalte n’au nici un interes pentru dreptate. Ki se impart in doué categorii, in cei mai tineri cu diplome si in cei mai bétrani fara diplome. Cei intai nu eunosc limba romana. Bi pledeaz in limba francezi gi tradue cuvintele in romaneste pe eat se pricep. Deaceea in pledoriile lor giisegti cea mai deplint confusiune—nu de idei, fereasc Dumnezeu! — dar de casuri, timpuri, genuri gi numere, Adesea vei auzi cuvinte ca savant", ,incietudine” (inquié- tude), ,maloare (malleu:), ,grandoare de anima“ (grandeur d’ame) ete. Tot atat de des frase ca urmatoarel Onorabilul adversar « forjat un memoriu (a forgé un memoire). Pursuivagi! (poursuivez). Tribunalul e sezisat... (est saisi). Imi anlevagi moenurile de defensdt, (imi vi- piti mijloacele de aparare). Apiuindy pe aceasta, pangez pentru pa- rerea (apuyer, pencher). Adversarul nostra ajutd (ajoute: rom. a daugey : curusul noslru ¢ just gi legitin. (notre courroux ete.) 38.973.~ Sevier’ complecte. 16 — 42 Apoi cuvinte formate de dingii ca ,pu- nibil", yplatibil", »pedepsibil", ,domajabid" etc. —Publicul asculta gi nu pricepe. Advocatii din categoria a doua sunt si mai interesan{i. Ei nu cunose ine’ limba juridich noua si cu toate aceste ar voi si @i si o intrebuinteze. Deaceea toarn’ cuvin- tele strAine cum apuct, dar au inteles sau nu, dar se potrivese sau nu — ee face? — Aga, auzind c cuvintele ce se sfirgese in fie acum se prefae in fiune, d. e.-in loc de direcfie cum se zicea inainte, se zice acum Girecfiune vei auzi adesea : »Domnilor, garangiunea (garantia) nu e solvabila® sau »Criminaligtii (sic) au fost pringi de poli- fivne si dati pe manile justipiuned (justitie’)*. Ne s’a intimplat si auzim frasele urmi- toare: Mle rapelezu la chibzwirea domnilor jude- editori (m& raportez). Avdocagii (advocatii) fc parte din corpus magistratural. »Preventivul (prevenitul) ¢ culpabil fiindedt @ escamolat pe clientul stu cu 100 galbeni, »Domnilor Furafi! Domnul ménistra pu- Bie zien »Partea adversé zice ot otrava... dar eweases desi nu am, inodfat doftoria ta Musu Ortolan ca dumneatui... »Domnilor! Domnul representant al mini- -strului (ministeriului) public geusd pe Vasile Cogeodar ct a furat cu escaladare. Dar stifi advoastrit ce este o escaladare? Escaladare, domnilor, este céind se asasineazd 0 cetate dar nu cind se anjamboneazd (enjambe) un gard. Se sice cd Itime a Paraschin mai multe mortalitdfi... »Domnule pregedinie! Rog si se ceteascd visum perpetuum (visum repertum) midical (medical). pAdversarul ar voi sd amde procesul la calendaral turcese (aux callondes grecques) etc., ete. V. Magistragit. In privinta “cunostintelor gramaticale si limbistice, acestia ar putea intra in categoria advocatilor, Deacesa vei citi in sententele lor frase ca aceste : aConsiderand e& bitaia causa pacientului a provocat varsare de sdnge... sau ‘aConsiderand ci maltratarea causutd a devenit din stare de betie etc. In hotiririle Curtii de casatie, locutiu- nea admis’ ,loveste cu nulitate“ se schimba de multe ori in isbegte cu nulitate. — Ima- ginea-i indrizneata. Un articul neindurator a facut = 44 care ishegte... tot cu aga dreptate s'ar fi putut zice ch impinge, infapd, zugruma, ciooneste, strapunge, répune, sfarmd, sdrobeste, despricc a nulitate. Tabloul ar fi fost mai fantastic, ‘VI. Artigtii dramatic’ gi traducttorit de drame gi comedii franceze. + + gogom: VIL. -hernalistié. Acestia sunt cei mai in- vatati din toti