, , • 

CARMEN BALAN·  
in BIBLIOTECA DE MARKETING: 
Gheorghe ORZAN ­ Sisteme illformatice de marketing
Coord. Virgil BALAURE ­ Marketing ­ Teste grilii
,, Coord. Virgil BALAURE ­ Marketillg
Ioana Cecilia POPESCU ­ Comun;ca"ea ill marketil/g
Carmen BALAN ­ Logisticd
,, Nicolae AI.  POP, lonel DUMITRU ­ Marketing illlefllll{iollal
Laurcn!iu­Dan ANGHEL, Eva­Cristina PETRESCU -
Business to Business Marlceling
Virginia OPRISAN ­ Markeling $i comunicar<' in sport
", ValericA OLTEA'IU ­ Marketillgu/ serviciiior. Teorle # praClica
RAzvan  ZAHARIA ­ Marketing socia/-polilic
RAzvan  ZAHARlA, Anc. CRUCERU ­ Geslil/nea forie/or d. viinzare
Mihai DIACONESCU ­ Marketing agroalimental'
Coord. Virgil BALAllRE ­ Marketing (edilia all-a)
Laurentiu­Dall ANGHEL, Eva­Cristlnn PETRESCU .-
L,OG­IS;TICA  
,, BU.,!!!ess 10 Busil/ess Marketing (edilia a 1I-a)
Coord. lacob CATOIU ­ Cereeliiri de markeling ­ part e integrantli  a lantuiui de aprovi.<:ionare­Iivrare ­
loana Cecilia POPESCU ­ Comunicarea in markeling (edilia all-a)
i... , Iacob CATOlU, Nicola. TEODORESCU ­ Comp0l'tame/ltu[
eansumatorulu[ Editia a III­a  revilzutli.  ~i adaugita 
Coord. Virgil BALAURE ­ Marketing (edilia a II-a)
Mihal DIACONESCU ­ Marketiug agroalimentar (edilia all-a)
,,
Cillin  VEGH~ ­ Marketing direct
Virgil ADASCALITEI ­ Euromarketillg ­ fundamente
lonel DUMITRU ­ Marketing strategic
\ , Eva Cristina PETRESCU ­ Markeling ill  as/gllrari
Virgil BALAURE, Jacob  CATOIU, Cillin  VEGH~ .J.'Marketing
tu.ristic "<'. '

l , ~ ..

6" 0J Edltur. URANUS

, Bucr~ti

1·
'1  
,• I
 II:',

, ,
© Editura URANUS  
Bucure,ti CP  7­62,'20722268633, e­mail:  dioncica@rds!ink.ro  
. ,
2006   CUPRINS 

AceasW  colecp.e apare sub  coordonarea  Pre ra!~ ", ." .."".." """.." """"""""......... " ....... " ............. " ". " .., ....... " ....... """"""""."". 9  

Catedrei de Marketing din cadrul  Faclt~!i de Marketing a  
Academiei de Studii Eci)llomice Bueure,ti   Capitolul 1.  Con(inutul ,i componentele logistic;;  ""'''''''"..."''''''".,''''''''''''",,...... 11
1.1.  Coneeptul de logistica  ....... " ...... " .....""""......................""... " ...........,,... 11  
'.­­"  1.1.1. Logistica militari! ­ precursoarea logisticii marfurilor ............. 12  
1.1.2, Factorii  motori  ai  evolutiei logistice ......................................... 13  
1.1.3.  Definire. concepteior de  distributie fizica ,i logisticii ............. 16  
1.1.4.  Evolu~ia istoricii  a  logisticii.. ..................... " .............. ". .... ". ..... 19  
,, 1.1.5.  Logistica integrata ,i IanlUi  de aprovizionare­livrare ............... 22  
Descrierea CIP a Bibliotedi Na(ionale a Rominiei 
1.1.  Mixul  activ~lor logistice ...................................................................... 27  
BALAN, CARMEN;  J .2. 1.  Activitar1  de  bfiza  ~i activitati  de snstinere  ., ...... , ....... , ...... , ....... 27  

Logistic­a  I Carmen  Balan  ed. a 3 a,  rev,  1.2.2. Sistcmul  logistic integrat 

Uranus, 2006  
Bibliogr.  C'pitoluI2. Relaliilc dintre logistic.  ~i m.rketing .................................................. 3S  
,. [SBN (I 0)973  7765  28  [;   2.1. Evoluria  istoric§.  a rela1iilor dintre  logistica  ~i marketing ........................ 35  
[SBN  (I 3)978 973  7765 28 4   2.2.  [nterfata dintre logistiCi!  ,i marketing.......................................... :. ........... 38  
"I iI -- . I
. 658.62 
2.3.  Relapile dintre logistica ji mixul de marketing ...................................... .41  
2.3. I. Relaliile dintre logistica ,i produs  ........................................... 43  
I. 2.3.2.  ReIa!iile dintre logistic. ji pret ................................................. 45  
~. 1   2.3.3. RelaliiIe dintre logisticil. ,i promovare ......................... ~ ............ 48  
2.3.4.  Relatille dintre logisticil.  ji distributie ....................................... 49  

, ., • Capitolul3, Servlres ellenlilor ............................................ ~ ........................~ ........... 5S  

3.1.  Coordonate conceptuale ale servirii c1ienpIor .......................................... 55  
3.1.1. Conceptul de servire a cJienlilor... .................................... :. ....... 55  
Reproducerea aces lei /ucrtiri, chiar Ji parllnla, prin arice procedeu. esfe strIct infel7isii fora 3.1.2. Componentele servirii c!ientilor ................................................ 56  
,, permisiunea edi!orolui #  intra sub inciden(a Legii nr,811996 privind drepturile de alllol'!ji 3.1.3.  M~surae nivelului de servire .................................................. 60  
drepturile conexe. 3.2.  Componente majore ale servirii clientilor.. .............................................. 62  
3.2.1. Disponibilitatea produselor in stoc ............................................ 62  
3.2.2.  Durata ciclului comenzii. ...................................................... , .... 63  
\.­ -~ Edilia I ..ISBN 973­9021­55­7  3.2.3. Retragerea produselor de pe pialli ................................. :. .......... 67  
Editia a II­a  ISBN 973·7765­00­1 
j
3.3. Importanta servir;; c1ienlilor .................................................................... 72  
Editia a Ill­a  ISBN 973­7765­00­1  3.3.1. Impactul asupra  vftQz~rilo firmei ............................................. 72  
3.3.2. Impactul asupra profitului finnei , ............................................. 75  
"''':oIl 
i
3.4. Strategi. de servire  logistc~ a c!ientilor .................................................. 77  
( !!
k., \ 5 
1  
 6.3.4.  Metoda DRP  ..................................................... 202  
" 
Capitolul4. Cumplinre. mlirfurilor ..............,........................................................ 83   6.3.5. Controlul 'gregat al  stocurilor.................................................. 204 
~  

4.1.  Abordarea modemii  a  83  

4.1.1. Conceplul de cumparare  ........................................................... 83   Capitolul 7.  Depozltarea mArfurilor ....................................................................... 211  "
4.1.2. Obiectivele cumpir~ ........................................................... 8R  
4.1.3.  Cumpiirarea .. centru  de profit ................................................... 90   7.1.
7.2.  Evalulia  ~;:
Utililillea,  cdl~e •.dl~epo:zi,t.I' .: .:.::.:....:::...:..::.:..::..:.:.:.::.... :..:.:..::..::..:.:"::"::"::':'.:':.:.:.:....:.:.::.:..:.:. ;21  I 
~

4.2. Sursele de cump1irare .............................................................................. 94   7.2.1.  depozitelor  .................................................................... 214  

4.2.1. Cumpararea $1  realizarea eu  fOrle proprli ......................  .. .. 94   7.2.2.  depozitelor ................................................................ 216  
4.2.2. Decili! strategice refedtoare.!. sursele  de cUlnp:!rare  7.3.  Tipologia depozi!elor ............................................................................. 220  
4.2.3.  Rel'liiIe dintre cumparator ~i vanzator................................ 102  
4.2.4. ldentiticarea, evaluarea  ~i seleclia fumiwrilor.. ...................... 108  
1.3.1. Principalele tipuri  de  depozite ................................................ 220  ,
7.3.2.  Depozltele private,  publice ~i cont... etu.le ............................. 221  
4.2.5.  Managemenrul bazel  de fumlzori ........................................ 116  
7.4.  depozitelor.......................................................................... 228  
4.3. Cump1irafea cBotitatil  OOlriVlle  I. timoul ootrlviL. ...............................  120  
, 7.4.1. Variante  ~i metode de amplasare ............................................ 228  
Capltolu! 5. Transportul mllrfurilor.......................................................:............... 123  
5.1.  Importanl" economie. a  .....  113  
. 7.4.2.  Metode de amplas.re a unui singur depozit ........................... 230 
7.4.3. Metod. de ampla,are a mal  multor  233  
·
~.

5.2.  Elemente de <:conomia  tr.nspoIturilor ............................  .. ..... 129   7.5.  Aranjarea  marfurllorln  236 

5.2.1.  Cerere. de transport .............................................................  ! 29   •
5.2.2. Structura costurilor de transport ...............................................  132   Capilolul 8.  Organlzarea aetlvitalilor logislice...................................................... 239  
S.2.3. Strategiil. de prel .................................................................... 136   8.1.  Evolu\ia structurilor organiZJ!torice. 
5.3.  Modunle de  transport ............................................................................ J 38  
5.3.1. Caracteristicile modunlar d e tr.nsport"................................. 138  
8.1.1. 
8.1.2. 
tradilionale. 
noL...................................................................... 249  ·.
5.32.  Analiza comparativa a madunlar de  transport ........................  141   8.1.3. Facton de influenta ............................................................... 258  
5.3.3. Transportul intermodal ............................................................. 151   8.2.  In  organizar... logistica .............................................................. 262  
5.4.  DecizJi referito.r. I. transportul de  miirfuri.. ....................................... 153   8.2.1  s!lldii ale evoln!ie! organiziirii  ............. 262  
5.4.1. Decizii strategice  ~i operallonale.............................................. 153   8.2.2.  agregare func!i6n.Ili. ............................................ 264  
5.4.2. Bv.lnarea ~i selecli. transportatorilor ..................................... 157   8.2.3.  Sladiile de integrare • procese!or........................................... 269  
5.4.3.  ~; st.bilirea ruleler ..................... 161  
5.5.  Mlisurarea  cosrurllor ,i 164  
8.3. Restructurare  ~i reenginec:ring................................................................ 272   ,
Capilulul9. Sistemullnforma!iollal ~1.n!u de aprov;zlollare­lIvrare .............. 271  
Capltolul 6. Stoeurile de  mArfuri ............................................................................ 169  
9.1.  Sisteme infonnalionale .......................................................................... 271  
6.1. Stocurileln sistemul  169  
9.2.  SisteulUl infannalional  logistic .............................................................. 278   ,..
6.1.1.  Rolul slOcurilor ...................................................................... 169  
6.1.2.  lnfluenla nivelului din canalul de marketing ...........................  171   9.3.  Componentele gistemulu' inform.lion.llogistic .................................... 281  
'.
6.1.3. Tipun de  stocun...................................................................... 173   9.4. Evolulia lanJUlui de aprovizionare­livrare!i sislemeie 
6.1.4. Costunle gener.te de stocuri ....................................................  173   infarmaliOllllle  ..................................................................................... . 
6.2.  PI.nificarea stocurllor ........................................................................... 176   9.5. Sistemele de management.1 depozituhii ~i at  transportului .................. 293  
6.2.1. Planiflc.re. In  condi!ii de certitudine ....................................... 176   9.5.1. Teodinle pe plata soiupilor operationale pentru  
6.2.2. Planificllrea!n condilii de  incertitudine .................................... 184   de  ......................................................... 293  
6.3.  Controlul stocurilor ........................................................................... 191   9.5.2. Sisle­mele de rtlllnagement al depozitului ............................... 291  
6.3.1.  Controlul cantinnu  ~i controlnl periodic .................................. 191   9.5.3. Sistenele de management 81  transportului............................. 305  
6.3.2.  Metoda JlT ............................................................................... 195  
6.3.3. Metod. MRP ........................................................................... 199  

6  7 
 C.piloluIIO. Realitltl ~i tendinte 1n dorneniullogl!ticil!i .1 rnanagernentoiui  
\ . I.n(lllu; de .provlzion.re·llvrare •.•••••.•...........•.•..•.•••.•..••••...•..••...... 309  
10.1. Clarificari conceptuale ......................................................................... 309   PREFATA 
10.1.1 . Deftnirea logistic;i  ~i managementului logistic.......... ......... 309  
10.1.2. Conceptul de lanl de aprovizionore­Iivrare ...... ...... ...... ....... 312  
,,
10.2. Faclorii critici ai  succesului In  implementarea"lanttJ1i.ii de  Dl:ceniul actual este caracterizat de  reevaluarea rolului  ~i importantei  logrsticii 
aprovizionare­livrare ................................................. ............... ..... ...... 316   in  proceslii  de  satisfacere  a  cerintelor  C\ientilor  ~i de  indeplinire  a  obiectivelor 
10.3. ImpacM lanfUlui de aprovizionarc­livrare ...................... ..................... 318   Ofganiza\id.  in  prezent,  din  perspectiv!  conceptual A. ~i practi~. iogistica  este 
. ,
~ 10.4. Vizibiiitatea!i I,nrol de aprovizionare­livrare ..........·...... ................ ..... 322   considerat;i components principal! a lantului de  aprovizne~1 . 
10.5. Adoptatta soluliilor electronice .... ........................................ ........ ... .... 331   Pe  parcursul  ultimei jumAtA!i  de  seeoI,  evolufia  conceptelor  ~i instrumentelor 
10.6.0 noui prioritate ­ reconfigurnrea ....................................................... 335   referitoare  la  fluxul  bunwilor,  serviciilor  ~i infonnaliei  a  fost  marcata.  de  mutatii 
10.7. Misurarea valerii logistice ....... ............................................................ 337   semnificative,  de  la  actjvi!~le de  distributie  privite  separat la  distribupa  fizicl,  de  la 
\.  , 10.8. Logistica Ii dezvoltarea durabilii  .............. ...............:............... .. ....... ... 340   conceptul  de  logistc~ integra~ I.  eel  de  logistic:!  strategica.  de  la  managementul 
10.9. Resursele umane in domeniullogisticii!i , llenrolui de   logistic  1a  managementul  lantului  de  aprovizionare­livrare.  Totodata,  conexiunea  Cll. 
aprovizionare­Iivrare...... ................. ....................................... ............. . 343   perspectiv 1 mangeril~ ~i de  marketing  a organiza1iilor a insemnat  aducerea in  prim 
10.10. Tendinle !i strategii  logistice in Europa ....................... .... ... .... ... ........ 345   plan  a pro(~esl de creare  a valori i .~i dezvoltare a reiatiilor de  parteneriat  cu membrii 
10.11. Tendin{e vi itoare in domeniullantlllui  de  aprovizionare­livrare ..... ... 348   din  arnOnl\!  ~j aval,  in  cadrul  lantului  de  aprovizionare­tivrare.  Logistica  a  devenit 
treptat  0 sursa  real!  de  avantaj  competiti v,  de  diferentiere  tn  raport  cu  organizatiile 
eoncurent(·,  prin generarea  de  valoare pentru  clien~.
,, Glosar •...............................•.......................•..................•........................................... 357 Lucrarea  se  adreseaz!  eelor  ce  doresc  s!  dobandeasca  aptirudinile. 
cuno~tje e  ~i atitudinile  necesare  conducerii  ~i desB~ura.ni eficiente  ~i eficace  a 
L/sta jiguri/Qr ............................................................................................................ 377 activitiitilc. Jogistice.  AceastA  carte  are  ca  scop  d ezvo ltare~pci'( de  a fonnula  ~i
adopts  de.;izii  privind  componenteie  sistemului  logistic,  decizii  care  s!  genereze 
~ , ..• UsIa tabelelor........................................................::..............................,••................. 379 valoare  deopotriva  pentru  organiz~e ~i pentru  partenerii  sai  din  tantuJ  de 
aprovizioroare·livrare. 
Bibliograjie.................................;:............................................................................. 381   Cartea  estc  rezultatul  unor  preocupari  de  cercetare  aprofundatil  a domeniului 
h
logisticii  ~i a  lantu1ui  de  aprovizionare·livrare.  Prima  edilie  a  accstei  cArfi  a  fost 
publicatii  in  anul  2001  !i  a  urm:!rit  clarificarea  conlinutului  !i  componentelor 
sistemului  logistic.  A  fost  anlizt~ totodatii  interfat.  dintre  logistici  ji  marketing. 
pornind  d(:la  rolul  de centro de greutate  ce revinc  nivclului de servire a cJienfilor. 
•• In  anul  2004,  cea  de­a  doua  edilie  a  pus  accentul  pe  func\ia  integratoare  • 
logisticii  ~i pe  contribulia  sa  la  cre~ta competitivitalii  organiz~e. De  asemenea, a 
exploret  r,"lit~e !i  tendinlele  manifestate  in  domeniul  logisticii  ji  al  lanlului  de 
, ., aproviz ~ are-liv.
Cea de­a treia editie a cAI1ii  completeaza.  perspectiva aSllpra sistemului  logistic 

., prin anaiii'.3  aspectelor  referitoare  la  sistemul  infoa~l logistic.  Aceasta.  abordare 

reflect.  tendintele  actuale  de  evolulic  a  grndului  de  conectivit.te  a  organiz~l
retea  ji  <Ie  dezvoltare  •  solutiilor  softwatt  de  management  .1  I.nrolui  de 
aprovizionare·Uvrare,  precum  ~i al  activiU.tilor componente. 
in 

.. o  continuA  provocare  pentru  organiza!ii,  logistica  ie  ofer!  ~sa

competith ita.tii.  Parte  integrantA  a lanfUlu i de  aprovizne~l, logistica  va  capta 

! i 9 
""I 8  
i
 ­ 
~.'l
atentia  tot  rnai  multor  managed  de  la  nivelurile  superioare  ale  organizatiilor,  datorita 
poten~alui specific, 1n  domeniul  strategic, tactic  i
.." 
Tot mai muite organizatii  de pe pia~ romaneasca sunt int>!resat.;:  de  iogistica  $1
gestionarea  sa  in  condiiii de  eficacitate,  Schimbarile  produse in  organigrame,  prccum  , ..
~i
dorin\ll de a cuno'"lle  ~i uliliza  cele mai  noj  instrumente ~j apHca!ii  in  aeest domeniu 
confi~ ascensiunea  logisticii.  obiectivele  de  externij  In  lantul  de  CAPI'roLUL 1  ~

aprovizionare­livrare se vOr .Iiimra celor de integrare  intema  specifice logisticii. 

, ., 
CONTlNUTUL ~I COMPONENTELE LOGISTICII 
~

Prof, univ. dr.  Carmen milan   , »
Februarie  2006   Componenlli  important.  a  activl~ economice,  distribulia  mlIrfurilor  a 
Bucurelti   dobandit  relativ  recenl  statutu!  de  major.  a  organizaliei.  Tot  mai  mulli 
praclicieni  ~i menlori In  domeniul  conceptual afinn! eli  esle  0 sursa  reala  de 
compelil!v,  0 competn\~ clIeie  a org8Jliza(iei.  Prin reconsider.re.  de  "
logistice  penlru  clienli,  organizalia  poate  satisface  inrr­un  grad  inalt 
a:;tepUlrile  partenerilor  de  afileeri  sau  exigenlele  segmentelor  de  piala  viute,  in 
eondi\iile diferen!ierii  de oferta concurcn\ilor.  ,,

­ U.  COl~Ptu d. loglstlci  , "

Mutallile  care  aU  avu! loc  in  privin\ll  abord~i teorerice  ~i practice  aj/uxu/ui
[uie al materiilor prime, materia/clor, produse/or semijinile §i j/nlle au  coodtiS  III  , .
• parili.  unor  noi  termenl,  printre care:  dlstribujia  fIZiell,  logistic.,  managemental 
matenalelor, managementullogistlc  ~l manogementullanlll!lli de aprovlzionare-
livnre.  Deseori,  ace~li t,;rmenl  sunt  considerali  sinonimi,  fiind  utilizali  pentru'.  ,,
deserie aproxlmatlv  acel.~i domeniu ­Iogisrica.  "  " 
Numero~i aUlori  eonsiderli  eli  ace~ti tennonf  sunt  interschimbabili.  AlIi 
special~t in domenlu  acord~ 0 semnificalie diferita fieelirui  concept men!ionat ,i sunt 
de  parere  eli  uu  exislll  0 definitie  urucli, perrecUl,  co  poate  Ii aplical! oridlrui  proous, 
fiecllrei  oompanii.  Terminologia inceteazli  d  fie  0  problem~ numa!  doc! se presilpooe 
c~ exisUl  0 accePilune eomuM', confonn  cllrei.  fieear. lermen  so  refer!, in general, I. 
un  set cuprinzlitor de activitali  legate de  m~ ,I stoearea prodosclor  $i  a iIifol:llnll-
(iei.  Acesle  activillip  sunt  des~UI"l! pentru  a  Ind.plinl  dOIlA  obiective' majore  ­ ",
ofenre. unui nivel adecvllt de servire •  clienplor ,i crearea unui  si.tem logistic care sA 
asigure eonformiUlIe&  globall eu cerin(ele c1ientului. 

I C,  John  Langity  Jr.,  The Evolution of the logistICS C()~cept, in "Journal  of  Business  Logistics", 
September  19M. 

to  II

\
 Carmen Balan ­ Logislica ­parte i,!legranta Q lanrulu; de aprovizionare-/il1ral'e Conl;l/uful ~'i compolJC!nrde 'ogi,~tc

ajutor  um2nilar,  care  actioneazj  pe  conlinentul  african.  PrincipiiIe  logistice  pot  fi 
1.1.1•. LogiSlica ,"ililard ­ precursoarea {o.rlsliell mar/uri/or aplicate, d" asemenea, aCliunilor guvemarrientale  ~i organizaliilor non­profit. 
, ,

, Termenul "Iogistica" a  fost  utilizat pen\ru  prima data  in domeniul  militar.  La 

inceputul  secolului  XX,  logistica  era  considerat!  acea  ramu~ a artei  razboiului, I care  1.1.1. Factorii motor; ai evolu{iei logisfice.
< , se ocupl de mi~care ~i aproviziona= armateJor. 
in  timpul  celui  de­al  doHes  mboi mondial,  srmat~le participante  au  elaboral  Cre~ta progresivA  a  imponantei  distributiei  fizice  ~i logisticii  a  fost 
~i utilizat diferite modele de sisterne logistice, pentru ca materialele sl ajungl la  locul  generat!  (e  diverse  tendinte  manifestate  la  nivel  operalional  ~i conceptual.' 
potrivit, arunci c4nd era neeesar.  in prezen!,  tennenul  logistica este larg utilizat pentru  Reevaluare­a  rolului  distributie i  fizice,  respectiv  Iogisticii.  a  fost  determinatA,  in 
,."  a  dermi  activitatea  de  asigurare  materialii,  tehnicl  ~i medicall  a  \rupelor  (hrlnire,  principal, cle  unnlitorii  facton: 
eehipare,  aprovizionare  cu  tehnica  ~i materiale  de  tot  felul),  inclusiv  transportul  ~i a. spanrea in ram ·rapid ·a Che/lui,l/Ior de IranSporL , Eficienta  activitAlilor  de 
cazarea acestora?  distribu,ie  a  fost  putemic  marct~ de  evolu~ia ascendenta  a  costurilor  de 
Amplosrea  ~i importanta  operaliunilor  logistice  militare·sunt adese.  deosebit  transport,  ca  urmare  a aplicArii  metodelor  traditionale  de  distributie  tot  mai 
\ ,
de mario  De exemplu,  in timpuJ  mboiului  terestru  din  Irak,  0  divizie blindatl a SUA  co!;tisitoare.  precum  ~i a  ~ocuril petroliere  din  anii  '70 ai  secolului  XX. 
consuma  zilnic:  5000  de  tone  de  munitie,  cca  2, I  mitioane  de  litri  de  combustibil,  Cr·~tea abrupta  a  prefUlui  petrolului,  in  condilii1e  unei  oferte  limitate.  a 
peste  I, I  milioane de  litri  de spl ~i 80  mii de  porpi de  milncare­' Totodata, in mediul  transform at  costurile  de  transport  intr­o  variabill  difcl~, atlit  la  nivel 
I·   ,  militar,  se  utilizeazA  ~i coneeptul  de  sistem  logistic,  pentru  a  desemna  ansamblul  str Jtegic,  dt  ~i opera~inl. in  SUA,  valorificarea  oportunitatilor  oferhe  de 
organelor.  forma,iunilor,  mijloacelor  ~i activit.a.filor  implicate  de aceastA componenta a  modificarea  cadrului  legislativ  ~i normativ  referitor  la  transporturi  a 
artei militare.  der.erminat  cre~ta atentiei  acordate de  manageri  distributiei  fizice. 
in  petioada  care  a  urmat  eelui  de­al  doiiea  mboi  mondial,  concepteJe  ~i b. pos/bililiifi/e' IImilale .de crqlere a ejicienlei produc(iei. Perfectionarea 
\.  , tet.nologiilor  de  fabric~e ~i preocuparile  de  reducere  relativa  a costurilor de 
metodele  logistice au  fost  ignorate temporar, pe plan mondial, pe  fondul  unei  tendinle 
de  dezvoltare a activitApi economice. Firmele producatoare aveau ca principal obiectiv  productie.  pe  fondul  economjiIor  de  searl!,  au  contribuit  la  cre~ta eficientei 
satisfacerea  cererii  sponte  de  mArfuri  din  anii  postbeliei.  Reu$ita  in  afaceri  depindea  aClivitAlilor de  productie.  Rezervele  de sporire a profiturilor  prin irnbunltltiri 
;. "  aparent numai de capacitatea de  a  onora corerea pietei, in special din  punct  de  vedere  aduse'  procesului  de  fabricalie  au  devenit  tot  mai  limitate.  Posibilitatea 
cantitativl  Recesiunea  eeonomic!  din  a  dous  jumltate  a  anilor  '50  ~i reducere.  obtinerii  unor  economii  suplimentare  de  cheltuieli in  domeniul  productiei  s·a 
proliturilor  lirmelor  i­au  constrills  pe  oamenii  de  afaceti  sl  identilice  sisteme  de  diminuat in mod  semnificativ.  Era  necesari identificarea unor noi "arii  eritice" 