Romani. Hi infitogeaz’, in- dreapti gi formeazi opiniunea public gi sunt harbati vrednici din toate punetele de vedere. SA nu se creadi cumva ci jurnalele representé ln noi clici de eativa oameni care ar avea de scop interese personale. — Nu! Ele represint’ adevérate partide politice care au ridécina lor in opinia public’, partide de idei pe care le ored cele mai nimerite pentru guyernarea tirii gi pe care le sustin cu orice pret. Cea mai bun’ probie contra, celor care ar indrdzni si presupue contrariul— 345 — sunt faptele acestor birbati cand vin la pu- tere. Nici una din ideile expuse de dingii prin jurnale nu rémane neaplieat’ cu cea mai deplin& bun’ credinti. Zadarnie calom- nia se va incerea dea gist la dingii o umbri ricar de ambitie personali, de interese sau de pasiune care ar fi vre o dati mo- bilul scrierilor sau faptelor lor. —Niciodata | Patrie, nationalitate, libertate, religiune, u- manitate, ordine, legalitate, dreptate sunt unica lor tint’, unica lor aspirare; spre aceasta si numai spre aceasta sunt intinse toate coardele desinteresatului gi nobilului lor suflet. Cand seriu, ei seriu din convin- gere; deaceea articulele lor au um parfum de bun’ credinja care te incanti gi te face s& te entusiasmezi pentru acesti barbati mirefi. Deaceea cand apar foife lor, cetit- tenii si le rup care de care cu aviditate ca sh ceteascl gis invefe, gi afla o mulfamire nedescrisi sorbind din acest isvor pur si limpede. Ah! de ce tot poporul, pe care jur- naligtii i imbesc atata, nu se compune nu- mai din birbati ca dingii. Ce spectacul mare} ar fil Un popor intreg de Bruti! $i cat de extraordinar! Nivelul intelectual @ la dingii tot atat de ridieat ca si cel moral. Fiecare din ei posed’ toate cunostintele u- mane. Nu este stint pe care s& nu o cu- noagel pe deplin, fari chiar ao invata. Prin inspiratie au adunat ei toat’ suma adevé- rurilor Ja care a ajuns omenirea in seculul nostru gi chipul de a le aplica potrivit ! Mai iti vine st te revoltezi vizénd cu ce p&rtinire natura ia deosebit de eeilalti mu- ritori, Altii merg la scoali si invatfi, es din scoali si tot invat’ si invati inci necon- tenit si neobosit si Ja urm& se conving c& stiu foarte putin; ei inst n’au fost nici la scoala, nici invat’i, si cu toate aceste le stiu toate. O! Eterni nedreptate a lumii! Si im ce forma frumoasi si corect’ isi es- prim iminunatele Jor idei! Limba lor curge duios ca murmurul unei cascade, numai ne- norocitii cei de Incrtori ai tipografiei le fac © multime de feste. In ignoranta lor, acestia schimba totdeauna infelesul frasei, aga. incat ideea se sminteste si se perde, Lueritorii mai fac gi altele, pun subiectul in plural gi Yerbul in singular d. ¢ mai multi oameni umerge...— yAceste teorii face...“— Prin a- ceste perioade trece popoarele...; apoi per= scina a treia plur. a presentului conj. a tr ia il transpoarti totdeauna la intdia, fi cand o regula din o rari licent& ce-gi pel mit cateodat unii din poetii nostri d. joamenii mdndne (mnaned)...