, . control  al  costurilor,  apte  sa  menfinl  sau  sA. sporeasdi  eficn~
Astfelt  numero~i
activitlpi  proprii. 
operatori  economici  au  inceput  sa. ia  in  considerare  potenpalul 
in  aetivitatea  finnelor;  care  sA  pennitA  indeplinirea  obiectiveJor de  reducere  a 
co5turilor  ~i cr~te a  competitivitAlii.  Analiza  atentA  a  operatiunilor 
nevalorifieat  din  domeniul  distributiei  lizic.,  respectiv  aI fluxurilor  fizice  orientate  de .; fl~urate de  intreprinderi  a  dovedit  cl distribulia  fizicl  oferea  rezerve  incl 
ne ~a lorifcate de  cr~te a eficien1ei organizs{iei. . 
. ,
spre lirmele cliente din  oval. Conceptul de  di.stribu\ie lizicl a  fost larg utilizat decenii 
de­a  riindul,  inainte  ca  termenul  logistic!  sl  fie  freevent  folosit  in vocabularul 
mediului Wliversitar  ~i de afaceri. 
1,;: ~ .'; 'i~lta(!; ··fiii:eglStfD;te :..fl?':.gestii:t!,ea. stocuril~ in .. practica  distributiei.  s­a 
manifestat  tendinta  de  modificace  a  ponderii  stocurilor  aflate  In  diferitele 
Trepta!,  utilizarea  termenului  logistic! s­a  extins  ~i In  activitatea  economica,  verigi  ale circuitului mi\rfurilor.  in  a doua jumatate a secoJului XX, in sectorul 
prccum  ~i in a1te  domenii.  In  'anii  '80  ai  secolului  XX,  de  exemplu,  eforturile  de  alimentar a1 produselor d" blclnie,  detail~ se  orienteazl spre  noi  tehDici  de 
I: " eradicare a foametei in Etiopia au irnpus aplicares principiilor logistice in des~ura control  al  stocurilor.  Acest  fapt  conduce  la  diminuarea  ponderii  stocurilor  pe 
activ.itAtilor  de  aprovizionare  eu  alimente.  a  dovadA  semnificativ!  este  manualul  care  detail~ Ie  de~in. de  Ja  50% din  volumul  total  al  stocurilor  existente in 
intitulat  "Getting  It There  ­ A  Logistics  Handbook  for  Relief and  Development",  canalul  de  distributie  (in  perioada  anterioarA  anilor  '50), fa  10%. Datoritll 
influentei  activit;;tii  de  stoeare  asupra  cheltuielilor  ~i
,, editat In  1987  de World  Vision  International,  Un~ dintre  numeroasele  organizalii  de 
s~cialt
cezultatelor  distribupei, 
au elaborat treptat,  noi  metode  de gestiune a stocurilor. Totodata,  ei 
, Chauncey  B.  Baker,  Tran.rporuJtion of Troops a;,d Material, Hudson  Publishing Co..  Kansas  City,  Mo" 
au  incercal  sA  explice  coreiatHle  existente  intre  deciziiie  adoptate  privinta  in 
lans~ri comenzilor  ~i a  stocurilor.  la  diferitele  niveluri  ale  canaleJor  de 
1905. p.  t25. 
2  ComeJiu  Soare.  Valentia  Arsenie, Traian  Barbu,  Constantin'  Oni~or (cOordonatori),  Lexicon mJl/far,
'='  ,  James  C. JOhnSOD,  Donald  F.  Wood,  Contemporary Logistics, 5'"  edition,  Macmillan  Publishing 
Edihll' Saka,  1994.  p.  207. 
) Transportallon Top ;cs, March  199t.  p.  7.  Company. N,w York,  1993.p. 7­8. 

bI 12  13 
 Carmen Balan - LogisllCa - parle mtegranta a Ian/lilY! ae aprO'lI.Xwna,:e-m:rar_e'-___ (.,:on{lnUfut §I  componentele logisticfi '-
marketing, de la  pana I. utilizatorul finaL' 
d. Utnolrea Ii diversiflcare4ftuii prec,edent a prod$lcpei de'm4r[uriJUltimele  •   amplas.menM  unitlililor  de  produclie,  depozitelor  ~i centrelor  de  v?
distribul!e; 
decon;i  ale  secolului  XX  au  fost  pUlemic  marcate de  proliferarea  acelrt~ a  •
gamei  de  bunuri  industriale  ~i de  consum.  Aceast!  situatie  este  rezuJtatui  •   costurile  de transport aferenle  livririi  mllrfurilor de la  Ii.care  sau 
direct al  urm!toarelor cauze;  de I. fabricli  la  elienl';  , ..
•   perfec\ionarea  tehnologiilor  de  fabricalie  e;dstente  ~i de,eoperirea  Ullor  •   fumele,  t~sporae Ia  care  intteprinderea  poate  apel.  in  vederea  ~

noi procedee;  .pro~jzin1 sau livr1irii, nivelul serviciilor oferite ,i tarlfele practicale; 

•   utilizarea  unor  noi  sutse  de  mater;!  prime  folosire.  unor  materiale  •   coordol1lltele spallale ale fieciirui  furnizor; 
perfonDante,  ca 1ll1llare a  activ~lor cercetare ~i demoltare;  •   nivelul  ,i  structura  stocurilor existente in' mod  curent,  In  liecare  depozit 
•   re~tac utHizatorHor  in  privin+a  caracteristicilor  ofertei  de  sau centiu de distribupe.  ' 
marfuri  ~i unor produse care sa  intr­o masura tot  mal  f, ,~ti!'p; scarii,,,!f1' '/,1."/  /arga a';ct~u(o4f"li, #' tevolu(ia
ItijiJr,;u;tloiialll! In domeniul  logistic, calculatorul  a dobindit un rol  important 
mare necesitiililor pf(lpriii; 
•   accentuarea  intre  ofertanli,  ca  urmare  a  spori~, numarului  de 
produciitori  ~i comerci.nli,  pe  fondul  unei  tendinle  d,'  globalizare  a 
in  organizarea ~i desli~ura fluxunler informational., atAt in cadrul  aceli~
firme,  cdt ~i lntTe  aceasta ~i eperatorii din amonte sau avaL Calculatoarele s­au 
dovedit 0  solufie ViabiUi, capabHl'i sa ofere n\"lt:...l", '"',,"' ....t,,;p.· j
­
activitatii unui mare numar de  firme preocupate flU numai  de piata  intern:1l:} 
ci .i de porentialul pielelm externe;'  •   analiza unui  lIolum mare de date; 
~

•   penetrarea  tot  mai  larga l in  lumea  afacerilor,  Ii nou]u)  concept  de  •   economii de 
marketing,  in  virtutea  c~ruia scopul  activj!~1or de  firme  •   posibilitalea studieri!  sistematice a calitatii setyloiilor de  distribu\ie ofedte 
lrebute  sa  fie  satisfacerea  nccesitatilor  coosumatoriior/util!1.atorilor  ~i clienjilor ~i serviciilor prestate de fumizori: 
maxmuzarea  (profitului).  ceea  ce  a  sporit  intereSul  manifestat  •  identificarea, fumizorilor  care  ofeell  un nivel  de  servire  logistica  inferior 
de nevoH.  ~i a.toplilrile 
•   scurtarea ciclulu; de  al  produselo!  ~i intensifie.rea preocupilrilor  de 
innoire  ~i diversificare.  penh:ll  3tragerea  unui  numar  tot  mai  mare  de 
II • 
cerinlelor; 
dimiDuarea  stocuriJor  neeesan;  desfW;ur1irii  act:iv!tljii  ~i orienrare.  caire 
sisterne de tip "just·in~me»;
clienti; 
•  curlO"'!!ere.  mal  a  cantilJ'ipi  ,i'structurii mllrfurllor (Illllterii  prime, 

I
•   exigentele  sporire  ale  comerei.nllior  in  privihta  nOlltaii;  ~i diversitalii 
sortimentului  oferlt  clienlilo"  pentru  a  lndeplini  cerintele  diferitelor 
materiale, prodtlSe finite) pe care inlreprinderea !rebu!e'sli  procure de la  Ie 
fumizori sau sli Ie livreze clienplqr sliL 
segmente de consumatoriluli!izatori, fapt  reflectat de comenzile  pO  care Ie  In  anii  '80,  ai  secolului  XX,  codul  eu  bare  i~ dove~t utiliratea  pentru 
ina.inteazli producatorilor.  imbunlilJ'iprea perfOImlllljelor logistice. Tl1I1lSferul de date interfirme incepe sli 
Aceste cauze au  detenninal .dese.,  0  produse>  fie  facilitat  de  sistemul 'BDIHacronimul  provine  de  I. s;nmgma'  In  limba 
care  nu s­a oout pe  deosebiri  reale sau pe modlficl'lfide esenti!; in,  I
;. englezli  "Electronic  Dilta' jnteiqh&ige"}.  AstfeJ,  finnele  au  beneficiat  de 
privinlJl camcterisllciIor  ale produselori,  disponibilimtea  1. timp  a  informaliilor  logistice  ~i posibilitatea  .ccesului  I.  ,
,e., ,necesil4teflorganfz/iril $/  coordoniiriiadeciliue a jluxuriloF j'''foFmafionaie. baze  de  date.  In  plus,  !n  anil  '90,  comunieali. prin  sareHt  a  permis ohlinere. 
Pe  m!sura  amplifidrii  activ~lor de  distribujie,  conducerea  firmelor  a  informapei  In  timp  rea\.  Reveluli.  inform'li0'1lllli  s­a  materializat  ~i In  ».
Inceput  sli se  confronte  cu  un  volum  sporit  de  date  ~i informalii  legate  de  aranjamente  operalionale  de  tip  nT'(~ilt-me·1. reaclie  rapidii  ("'1uick-
fizic  al  milrfuriloL  indeplinire.  obiectivelor  distributiei  impune.  response"),  reaprovizionare  continua  ("continuous  replenishment")  ~i ,',
disponibilitatea  unor  informBlii  deosebit  de  necesare,  referitoare  la  aspecte  reaprovizionare  autom.tlI  ("autom.tic replenishment»).  Informal;' •  deven;t, 
cum sunt:  in mii '90, coordonata iogistid  sii genereze reduceri efeCllve de cost. 
•   localizarea spaliala a Iiecaroi client; 
•   dimensiunea ~i structura comenzilor primite de la fiecare  .'f Andrew Kerr, lf1fof7llaiiM Tec,'mology: Creating Oppommiliesfor Lcgistics, in "international
Jootru!l of Physi<:al Distribution  and Materials  Management",  19:3,  1989,  p.  15­17;  Alan  J.  Stenger, 
i Injbrn,atl,,. Systems in LogIslfc! Management: Past. PmenJ and Future, in  ''Transportation  Journal",  

~"
I Jay  w. Fom.ster~luia Dynamics, The M.LT. Press, Cambridge, Mass.•  196i.  1986,  p, 65·82. 

14  I
~.   15 
t
l
 Carmen Bilian ­ Legjjlica ­ parle illiegranill a lan/ului de aprovizionare-livra,e Con/inutul $i componenrele logistic;;

\ g:.,I'i(!-~/e ' f.e/erltoare !a ..CJll!t!zt<;1 Aplicarea  pe  scar!  tot  mai  largil  a  manipularea  bWlUrilor  de  la  locul  unde  acestea  sunt  produse  la  cel  in  care  sunt 
.  coneeptului  de  'maiiagement  at  calitl/ii· ·Uiiide  .(fQMi  a  generat  mUIa\ii  consumate :)au utilizate'·'.  -
" ­'  semnificative  in  domeniul  logisticii.  ldeea  de  produse  ~i servicii  cu  "zero  Printre  primeIe  tentative de definire a distributiei  fizice.  se inscrie  ~i cea a  lui
defecte"  s­a  extins  ~i Ia nivelul  opcra\iunilor logistice.  Utili!!tile  ~tepa de  Peter  Drucker'.  In  1962,  el  afirma  ca  di stributia  ftzicil  este  un  alt  mod  de  a  denumi 
c1ienp  nu puteau sA  fie  oferite In  absenfa unci logistici perfonnonte.  Un produs  intregul  proces  de  afaceri.  "Poli  privi  ariee  afacere  ­ in  particular  0  afacere  de 
excelent, oferit pr.. tAniu sau to stare deterioratA. este considerat inacceptabil  produc~ie ­ ca pe un  flux.  fizic de materiale. Acest flux  este intrerupt atunci cand raiem 
t,  ' J
de  consumator/utilizator.  TotodatA.  a  devenit  .eVident··  faptul  c!  sistemele  sau  modeJilm  materialu!.  Acestea sunt turbulen!e care intrerup  fluxul  [... J. Dar fluxul 
logistice trebuie  sA  fie  regAndite  astfel incat sA  permit! satisfacerea diferitelor  treee  prin  toate  funcliile  ~i toate  stadiile.  acesta  fiiod  motivul  fundamental  datorita. 
a~tep!ri ale  clientilor.  In locul  unei  singure  solutH  logistice  valabile  pentru  cAroia  nu  este  condus.  Nu  se  incadre z~ in  structura  tradi~onl. a  unei  organizatii 
\. ~; ,   toate  segmentele de  clienti,  firmele  cu  un nivel  inalt de  competen\!  logistic!  functionale.·'  . 
au  inceput  sli  dezvolte  un  portofoliu  de  solurii  logistice  adaptate  cerinlelor  Inca  de  la  s~itul anilor  '60 ai  secolului  XX,  definirea  distribuliei  fmce  a 
fieclrui  cHent  major.  eu  scopul  de  a  tndeplini  a~tepAril ~le ' specifice,' tn  fast marcat,i de abordllrile manageriale  ~i sistemice.  Un  exemplu  este definitia datA  de 
privinta cali!!!ii.  .,  specialistul american  Donald 1.  Bowersox'.  In  vitiunea sa,  managementul  distribupei 
l .., 'It.  . preocupilrlle de 'protejare a mediillui . amblant' ActivitAple  de  natura  fizice  poat<!  fi definit  ca  responsabilitatea  proiectarii  ~i administrnrii  sistemelor 
logistic!, desli~urat de firmele  prouc~taie ~ i cele comercial., nu se rezumA  corporatiste,  pentru  controlul  fluxului  de  materii  prime  ~i produse  finite.  Principllla 
la fluxurile  de  materii  prime,  materiale  ~i pra<luse  finite  orientate spre avalul  implicalie a acestei definilii a fost  contributia la promovarea unui nou concept, utilizat 
•., canalelor  de marketing. spre clienp.  Ete  includ  totodatil  fluxuri  orientate  spre 
amonte. Obiectul acestor fluxuri  inverse iI pot oonstitui: 
astlizi in mod  freevent, cel de sistem de distribulie integrat.
in  SUA,  National  Council· of Phys ical  Distribution  Management  (NCPDM), 
•   arnbalajele recuperabilei  asociatie profes ionall rondata.  in 1962, a jucat un  ral  important 10  definirea distributiei
fizice , De  exemplu. confonn versiunii  din  1972  a definlfiei" distriburia  fi zicA  este  un 
~ . , .
•   diversele  materiale  ~i prod use  reciclabile.  rezultate  din  procesul  de  tennen  can;  descrie  inlegrarea  a  dou!  sau  mai  multe  activitAti. 1n  scopul  planificArii,
productie sau de consumi  des~urhi ~i controlArii  unui  flux  eficient  de  materii  prime,  produse  semifmite  ~i
•   produsele  relrase  de  pe  piatil,  datori!!  defectelor  constatate,  cali!!lii  i produse finite; de la punctul de origine la punctul de consum.1 lefinilia specific! faptul 
necorespunzAtoare,  deficientelor  manifestate  10  utilizare,  expidrii  ciI aceste  activitil!i  pot  include,  lUiI ca  lista  sa  fie  limitativ!:  tipul  de  servicii  oferite
, .. termenului de garanpelvalabilitate etc.  
t
I ciientilor,  p(eviziunea cererii,  comunicatiile  legate  de rlistribupe;  controlul stocurilor, 

! 
Importanfa  distributiei  inverse  va  spori  sub  impactul  prevederilor  normative  manipularell materialelor, prelucrarea comenzilor, serviciul  postvAnzare  ~i cellegat de 
existente,  atilt  10  nivel  national  c5t  ~i internaponal  (de  exemplu.  conform  piesele  de  "chimb,  alegerea  amplasamentelor  uzinelor  ~i depozitelor,  cumpArArile, 
\  ., directivelor  specifice  adoptate  de  Uniunea  Europeanil)..  Un  efect  similar  ar  f amblju~, mllrfurile  retumate,  negocierea  sau  reutilizarea  elementelor  recuperabile,
putea avea  ~i orientarea unui numAr tot rnai mare de organizapi spre conceptul  organizarea  transportului  ~i transportul efectiv al  rnArfurilor, 'precum  ~i depozitarea  ~i
de  '~!I;:r<itl care  pune  accentul  pe  directionarea  tuturor  1  stocarea.
eforturilor firmei  spre satisfacer.. mai eficientli  ~i mai  elicace, comparativ cu  i Exist!  numeroase  definitii  ale  distribu{iei  fizice.  Majoritatea  lor  au  multe 
~ ' :J  concuren\ii,  a  cerintelor  clienlilor,  totr­un  mod  care  spore~t bunilstarea  punete comune cu defini!ia formulatil  de  Philip Kotler', unul  dintre  cei  mai  cunoscup 
consumatorului  ~i societAtii in ansamblul ei.   special~t 'in  domeniul  marketingului.  pc  plan  mondial.  EI  a  considerat  cl distributia 
fi zict  implicA  planificarea,  realizarea  ~i controlul  fluxului  flzic  al  materialelor  ~i
produselor  finite,  de  la  punctele  de  origine  la  puncteie  de  utilizare,  in  vederea 
."   1.1.3. Deflnlrea conceptelor de dislribu(iefluc/I 11 logistic/I .

In petioada de ineeput a lncerellrilor postbelice de dcfinire a distribuliei  fizice.  I Defmitions Committee or the American  Marketing Associalion.  1948  Repon, in "Journal o r Marketing". 

b
se  inscrie  pe.rspectiva  Asociafiei  Americane  de  Marketing  asupra  acestui  domeniu.  October  1948. ,. 202. 
Defini\ia  propusl  in  1948  considera  cil  distribu\ia  flZic!  cons!!  in  " mi~care ~i 1 Peter Drucke r,  Th ~ w nomy 's Dark Conlinen,. in "Fortune", April  1962.  p.  103.
) Donald  J.  Buwersox,  Physical Distribution Development. Current SlofliS and Potential. in  "Journal  o r  
Marketing", JUluary  1969. p. 66,  "  
~ Herve Mathe.  Daniel Tixier. Lo logsqu~,
b  I Philip  KocJer.  Marketing Management Analysis. Plonrdng. Implementation and COn/rol, 9'h edition,  :,
t Presses  Universilaircs de France,  Paris,  1987. p. 21.  .  
,  Philip  Kotler,  Marlaling Management, Analysis. Planning. Implementafion and Con/rol, 6 1h  edition. 
Prentil»lI.alllntemational, Inc., Upper Saddle River, New lasC)',  1997, p. 27.  Prentice­Hall.  International. lne., Englewood  Cliffs,  1988,  p.  577. 

...  16   17
 Carmen Balan ­ Logislica ­ parte inlegranla a lan/uJui de aprolluionare-li ....rare p t.:on/lnUfUll' componemele loglSlIcU ~

r
, .,.
salisfacerii  necesilAlilor  consumalorilor  in  condi)ii1e  ob)inerii  de  profit.  AceaslA  a.·  . excluderea  apareritl  •  servlcl11or! Definipa  Iasli  impresia  cA  se  refern 
~
dcfinific punc acccntul pe urmA.toarele  aspecte: 
3.  caracter,:,l  de  proces ~ a1  distributiei  fizice,  detenninat  de  activ~le .
I
i
doar  la  'tluxul  bliniiriior,  d~i serviciile  pot  beneficia,  Ia  mndul  lor,  de 
avantajele unui bun management logistic sau se pot confrunta cu probleme  ..
intercorelate  de  planifleare.  desta ~ur
miirfurilor; 
r e ~i control  al  fluxului  flzie  al  logistice substanlisle. 
·b.   reSpOo·, abllltatea .· Jogistlclanutul ­­ tn·· domenlul  produef\ei. 4  Conform  ...
b.   obiectul1distribu)iei  fizice,  care  eSle  reprezenlal  nu  nun·.ai  de  produsele  definiliei,  responsabilitatea  pare  s!  se  extindJ.  Ia  nuxul  prOduselor  in ~

finile,  ci ii de maleriale;  esdrul  pr6cese\or  de  producpe.  tn  realilale,  specialistul  in  activitlp 
c;  amploareli 'spallallJa distributiei  fizice,  care  cuprinde inlregullraseu de 
la punclele de origine la cele de ulilizare; 
~
" logisiice  nu  eSle  impliest  in  procese  de  produclie  detaliate,  conlrolul 
produselor  in  curs  de  fabricalie,  programarea  utilajelor  sau  conlrolul 
,.
d.   scopul\operaliunilor de distribulie fizic! ii collcordan\3 sa  cu  scopul  dual  I'  calitltii operaliunilor de producpe. 
at oricArei  aClivil!li  dc  markeling ­ salisfacerea  necesil!)ilor  clientilor  ,i  t c •  . responsabllit. tea  ..  prlvlnd  .   actlvltlPIe ..  de  "inb­efinere".'  Dintre 
indeplinirea obieclivelor de profil ale finnelor. 
Vehiculal  In paralel  cu  lennenul  dislributie  fizicA,  lermenul  logislic!.  a  fosl  ! activilAlile unui logistician  trebuie s! fie  exclusa  activitalea  de lntrelinere 
inclus! in conceptul  militar  de  IogislicA.  EI  se  va  ocupa  de  fiuxurile  de 
( ..'

definil de numero, i speciali,li, prinlre care James  L.  Heskeu'.In 1977 , el considera cA  mArfuri dinspre fumizori spre finna sa ,i de Ia organizalia sa  Ia  clienli. 