“ ; ,Statele- Unite guet (gust) paca... Mai seornese si= a7 — timpuri de verburi fuarte degantate ca fie serv (furé sau fuseseré?) gi multe, multe altele. Dup& aceasta lucritorii nu iau nicidecum sama la ortografie. Ne s’a intimplat, cetind jurnalul nostru politic cel mai vechiu, st vedem cuvéntul fard scris in aceeasi co- lumni in cinei randuri consecutive in gase diferite morluri: fara, térrd, tiard, tierra, terra, farré. De sigur cd numai lueritorii sunt de vin& ci se intimpli asemenea neo- randueli, clei dact singuri autorii-jmnaligti ar fi seris asa, ce s’ar presupune de oamenii care nuau asa de putine cunostinge gramati- cale, iimbistice gi ortografice? In entusiasmul nostru, avem sperant’ c& toti jurnaligtil vor ajunge a fi ministri odata; ei bine, un se- cretar de stat care ar serix a§a, ar fi oare cu putinta? Ce s’ar zice in Franta cand un ministru ar serie ci.véntul pays fir deosebire in modul urmator: psis, payie, pei, paiy, péit, peiz? VILL. Funetionaric subalterni. Citeva e- wemple Un grefier de tribunal incheind un proces- verbal scrie: »Anul una mie opt sute... subscrisul mer- génd si contestece (constateze) chestia, auzi = 148 — deodath manifestandu-se o palm’ pe obrazul domnului X. Un primar aplich mai multe paragrafe din legea verbal (rural) Altul intrunindu-se cu ceilalti conjoleri comunali... (consilieri). Un comisar de politie constats ch metreza si metrizoiul erau impreun’ (amoreza gi a- morezu), Un judeckstor de pace din judeful C... dand in judecats pe un primar, intemeinzd aceasta pe mai multe considerante, ins cunoseénd Dogitia limbei noastre, el ureste uniformita- tea gi deaceea serie: pConsiderand c& primarul comune, »Considerand ¢& numitul primar... ,Considerand c& menfionatul primar. »Considerand ¢& susvorbitul primar. Considerind 4 zisul primar. ,Considerdnd e& suspomenital primar. Considerand c& relatatul primar. Considerand c& emisu) primat Un subprefect cere de la un primar un raport. Acesta ii réspunde in citeva cu- vinte. Subprefectul nemultamit pretinde ca primarul st-i trimiti toate argumentele sale. Drept respuns vineun dorobant cu o adres in care sta scris: N’am putut si trimet pe= 29 — eeilalti argumen{i (dorobanti) fiind la luerul ¢Ampilui, trimit dar pe acesta numai. Siirgind, citim urmatorul proces-verbal, incheiat de un subcomisar de politie din o- ragul Tagi : »Noi... subcomisarul de politie, avénd in vedere resolutia camirei si femeia Marghioala lui Vasile Chetrarul recomendaté nou& din preun& cu o blan& de hulpe care furand in calitate de servi, spre a constata modul fu- r&rii imisa fimee fiind in calitate de servi Ja d. Gheorghiu de profisiune blanar, intrand in dughian’ gi furand o blan’ in calitate de hulpe vechie cam roasi fugind, vénandu-se de sergentul din pont, prinzéndu-se in ograda. biserice: Sf Neculai inst Mra blani, imisa bland gasindu-se svirlits la cativa pagi des- pre care apucandwse a intrébuintat forta Inajor’ din care se cunoagte ci imisa este fura cu infractiune smulgénd-o dintr’un cuiu. Drept care incheindu-se acest proces verbal 86 Va supune camirii dimpreun’ cu imisa fimee gi blani sub paz sigurd spre a nu sepa prin fort sau viclenie. Aceste sunt cunogtintele limbistice si gra- maticale in toate claseleculte ale Romaniei de la ministru si pin la primarul satesc. Din aceste cunogtinje gramaticale se poate judeca ugur gradul celorlalte cunogtinte la care am ajuns. In fati eu aceste efecte ale civilisatiei si ale progresului, cale pe care mergem eu pagi ripezi, sustinuti ined de cel mai aspru simtimént de moralitate, eine ar cuteza sh se indocasch ch generatia nostri e chemata de a inilta gloria natio- nalé gi de a ridica stindardul civilisatiei in orient ?—Nime!—Eu singur, retrograd in suflet, suspin cx Satrarul Napoila al lui A- Jexandri si mé intreb inspaimantat : Unde mergem, unde mergem ?