proCesul  logislic  inglobeazl!.  ansamblul  aClivit!.lilor  implicale  de  !luul  produselor,  Pe  baza  definiliilor  referitoare  Ia  dOll1eniul  logisticii  marfurilor,  pUlem 
coordon.rea  resurselor  ,i  debu,eelor,  realizand  un  nivel  dal  al  serviciului,  la  cel  mai  conchide cli Iilisiupea  Iogistcan~luj const! in aducere:i' bUlllirilor. fi serviciiloda Iocu\ 
mic cost.  potrivit, Ia  timpul ' potJjvi~ in condiliile cern Ie,  pt'ccum  ~i in asigurJU"ea  eelei mai marl 
In  anul  1991,  prestigioasa  organiza,ie  profe;ional!.  americ..n!.  Council  of  eontribulii la ·profil!ll. fijm:ej.: 
Logistics Management (incepand  cu  anul  1986,  noua denumire  a  National  Council of  lncercArile  de  delimitare  a  Iogisticii  de canalele  de  distribulie  i­au  determinat 
Physical Dislribution Management din SUA) recuno,tea importanta  Ul lui  nou  concepl,  pe unii  special~t I sA  facA  apella un  nou  c~ ep~ cel  de canalloglsliC'.  Ei  considerli 
cel de loglstlcl. in conformitale cu definilia formulalA  de aceasIA  orgniza\ie,  logistica  cA  scopul  principal  al  . unui  canal  logistic  este  livrarea  la  timp  a  marfurilor  ~i
[
este  un 2roc~ ~st!.lon pl . i !,iC8~ . reaJiz!' . ~ ~ controlul  f1"xului  ,I slocAr:ii'  l atiministrarea  corespunzlloare  a  !luxului  ",Arfuri\or.  Sunt  puse  aslfel  in  evidenlA 
'eficj90lo; ~i · ~fic.<: : .¢aleri1o · prilne."odu · se!~ ( 1n : ' 9~ : _d _ uiel ( r:rre,:  pro~ .'!~e1o tl deosebirile  dintre  cele  dou!.  tipuri  de  canale.  In  timp  ce  un ' canal  de  marketing 
·finite· iii' infortl1llWlo( (;Qnex~ ' de.1a  pllncllll : d e' briginei;[a" cel ·de · colisurll/in rscoptiJ.. faciliteazA ·  ~I!He :. p!i!>  .; . c.?r~! . , pro . <!~,u . prepEui ..'  ~i J~ ! li ..ti~ej
adail'"iArii la  ~ei1l e'cfir :i tfu pt'omQi . ~nI,iJA : ~'I Ipgistic.·  asigurl . d\sP(tib1aepl~I! i ~i temporal!  Ii '
Printre atuurile defmiliei  date  de  Council of Logislics  Managemenl se inscriu 
urm!toarele: 
'pr6duselor· ~i · s . ei:y~l!or
";ig.;rare a serviciului.pentru clienli. 
In  consecin)!.,  canalul  logistic  coostituie  sistemul  major  de  " . 
:. ;:  treeerea',d,ilJi):onceptul de ' distrbu~1'z.lcA 'Ia  cel de logistlcl\j pentru a  .  Se  consider!  cA  :w. 'i 'C8l!aH~tc :~ , * i ;t8pi .:' d ( ' ~enit:cardugl
d<;serie f1uxurile dintre operatorii canaleIQr de markeling;  \oalQare\  TOlodatA,  V2loart:,.  real! nu este realizatl pAn!.  cind sortimentul  de  produse 
h.   ..el1ect.i.rea ..DecesItiifil de ' ~.: coiS~en ' nilxul' tota\,/  de  la  I'unctul  de  ~u 'este  p.Zitionat fizic  ii lemporal ii nu  are configuratia corespun.zltoare traosferului  ,. ,
procurare a materialelor la  punctul final  de distribulie a produselor finite;  de  proprietale.  Numai  in cazul  in  care  tranzacliile  des~urat in cadrul  canalului 
c.  considerarea infonnaliiloJ!oCa  0  componenla a f1uxurilor Iogislic.; intrunesc aprecierea,  acceptarea  ~i satisfacpa cumpiWItorilor.  este  adJ.ugati  0  valoare 
:II: 'perspectlva manageriall; care se referA  Ia  Intregul  pro«:s  decizi onal, de  substantial! prin procesullogistic . . 
la  etapa  de  planificare,  pgn.!.  Ia  cea  de  conlrol,  in  condilii  de  eficienlli  , i 
. efieacitate; 
1.1.4. Evolu(ia Istoricli a log/stic/J
. e.  lniportan!l;acordalli  adaplarii procesului  logislic la ~rinle c!ientilor ~
.  Totodat§.,  0  serle  de  special~t2 consider~ c!  definifia  an alizatA  are  0  sene de  Evolupa  conceptual!  ,i  operalional!  a  logislicii  manurilor  nu  se  rezuma  la 
,.limite. Principalele argumente sunt urm! toarele:  si mpla  inlocuir.  a  tennenului  distribulie  fizicA.  prin  eel  de  logislica.  In  funclie  de 

r.
I Donald  I. Bowersox..  M. Bixby Cooper,  Strotegic Marketing Channel M(lJI(1€ement. McGraw  HiU'Book 
(
I ~esJ L. Heskett,  logistics: Essential 10 Strategy. in "Harvard  Business  Review".  Vol.  55.  No.6,   Company, New York, N.Y.  1992. p. 194­219. 
Novembe:r.Dc:cembcr 1977.  
1  Ronald  H.  Ballou.  Business Logistics Man agement, Third  Edition.  Prentice­Hall  International,  Inc .,  
Ehglewood ClifTs, New Jersey, 1992, p. 4­5.  
i, ~ Donald  J.  Bowersox, Philip  L. Carter, Robert  Mooczka,  Computei' Aided PurcJlaslng. MaJru!acllO'ing
and Ph)'3lcal DIJl>ibudon. in "Procecdinp NatiOQa1  Council  of  Pbysioal  Distribution  Momgement 
Annual Meeting".  Oak Brook, III.• Septembor  16.19, 1984. p. 142.146. 
I\"'
18 \
~
19 
-
 Qzrmen iJillan - Log/slica -parle inlegranlli a la"jIIl"' de aprov/:Zionare·livrare Con(inuru/ $1  componentefe iogislicii

mediul  economic  ~ide .fileeri, din  f i = IJri, rolul  ~i somnific_li_  loglsticii  sunt 

..   utilizarea  competenlei  logislice  pentru  ca~tigre ~i monlin.rea 
rezullatul unei  serii  de etape care s­au succOOat de  I. incepulul  anUor  '50 .1  secolulul  superiot~ concuren,late; 
" .  XX  pan~ In prezent 
o etapizare  de  refenntJi  pentru  SUA,  de  e~mplu, .stt  cea  sugerata  de  ..   adaugarea  de  valoare  produselor  ~i serviciilor  ofer;le  c!ientilor,  in 
profesorul Donald J.  Bower:llOx', Coolinutul principalclor etape este unnatorul:  condi;lile  ulilizarii  unui  ,istem  logislic  eficaee  din  punctul  de  vedere  al
s.  •  co.nlono""s, openliunJlor,.  La lnceput,  s­.  manifestat  preoeupar.a  costurilor; 
L;
pentru  Coor<ionarea  opera\iunilor  de  djstnbutie  fizici!,  respecliv  a  •   formarea  unor aHante  strategic€ :  ell fumizorii  de  servicii logistice,  care sa 
transporfului,  depozilmi,  stoc~i ~i preluedrii  comenrilor.  Seopul  era  Ie  permita sa devinii furnizorul  prefcrat pentru elienlii majori . 
•sigurarea I. limp a seMciilor pentru 'elien!i, In condilii de  efi,nl~ din  Evdu!ia  !storiel  a  logisticii  pe  alte  piete  •  fosr  rclativ  asem~ni!tor. sub 
>. , punetul de vedere al costurilor.  influenl'  conceptelor  importate  din  SUA.  In  cazul  Mari;  Britanil',  de  exemplu,  se 
bi .. icg;rnpJlreil per80lIalulllll Etapa  u~toare. fos! delerminata de  decizi.  eonsiderl! eil  stadiile procesului de dezv01tare a dislribuliei  ~i logisticii, in secolul XX, 
~ , fllll1e!or de a spori eficienla conducedi aClivitiil!lor de distribupe fizici!i  ~i au fost  unnfltoarele: 
de  management  al  malerialelor.  In  acest  scop,. organizatiile  au  avut  8.   dee.niul  aI  VI­lea  ~i Inceputul  deeeniulul  .1  VII­lea.  Sislemel.  de 
", ttndio\ll  de  a regrupa  resursele  Urn.ne  implicate  ill  desfl~ura. acestor  dislribulie din  aceasta perioadii  nu  etau  planificate.  Distribulia mMfurilor 
aotivitil;;. se  reali211  priu  intermedinl  transportalotilor  ~i paroului  de  mijloaee  de 
e;:­;,JoglJltil!a·,iI\i;egfilfll.;lin deceniul  .Inouatea .1  .ceolulu! XX, s­a  profilal  transport  allal  in  proprielalea  proouc.torilor.  Nu  .xlstau  legAlUn  reale 
., .  conoeptU! nou de logistici!i integmll, respecliv de sistem logislic lntegmt. 
Termenii  deseti"  deplasarea  milrfurllor  printr­un  lanl  de  vengi 
lnlre variatele timcli; legate de distribulie . 
b.  decenlul ,I VTI­I•• ~i Inceput«1  decenlulu! al VIII­lea. !n ..Ii '60, este 
consecutive,  de  valoare adl1ugat!,  care  au  menirea  55.  8sigure  ajungerea  prelu.t  din  SUA  conceptul  de  distribulie  liz;.a.  Pefitm  tot  mal  multe 
proouselor la mornenlUl  ~i loeul potnvit, In ••ntitale. ~i forma adeev.la.  finne,  distribulia  devine  un  dorneniu  1n  care  este  necesara  implicarea 
t. .' d.   Iogistle~ .traeglc~; Un  pas  somnificativ  in  evolulia  logistleii  este  rnanagementului.  Avantajcle  reconsidcrarii  dlstributiei  sunt  recunoscute 
apari!io  conceplului  de  logistici!i  strategici!i  in  anii  '90.  Aceasta  noua  initial de  produc~ti care I~i dezvoWi opetatinni de distrlbulie.  . 

••  
penlctiv~ este defmi!! ca utilizarea competenlei logistice  ~i •  alianlelor 
logistic<:  din  mtregul canal de  marketing,  in seopul  ootinetii avanlajului 
wmpetitiv.  Logistica  strolegici!i  se  ba:zeaz!  pe  alianle 
! 
I.
t
c.   deccalul.1 VIII­I . ...  Penlru  Marea  Britonie,  anil  '70  repzint~
deosebil  de  importanta  in  privinta  dezVoltilrii  eoneepru!ui  de  distribulie. 
S­au  produs  doua  mutalii  majore  ­ includerea  distribuliei  In  struetura 
0  etap~

.:0  ~
in!erorganizationole,  care  permil  combinarea  activel'!r  ~i performan,el?, 
unci  companii  en  scrviciile  oferilc  de  al\1  operatori  logistiC!.  In
consecinlli,  manil8erli  logistiei  dOOie!  0  pondere  ascendentl!  din  limpul  I managcmentului  functional  .1  organi211liei  (la  incepu!  intr­un  num~
de  flIme)  ~ I1lodifieare. r.portului de  forte  dintre produci!itori  ~i detail~.
Spre deosebire de etapa  anleri~, puterea Prmcipalilor detai1i¢ cr~le
mie 

In 

I
 

lor, . aetivllililor de. interlil!1i  ell  furnizorii  $1  cHen~, dlminullnd  limpul  ;defavoare.  produci!iloriIor,  ca  unnare  a  f'ptuJui  eli  marile  ianlW'i  de 
"""ldat opetaliunilor din interioml companiei.  'mag.zine i~ creeazii propriile structurl de distributie, I. inceput. bazale  pe 
Pentru a descrle silualia fumelor care au  r~il sli  atingA. un nivel superior de  depozite regionale sau locale, pcntru .provizionarea m.gazinelor. 
ie.,! 
eompelen!1i logistici!,  •  fost  utilizal conceptttl  de  logistic! 11mucbk de .alae'j (in  limb.  d,  d«enlul  01  lX­lea.  !nceplind  din  ani!  '80,  se  conslalJi  0  e~tr a 
engled tle.dir!~g, 1~gistef. Astfel  de  organizalii  folosesc  logistic.  asemeni  profeslonalismului In domeniul  disttibuliei,  conereliMt In  planlficarea  pe 
unci  atme  conC\lfe~a, eU  seopul  d•• dobilndi  ~i men!ine  lei.lilatea  cllenlilor.  In  terrnen lung $i  in preocuparea  de identificare  ~i aplicare a  unor mru:uri  de 
camparalie au restul firmelor, sunt mult mai senslbile f'la de cerinlel. eli.nlitnr ~i sunt reducere  a costuri!or.  Tendinleie  majore  care  au marcat.aeeastll  perioad§ 
" .,~
inleresate  sll  stabileasd  rel'lii  de  col.borace 'mal  sldinse  eu  fumizoril.  Principalele  includ  eentrolizarea  distributiei,  reducere. drastidi  a sloeurilar,  utilizarea 
aspecte  care  difurenliazli  firmele  care au  adoptat  coneeptul  de  logistica  "muchle  de  ca!eulaloarelor  pentm  asigurarca  informalillor necasare  ~i pentru eontrol, 
alae" de firmele aflate.!. un nlvel inferior de evolulie iogislicll sunt unn_toar.le:  dezvoltarea operatorilor speemlizal! in  des~lra. activl~or logiS1jec. 
\  " Necesitatea  unor  sisteme  logistice  integrate  este  recunoscuri  de, tot "rnai 
I 'DonrLld  1. ,Bo\\"e1\9Qx.,  Logistics Strategic Planning/or tAe J99as, fu  "Council  -0£ Logistics  Management  p.rticipanp la procesul distribuliei. 
Fait 1981_ConferenceProceeding,", Vol. 1,  CLM, Oal<Brook,  1987, p. 233.· 
~ Donald  S, Bowersa:t,  Patricia  J, Daugherty.  Comella  L,  Dr8&e..  Dale  .Rogers..  Daniel  L,  Wardlow, 
"" Lead1n8"Edge lhgsrlcs. Competilive POSitionIng/or the 1990s,'Prepared by Michigan  State University 
for the Council ofLogistics M'lllll!ement. Oak Brook.  m" 1989. 
Alan  RushtO~,
1995,  p. 7. 
John  Oxley, Handbook ofLogisrics and Distribufion Management, Kogan Page,  londonl

20  21 
""I
 Carmen Balan ­ Logisf;ca ­ parle inregranla a lanfllJu; de aprov;zionare-Jivrare ~ Conlinutu1li componentele {ogislicil
I'

~ diD  io.teriorul  intreprinderii,  intre  diferitele  stadii  ale  procesului  de  ".

1.1.5. Logistica integratli $llanlul de aprovlzionare-livrtlre ,

j,
productie.  Contributia  logisticii ' In  domeniul  productiei  ccinstA  in 
asigurarea  materialelor, componenteior,  produselor  in curs  de  pre1ucrare; 
...
,
Filozofia  Iogisticii  integrate  promoveaza  ca  obiectiv  prinCip'aJ) ~i ratiune  a  
existentei  logisticii,  oferlrea utiJ/tIi(ilor de limp, loc " $i';,osel. - ,;·c~r mal mic cost
tn  canti.~1e nec~ar desB~ri
concordanta cu  programul de produclie stabilit . 
activit3tilor  de  fabricarie.  in 
·.•
,lotal posibil, In  consei~, este  absolut  necesara  des~ura
operaliunilor  corespunzMoare  ariilor  functionale  logistice.  Obtiner:a  de  reroltate  
pe  haze  integrate  a  ,
f
.'..0; ,' .provlzinae8~ fActivitatile  de  cumpb'are :(achizitionare,  proeurare)  a 
materiilor  .prime,  materialelor.  componentelor  sau  produselor  finite 
-
excelente  in  cadrul  fieclrei  arii ':  functionale  nu  constituie  0  garant ie  a  excelentei   necesare  illdeplinirii  obiectivelor  firmei  sunt  operatiuni  de  naturil  "
logistice  pe ansamblul  organizatiei.  imbun~ta!re nivelului  de  elicielltA  ~i eficacitate   logistici.  Compne~ 8  sistemului  logistic,  aprovizionarea  se  refern  la 
logistic. al lirmei presupune abordarea  corelat~ a tuturor ariilor functionale, in vederea   relaliile  ce ' se  stabilese  Intre  firml ~i fumizorii  'elj' respectiv  nivelunle 
indeplinirii obiectivelor unitatii strategice de afaceri.   situate  in  amonte,  in  Iantul  de  aprovizionare­livrare.  Aprovizionarea  , ., 
Initial,  perspectiva  integratoare  a  pus  accentul  pe  intercorelarea  presupune,  tn  afari  de  activitatea  de  cumpArare,  activita.li  de  transport., 
componentelor  interne  ale  sistemului  logistic  al  firmei,  cu  seopul  de  a  evita  efectele   gestiune a stocurilor, depozitare, manipulare, gestiune a informatiei etc. 
suboptimizlirii  performantelor.  Trepta~ special~t au  ajuns Ia  concluzia ea  0  astfel  de   Aceastli  ·perspectivA  "tridimensionaIA"  a  structurii  sistemului  logistic 
integTare  este  0  conditie necesarl, dar  nu suficienta .pentru obtinerea ,"uccesului.  intr- 
un  mediu  extem  aflat  in  pennanenHi  schimbare,  caracterizat  de  sp( ~ riea intensilat ii
generem  ideea  conform · careia  totalitatea  celor  trei  componente  logistice  nu  se 
regAs~t la  nivelul  altor organiz.tii, in afad de  intreprinderile produeatoare. Motivul 
·.,
concurent ei , lirnitarea  eforturilor de eficientizare a activitltii  10  mediul  intem  al  firmei   principal  este  legat  de  cea  de­a  doua  componenta ­ cunascuta  sub diverse  denumiri,  ~

este  0  gre~I •.  Comportamentul  integrator  trebuie  sA  se  manifeste  ~i la  interfat a  cu   printre  care  "activitAti  de  sustinere  a productiei"j  ~i "management  al  materialelor"  -
care  include  ansamblul  activitltilor  logistice  desfl~rat in  interiorul  organizatieL  , . ,
operatorii din aval  ~i amonte, pentru a­i  viza pe clienti  ~i pe fumizori.  
Armonizarea  eforturilor  proprii  cu  cele  ale  fumizorilor  ~i clientilor  este   pentru Indeplinirea obiectivelor acesteia. 
conditia  reu~it fiedrei  firme.  Special~t au  propus  astfel  un  noU  concepl,  cel  de   Aparent.  in  organizatiile  prestaroare  de  servicii,  inclusiv  in  cadrul  firmetor 
\managemeiif'ill.' hiiltuhiLde. 'aptovlzloDare.:liVrare.  in  esenta,  el  se  bazem  pe  
corelarea  eforturilor  participantilor  din  canalele  de  maiketing  ­ prin  schimb  de  ! care au  ca  principal  domeniu  de  activitate  comertul . cn  ridicata  saul~i
sistemullogistic are doar dou. componente, respectiv cumpmu:ea  ~i distribulia fizicli, 
cu  aml!nuntul,  ·,
informatii  ~i planilicare comuna ­ in vederea  cre~ti
in  prezn~
elicientei  ~i competitivitiit ii . 
mediul universitar  ~i de  afaceri considerll  logistica drept  0  resurd  , i intrucat  nu  des~arA un  "proees  de  produclie  propriu­zis".  Abordlirile  conceptuale 
actuale,  din  domeniul  man'gementului,  nu  sustin  0  aslfel  de  interpretare 

I!
strateglcl  a  orgaolzatiel,  0  surd  de  avantaje  competitive.  Pe  plan  international,  "bidimensional!" a logisticii. 
pentru  tot  mai'o multe  organizatii,  logistica  este  0 tompeterilA  "are  conecteazA  Special~t 'considerA  "rice organizalie  ci fiind  Un sistern  de  productie,  care 
Intreprinderea cu clienpi  ~i fumizorii  ei,  prin intermediu!  a douA !lun'ri  intercorelate - transformA  inputurile  in  outputuri.  Inputurile  sunt  resursele  umane,  terenunle, 
'If,brul ;Irt~fi'.l ; i . ¥' al'irif'9.i'hjati iloIV .
Coriiinutul conceptului de logisticA este mult mai  amplu  ~i mai  complex decat 
. echipamentele, el.dirile, teHnologia,  iar outputurile sunt bununle ~i serviciile destinate 
elientilor.  Procesul  detransfol1)l3Te  se intemeialJi  pe ~p!iICl . ' ce  repi'ezint!  ·,
cel  al  distributiei  lizice.  In  fapt,  distributia  fizicli  este  0 componenta  a  logisticii.  La  bazo  productiei  de  bunun  sau  servicii  a  unei  orgaoizatii.  Managementul  zHnic  al 
nivelul  unei  intreprinderi producatoare, sistemul  logistic  include  urm.toarele  esentei  tehnice  a  organizati.i  este,  de  rapt,  managementul  operatiunilor.  Concept 
frecvent  utilizat  in prezent,ifrianagementul operatlunUo!\' este defmit ca domeniu  al 
componente majore:  .  ' ·,  1 

'If; '<dlStiibutia  flzlcl:  La  interfata  dintre  fumizor  ~i clienti,  operatiunile  de  managementului,  care  este  specializot  In  productia  de  buoun  ~i servicii  ~i care 
distributie  fiziea  :asigtiri  di,ponblta~ ' pToduselor  " pentru  client··  utilizeazli instrumente  ~i tehnici speciale pentru rezolvarea prOblemelor de productie. 
Obiectivele  de  marketing  ale  angrosi~tl ~i. detail~ or sau  a~tepril In  consecinta,  managementul  operatiunilor  vizeazli  toate  tipunle  de 
ccinsumatoruluilutilizatorului final  sunt irideplinite prin c ferirea  de  utilitat i  organizatii,  lie  produeato= fie  fumizo.re  de  servicii.  In  ciuda  deosebirilor  majore  , ,
de  forma,  cantitate,  timp  ~i loe.  Distributia  flZiea  include  activitat i  de 
transpo~ depozitare,  gestiune  a  stoeurilor,  prelucrat'e  a  comenzilor  .'" "
clientilor, ambalare, managemeitt al informatiei etc.  I Donald 1. Bowersox,  David  J.  Clos:s,  LoglstiC41 MtJlWgement. The Integrated Supply Chain Proctss. , ,
.:i ~ )l~hi4te ; de", . u'tIner ~ a .prcidtltt!el! Responsabilitatea  logisticianului  ; The McGnw·HW Companies,  !n:.I996, p. 35.
nu  include  des~ura efectiv.  a  intregului  proces  de  producti .  e ~ 1 James  D.  Thompson.  Organizal(ons In Action, McGraw­HilI, New York,  1967.  . 
f
Activit!\ile de  suslinere a productiei se referA  Dumai  la fluxunle materiale   I.  •  Richard  L.  Daft, ManagemM. 5" edition. The  Dryden  Pn:aI,  A Division  of  Han:ourt  College 
~ Publishers. Orlando, FL, 2000, p.700. 

23 
22 
 ~ 1
1"
i
Carmen Baltm ­ lAgisllea • parle integrantll a lan/u[ul d. aprovizlonare-liyrar.

dintre  ele,  aceste organiZlllii  SO  oonfrunli cu problem.  opera~nl' s[milare,  printre 

f
~

. ,
care:  programarea  activilijiior,  oblin"",.  inputurilor  neeesare.  asigurarea  calitlili!  ~i
productivili\iL  . 
(
!,
penlru  client.  in  viziunea  lu!  Micnael  P~rte, Ian",!  valorii  include  doua  calegorii  de 
activililll­ eele primace si cele de sprijin (sus\inere). 
Pentru  •  reflect.  aoeasli  abordare  focalizatJi  .supra  operaliunilor,  sintagma  Activit!!iile  primae~unl eeJe  implicale  de  miscarea  fiziea  a  materiilor  prime, 
acliYifilii de sus/inere a produc/iei .r  putea  fi  lnlocuitli  de  concepM  susllnerea,  malerialelor  ~i preduselor  finile,  de  produc\ia  de  bunuri  ~i selVicii,  de  marketing  ~i
\. , opera!l­unUorl  Noul  concept  or  reprezenta  lJ}~-,.m:>u fiuxurilor,  . materiale  ~i vinzar~ precum  ~i de semeH.  In  randul  activilfltilor  primare  sunt incluse unnatoarele: 
.infonnaliQnale  din.j!)~rol organizajiei,  care.  au  ca  scop, .prijinirea  desfii,;urarii 
•   ioglstica'  ori"ntatii  .pre  inler!orul  nrle~ ­ care  se  refera  I. r~cep\i,
efic(~nt ...$i  eficace,.a  opemliunilor,  in· conformitale  eu  oblectivele  ~i. program.le  f manipularea  matm;'le]'or,  depo'zliilre,  controlul  stoeurilor,  programarea 

'"' .
stabiljte.  . 
Eficien!a  logislicii  presupune  corelama  aprovizionlrii,  activMtiior  de  i mijloacelor de transpori, retumarile  de  marfuri  l. futnizer!; 
.ustinere  •  opera\iWlilor  ~i dislribu\iei  firice,  aclivilali  desfil~urat
.  inlreprinderii  ~i !a  interiata eu  s<eventel.  din  aval  ~i amonte,  In cadrul  canalelor de 
in  inledorol 
,I f.  •   'i[Jroduclia"­ transfomJarea  inputurilor  In  forma  finalii.  a  produsului,  ceea 
I:e  presupune  activhli!i  de  asamblare.  amblr~
.
intrelinere  a 
marketing  (veri  figura  1.1.).  Inlegrate. celor  trei  adi  este  posibilii  prin  intermediu!  echipamentelor. testare, administrarea  unititHor de  produc~ie;
,
fluxului  infonnalional.  Scoimbu!  de  informalii in  inleriorol  organizatiei  ~i intre firme  •   logisilcs  (,,!entall  spre  extrioul.fm~ ­ care  conSlil  in  distribuirea 
f.ciliteazli planificarea ~i controlul operaliunilor zilnice.  produselor  finite  ~i cuprinde  aClivilAlile  de  depozitliIe  ~i manipulare  a 
Cele Irei  .rii logistice sunl pilrli inlegrante ale  p~'ocesuli de creare  a valorii.ln  .­lCestOra,  utHizare a  mljloacelor de transport. prelucrare a  comenzilor  etc.j
, , esn~ valoarea  lolalii  penlru  clienl  este  ansamblul  beneficlilor  pe  care  acest.  Ie 
•   lIlIarkelingul  ~i viinzArile, ­ care  presupune  ,clivitAlile  de  publicila!e, 
'~Ieaptli de  10  un produs  sau  servicu~l V.loarea oferita clientului eSle  diferenil'  dintre 
management  aJ  fortei  de  vanz.re,  stabilirea  prelUrilor,  alegerea  canalelor 
valoarea totalfi  pentru client  ~i costurile generate de evaluarea»  obtinerea  ~i utHizarea 
de  distribupe.  dezvoltarea  rehl1iilor  cu  membrii  din  avalul  canaleior  de 
. produsului.  marketing elc., 
•   jervicm;~ respectiv  mentinerea  sau  sporirea  valorii  produsului  dupa 

!  
jnrreprinderea
"'Rt17..are.  pdn instalare, reparajH,  training.  furn~ae de  prese  de schimb  ~i
FI.xul miirfurllor  ,Justarea produsului.  ­. 
",., 
Logistica  "amonle"  (orienlata  spre  inleriorul  firmei)  ~i logistica  "aval" 
~ ~
(orientalll  spre  exledoNI  fumei)  reprezintii  activ;li!!i  primace  in  Jan",1  valorii. 
Activit1i.lile  de sprijin sunl eele care  sus(in aClivita\ile  primm ~i se  sprijinll  re.iproc. 
laen~i r
I.'.' 
AproV\.  S""Iln·....  . Di.trlbufia Conform cla"ifici!rli r.alizale de Porter, llctivi!alij,?<ll; spfijijhunt un~loare;
«d  Ftlm!r..ri1 i"- zionarea  .  "penllunilnr  Ilzicl  i't­f- I ..,umplil'arilll'- achizilionarea materillor prime,  rumiturilor, altor materiale 
....  1  c:onsumabile  ~j alt~r active;  , 
",·1  •  Fluxnl inform'lillor 
•   t!ezvoltarca  tehnologici1  ­ care  sc  rci'eril  la  "kilow  how",  proceduri  ~i
inputurf  tehnologice nccesare 1n arlee activitate a  lan~ui valorii; 
-~

•   managemental  rcsurselor  umanc  respectiv  selectia,  promovarea, 

Fig. 1.1. ­ Sl.temullogisti.  evajuarea,  motivarea  personalulul,  dezvoltarea  mangetuli~ relatiile 
'"" demund; 
Operaliunile  logis!lee  sUnt  Ct)relate  cu i\al!u'.I~oJj) care  consl!tUle  un  "  ,1lIrast~uc firmei ­ care  consta  tn  management  general,  planificare, 
instrument  de  identifiCllfC  a  unor noi  modalllllli  de  ""'.are  a  unei  valori  lot  mal  mari  11nante. contabilitate elc. 
"J  Sarcina  oriclirei  organiza\li  esle  de  •  examin.  cestUrile  ~i performanlele 
I Richard L~ Daft, 0;>. cit., po  702. 
.sociate  lieciirei  activl~ createare  de  valoare,  in  vederea  re.lizilrii  imbunAtillirilor 
2:  Philip  Kotler.  Marketing Management. Analysfs. Planlting, Implementation and Control. 9 111  edition.  necesare.  Logistica  este  0  eomponenUi  a  lantului  valorii.  care  are  un  potential 
IW f· 38,  , substantial de sporire a competitiviUitH firrnei pe piatli. 
Michael  E.  Portet,  Q:Jmpefitlve Advantage: Creadng <md sf.rstainfng Superior Performance, The  Free  Aplicabilitalea  conceptului  de  logistici!  dep;;!j>"l'le  domeniul  intreprinderilor 
Pms,NewYork, 1985.  produci!loare,  fiind  posibl~ utllizarea  sa  de  firmele  angrosiSle,  detamste etc.  Slructura 

... 24 
,< 
 Carmel1 Balan ­ Logj!J...ica ­ purle il1fegral1fa a /anlu/ui de aprovizionare-livrare Coniinulul ii componenle1e logisticii ­ 
sistemului  logistic in  distribu,ia cu  ridicata  ~ilsau cu  amAnuntul  dife r~ insl in  raport  eu 
cea  specificii  intreprinderilor  produclitoare.  Prin  opera!iuni  logistice  specifiee.  aceste 
Avantajele  cooperArii  . CU  clienlii  ~i fwnizorii.  in cadrul  lanlUlui  de 
aprovizionare­livrare deschid noi  pec;pective pentru dezvoltarea logisticii mrufurilor ~i J 
firme  creeazA,  la  randul  lor.  0  valoare  semnificativA  pentru  clienti.  De  asemenea, 
relevanta  coneeptului  de  logistica  nu  este  afectala  de  natura  mlrfurilor oferite:  bunun 
reconsiderarea aportului ei in  procesul de creare a valorii. 
.,.
de consum, bunuri de uz industrial  sau  servicii. 
...;
Ultimul  deceniu  al  secolului  XX  a  fost  marcat  de  0  schicnbare  radical.  a 
filozofiei  afacerilor.  Dezvoltarea  relatii/or  pe  termen  lung  cu  operatorii  cheie  din  1.2.  MilUI activitAfilor logistice 
canalele  do  marketing  (furnizori.  clien!i.  distribuitori).  soIu!iile  care  satisfac  "
deoptriv~ interesele  fumizorului  ~i clientului.  valoarea  "pe  viata"  "  clientului  fidel. 
parteneriatul  ~i relelele  de  firme  au  devenit  elemente  de  referinIA  pentru  practica  de  lndeplinirea misiullii logistice de asigurare a bunurilor sau servieiilor solicitate 
marketing ~i logi,ticli a organiza!iilor perform ante.  Concurenta incepc sa  se destli.,oare 
nu intre companii individuale. ci intre relele de finne.' 
la  momentul  ~i locul  potri
presupune  des~a
" i~ in  coodiliile celei  mai  man contribupi la profitul finnei 
uuui  ansamblu  dc' operatiuni  intereorelate.  care  constituie 
. : ~

Importan!a  rela!iilor  de colahorare  dinlre  firme  spor~te considerabil.  ceea  ce  mixul  activ~lor logistice. 
conduce la  promovarea  ideii  de  parteneriat intre operatorii  din  canakle  de  marketing. 
Oblinerea rezultatelor  pozitive  vizate  de  parti.  in  cadrul  rela!ii/or  int.;rorganizaliollale 
, .,
de parteneriat, este  cond i ponat~ ins. de indeplinirea urmatoarelor criterii' de baw:  1.2.1. Activitiili de baza ~i activitiili de suslinere
•   excelenfa IndivIdual. ­ fiecare  participant are  0  contribupe  de  valoare  la 
relalia interfirme. aportul  sau fiind  bazat pe punctele forte  proprii;  ImportanlO  ~i conlinutul  efectiv  al  mixului  · activil61ilor  logistiee  sunt  , ., 
determinate de a mare diversitate de  facton.  Printre eei mai semnificativi se inscriu : 
•   importanta  ­ rela~i de  parteneriat  trebuie  sa  aibA  un  rot  hotarator  in  a.  obieotul  de  activltate .. al  firme!:­ in cazul  organizaliilor  producAtoare.  
indeplinirea obiectivelor strategice  pe tennen  lung ale fie(;arui  participant; 
•   . interdwendeofa  ­ viabilitatea  rela!iei  depinde  de  existenta  unei 
mixul  logistic  este  adesea  mai  complex  in  comparalie  cu  eel  specific  
finnelor  angrosiste  ~i detailisie.  in  privin\a  activitillilor  de  suslinere  a  , .
complementaritAli  intre  parteneri.  pentru  a  faee  posibil  "eea  ce  ei  nu  pot 
realiza in mod  individual;  i \b.· .  giadU
producliei! operaliunilor. 
., deAl\tpCar~ : tn.,acivAl
.  
\o:i,tic" In  seelorul  distribuliei  cu
•   invest/till.  ­ implicarea  fiecarei  pArti  este  de  lung.  dUlatil  ~i
i ridicata,  de  exemplu.  existil  angrosi~t cu  funelii  complete.  care
presupune  , ,
alocarea de  re~W"S fmanciare  ~i alte tipuri  de resurse;  .. 
! indeplinesc  ° gam~
fucilitare.  Spre deosebire  de  .e~tia
largil  de  functii  tranzacliooale.  logistiee  ~i de 
operatorii  cunoscup  sub  denumire. 
•   Informafia ­ schimbul  pennanent de  informalii  in  arnbde sensuri  este  0 
condipe  a  reu~it ac~iunlor
comune ale partenerilor; 
des:fa~urt pentru  indeplir.:irea  obiectivelor  !i de broker nu  au alt rol  decAt  eel  de  a facilita  tranzacliile dintre,furnizorii 
~i clicnlii polmltiali.  de •  identifica parteneri  ~i oportunirA\i  de .Caceri.  10  .' ,
conseein\!.  bJOkerii  nu  participA  Ia  fluxul  fizic  aI  produselor  ~i nu· de(io 
•   integrarea ­ intre  organizaliile  partenere  se  stabilesc  kgaturi  la  diferite  stocuri  de  m hfwi.  in  plus.  numeroase  firme  se  coneentreaza  asupra 
niveluri, pentru  a face posibila. comunicarea  ~i colaborare:3.;  activitilplor  de  baza  (de  exemplu,· asupra  producliei).  pentru  care  delin 
•   institutionalizarea  ­ r~sponabilt!e partenerilor  sunt  specificate  in  experienta  ~i resursele  necesare.  prefenlnd  ca.  pentru  operaliunile  "
mod  clar • . intr­o  forma  oficiaIA.  care  s6  raspundA  intereselor  pe  termen  logistice. sA  apeleze la fInne  ,peci.lizate (de exemplu. pentru  activ~ de 
lung ale pArtilor;  transport, depozitare etc.). 
•   iot.egrltaua  ­ adevaralele  relatii  de  parteneriat  presupun  din  partea 
c..  ". djur,i.gaDlii'a.'·mlrfurf oferlle_iIIn domeniul  serviciilor. diversitatea  ~i
ani·plo.rea  openitiunilor  logistiee  pOale  fi  uneori  mai  restransA  faIA  de  
.,
fieWei  firme  participante.  un  comportament  care  sa justifice  increderea 
domeniul  Q\lOurilor  de  consum  sau  industriale.  tn  plus.  finnele  cu  un  
reciprocl  ~i sa faciliteze realizarea obiectivelor propuse. 
portOfoliu  diversificat  de  produse  ~i servicii  trebuie  sA  i~ ad.pteze  
sisternul  logistic 1. particulantilpl.  fiecArui  tip de  produs.  de  exemplu in  , ,
I James C. Anderson. Halcan  Hakansson, Jan Johanson.  Dyadic Business Relationships Within a Business ceca  ee  prive~t condiliile  de  depozitare  ~i' manipulare.  ambalarea,  
Network COlltuJ, in "Journal  of Marketing",  October  15,  1994. p. 1­1 S.   transportul etc.  
l Rosabeth Moss  Kanter,  Collaborative Advantage: The Art OfAlliances, in "Harvard  Business  Re'tliew",  
72:4. July­August  1994.  p.  100. 

26  27 
 Con/inll/lIl ~i compotU!Ure/e logisricii
Carmen Bd/on ­ LiJglslica ­ parte In(egronld a /on{U/ui de oprovlzionorc-livrare
Proiectarea  Ii  fun ction a rea  onc.arui  sistem  logistic  au  ca  element de referinta 
d . aria  teritoriall  vlzatL  Un grad  inalt  de  scoperire  teritoriala  sporelte 
, . import.nl_ pl.nificlrii logistice pentn:  .sigurarea produselor solicit.te de 
un  anumit  nlvel 'de  servlre  a  dientilon  in  consecin{ii.  asigurarea  s tandardelor  de 
servicii  logistice  arc  0  importanta  crit i c~ pentru  orice  organizalie.  Aceste  standarde 
clienli  I. timpul !i locul  potnvi!. Totodat!, infrastructura logistic. proprie  siabilesc  nivelul  OUlputurilor  sisternului  logistic.  in  func~ie de  cerintele  ~i a~tepAri1
a  firmei  (depozite.  mijloace  de  transport  etc.)  trebuie  .a  permit!  clien~or. Nivelul  de  performanla  pc  care  finna  furnizoare  it ofen'i  trebuie  d  fie 
\ , asigurarea  nivclului  (inta.  de  servire  a  clie n ~i o r, in  condiliile  cclui  mai  stabilit  in  UIl11a  unci  analizc  riguroasc,  nu  nUlllCJi  a  Jlt.."Ce s il~\or pielei  ~inl. ci  ~i a 
mic  cost  posibil.  Pentru  multe  compauii,  perspectiva  loca~ asupra  coslurilor  pe  care  Ie  implidL  Princi palele  actjvitati  desta~ur pentru  asigurarea 
activitaplor  logistice  s  fost  inloeuita  de  perspectiva  globala.  Acestea  au  nivelului  d : ~ servire  logistc ~ sunt unn iHoarele: 
creat,  de  pildli,  eentre  de  distribu\ie  regionale,  care  servesc  elienlii  din  •   cercetarca  nevoiior  ~i cerin~l o r clien(ilor  actuali  Si  potenliali,  referitoarc 
c ,  mai  multe  tori,  renuntAnd  astfella menlinerea  unor  depozite  rradilionale,  la nivelul serviciilor logisticc; 
I. nivellocal. 
e.  '  medlid online .au.omlnei in noua economie dezvoltatA in mediul online,  •   stabilirea  nivcluiui  de  servire  logistica a  clien~or (ce va  fi orent de firma 
furnizoare)  sau  diferen!ierea  nivelului  de  servire  in  func~ie de  cerinlele 
logistic. lruegistreazll  mutalii  de  profunzime.  Pe  Web,  multe  operaliuni 
••  segmentelor de  pial~ vizate; 
logistice  clasice  nu  mai  sunt  necesare  in  cazul  anumitor  prod use  sau 
servicii.  Exemplul  eel  rnai  relevant  este  eel  al  firmelor  care  ofed  •   evaluarea  percep\iilor  ciienlilor  in  privinrn  nivelului  de  servire  oferit,  a 
Software, joeuri  pe calculator  sau  crealii  muzicale.  Orice  client  interesat  decalajului dintre nivelul  alteptat de elienli Ii eel efectiv oferit; 
sa  cumpere  un  .slfel  de  produs  nu  rnai  trebuie  sa  se  depl.seze  la  un  •   ajustarea  nivelului  de  servire  logistica,  in  functie  de  evolulia  cerinleior 
m.gazin care,," ii ofere atticolul dont, sub forma fiticA  a unui  CD­ROM.  c1 ien\ilor. 
Un software poate  fi inc!rcat direct de pe Web, in  computerul personal  81 Aparent doar un set de  activitali  de suslinere,  cunip~rea ( are un  rol  major in 
cumparntorului.  Firma  v3.nzltoare  nu  va  mai  de s ~ura opera~iun offline  crCCirea  de  vaJoare,  in  cadrul  procesului  logistic,  Reconsiderarea  importantei 
\ ",  cum sunt manipularea, paletizarea sau depozitare produselor. Detvoltarea  cumpa.r:irii este detenninata ~j de  promovarea perspectivei integratoare nsupra lantului 
comertului electronic nu insearon! apusull ogisticii marfurilor. In  timp ce  de llprovizionare­livrnre,  Activ~ i le reprczentative pentru dome'niul cumpw­Arii  sU~t:
mediul  online  genereaU  0  'modificare  •  importantei  Ii  modalitiililor  de 
• stabilirea necesita.lilor de aprovizjn~;
.. , realizare a difentelor .ctivit!li logistiee, el  nU 'exclude operatiunile fizice, 
in cazul  bunurilor  de  consum  sau  industria Ie,  care  presupun  activilAli  • alegerea sursclor de  aprovizn:~
logistice omine, dupA  primirea  comenzilor de la clienti, pe site­ul propriu  • planificarea modului  de realizare in timp a  aproviz:t~;
.1  firmei vAnlAtoare. 
t·,.  Mixullogistic include dou. categorii de activitAti ­ de  b.lA Ii de sustinere.' Se  !. • evaluarea pcriodicA a perfonnantdor fumizorilor; 
consider! cA  activitlilile de  balA  sunt operatiuni cheie,  care  se  des~oar in  aproape  •   determinarea cantit.§fii econornice a comenzii. 
orice canal logistic,  spre deosebire de activitAti!e de sustinere, care au  loe in functie de  Ur;  alt  se!  de  activitali  logistice  de  baz~
este lega!  detil'll'iispdi't:·' Argumentul 
conditiile speciliee ale lirmelor Ii  care contribuie la realizarea misiunii logistice.  care  justilica  acest  fapt  este  rolul  transportului  in  asigurarea  uti~D de  timp,  0
..:1 importanUi  component!  a  misiunii  lo gisticc,  In  e s en~ l. transportul  presupune 
Tabelu!!.!.  ­ Exemple de .ctiv~ de balA !I de sustincr.  dcruJarea unn.§[onrel or nctivil<'ili : 
•   alegerea  celor  rnai  adecvate  modalitAti  de  transport  (rutier,  feroviar, 
Activitltl d. bazl  Activltltl de sustlncre  maritim, aeria n, prin conducte); 
L "

•   asigurarea standardelor de servicii pentru  •   depozitarea  •   evaluarea  Sl  scieclia ofertan til or  de  servicii  de  transport,  la  care  apeleau 
clien\i  '  fmna; 
•  cump3rarea •   manipularea produselor 
l  ·" 
•  lnlnsportut  •   ambalarea '  •   consolidarea  transp orturilor; 

•  gestiunea stocurilor  • activitlti1e legate de fluxurile 
informationale Jogistice 
•   stabilirea rutelor de transport; 
•  Dreluca~ comenzilQr  •   programarea transporturilor. 
~ ~ ~e; ' ~il:1ne st~crUo . estc  0  component.!  esenlial.§  a  sisternului  logistic,  ce 
ofera  utili mea  de  timp  alteptata  de  c1ien~. Din  perspectiva  profitabilit.tii  logistice, 

,, Ronald H. Ballou, "p. r:il., p. 5. 

...
L

29 
28 
 I...cmjlnufli/ j O/  c:umpunt:rm:u:
Carmen Bllan ­ Logislica ­ parte inregranla a lanlului de apro'Vizi,nare-iilJrare n  l()g~IC:U

f
stocurile  defin  0  pondere  entiCe.  In  ansamblul  costuriloro  in  pnvm~a gestiunii  i •   introduce~alp materialelor in/din spapul de depozitare.  "'I
stocurilor, printn: activitlfile principaJe  rea.ljzate  de logisticieni, se inscriu:  Ii Ambalarea  de  proteetio ­permi!e ajungerea mArfurilor  la clienti, in  conditiile 
•  elaborarea  politicilor  privind  stocurile  de  materii  prime,  materiale  ~i dorite.  Ea  nu  se  referA  la 'arnbalajele  individuale  ale  bunurilor de  consum,  care  au  ~i
i rolul  de  promovare  a produsului.  Ca  activitAfi  legate  de  ambalarea  protectoare,  care 
produse finite;  i suslin logistica  m~rfuilo, pot  Ii enumerate:  •• 
•   slabilirea  mixului  de  produse  din  stoe  (ponderea  dileritelor  anicole  in 
nUIDhuVcantilatea  total!  de  produse  menlinute  in  slOC),  in  func\ie  de  I •   proiectarea  pe  ambalaje  care  sa  rlspunda  cerinlelor  proceselor  de 
con1ribu\ia diverselor anicole la  vanzArileiprofitul firm"i;  manipulare; 
i •   realizarea  de  ambalaje  care  sa  asigure  integritatea  produselor ' pe  durata  "
•   dctaminarea  stocului  de  sigurantA  ~i 8  nivelului  de  rcaprovizionare  t
(mkimea  stocului  la  care  se  lanseazA  0  noull  comanda  de  I
re3J.'l"ovizionare); 
transportului  ~i plstrlrii; 
•   asigurarea  de  arnbalaje  care  sl protejez.e  mArfurile  contra  pierderilor  ~i
deteriorlrilor. 
-
•   aplicarea strategiei Ujust­in­time"o  "
. P reluaatea  comenzllor  aparjine,  la  randul  ei,  categoriei  componentelor  de  Fluxurile  Information ale  sunt  0 parte  integrantA  a  sistemului  logistic,  care 
bazA  ale  sistanului  logistic.  lmpactul  s~u asupra  perforrmmtei  logistice  se  faciliteazA . derularea  tuturor  activilA)ilor  de  baz!  ~i de  sustinere.  Disponibilitatea 
materializeazA.  mi'irimea  intervalului  de  timp  de  la  transmiterea  comenzii  de  client  datelor  actuale,  suficien!e  ~i relevante  contribuie  la  cre~ta eficientei  deciziilor  , ~ "

plinlla primirea mlrfii, precum  ~i in  declan~r operatiunilor de  ~ivrae a  m~rfuilo strategice  ~i operationale.  informati. logisticl face  posibiiA  des~ura operapuniIor 
~i oferire a serviciilor. Ca  activ~ cheie in  acest domeniu pot  fi enrlmerate:  de  planificare  $i  control.  in  rlinduI  principalelor  activitAti  pe  care  Ie  presupune 
functi on area sistemului informalional  logistic se inc Iud: 
•   detenninarea  procedurilor  de  primire  a  comenzilor  (metoda  de  , .,
transrrlitere,  restrictiile de timp  ~i cerintele privind  marimea  comenzii);  •   culegerea  ~i prelucrarea datelorj 
•   stabi1irea  metodelor  de  transmitere  a informa\ii1or  referitoare  la  comcnzi,  •   analiza informatiilor; 
in cadrul  firmct;  ; •   elaborarea rapoartelor  necsar~ (de  exempJu,  situatia onorArii  comenzilor, 
•   defmirea ordinii de priori tate in prelucrarea comenzilor;  f situalia stoeurilor etc.);  .  "
•   alegcrea  variantei  de  onorare  a  eomenzii.  numai  din  stocul  disponibil  •   stabilirea unor proceduri de stocare a datelor; 
~ilSI din produclie (in cazul unei rupturi de stoe).   f •   controlul fluxului de informalii. 

I
Depozilarea  mlrfurilar este collsideratl  0 compOnentl  de:  sustinere, intrucat  Apartenenta unei anwnite activitA).i ta categoria activit!lilor de  baz!, respectiv 
nu ' este  prezerd  in  sistemele  logistice  ale  tuturor  firmelor.  Produse  cum  sunt  de  su~ner nu  este  strict!. 0  activilate de  sutin~re pQate dev"')i activitale de  baz!, In 
automobilele,  d<: exemplu,  nu  necesi!a  existenta  unor  depOzite  pentru  pastrarea  pe  0 funcli.  de  modif~le care  au  loc  Ia nivelul  fiec!tei  unitAli  strategice  de  afaceri. 
perioad~ ma,i.clehgt~ Principalele activitAli legate de depezit.r,,. marfurilor sunt:  Totodat!,  ineadmrea  unei  operalill!li  \ntr­o  categQrie  poate  sa  difere  de  Ia  .0  ., 
•   stabilirea. necesarului  de spatii  de depozitare;  i intreprindere I. alta, in  func~e de obiectuJ de activitate. 
I

•   alegerea ampiasamentului  depozitelor; 

•   detmninarea  numa.n;lui  de depozite necesare;  1.2.2. S/slemullog/suc inlegral , ,
•   slabilirea configuratiei depozitului; 
Ponderea  in  costurile . sistemului  logistic  constltule  un  alt  criteriu  de  
•   amplasirea  m~furilo in spaliul  de  depozit.re.  diferenpere  a  activitAplor.  Analiza componentelor sistcmului  togistic  so  poate  astfel  
InfluenlltA  in  mod  direcl  de  deciziile  referitoare  la  depozitare,  manipularea  
baza nu  numai  pe criteriul  prezentat anterior,  al  contributiei la outputurile logistice,  ci
produselor are 0  pondere  considerabila  in  costurile logisticeo  Totodata,  ea  are  impact  
asupra  duratei  ciclului  comenzii  ~i implicit  asupra  nivel~u servidului  pentru  ctient.  
$i pe criteriul inputurilor.  
In  lriedzv~at economic  se realizeazA  cercetld  selective  periodice,  care 
Efieacilatea mampullrii materialelor este conditionatA de urmAtoarele activ~l:  
au  ca scop  cunoa~tr. evolupei costurilor logistice pe total  ~i pe  activitAp. in SUA,  in ,.,
•   .lelJ<l'ea echipamentului de manipulare (manu.le, mecanizate);  1994,  de  exemplu,  crear,a  de  valoare  In  domeniul  logistic  a generat  costuri  de  730 
o
•   unitizarea  lnc!rca.turilor (consolidarea  unor  ambalaje  de  dimensiuni  mici,  (­. 
intr­()  in~turl de  m~rie mai mare)  prin paletizare ~ i containerizare; 

30  31 
 Carmen BOlan ­ LoglstiC4 ­parte /ntegranld a lanp,I"/ de aprov/zionare-lIvrore Con/jnurul ~j componenlele Jogisticii

miliarde  de  dolarl,  respectiv  10%  din  produsul  nalional  brut'  Structure  costurilor  conditiite  acelui~ volum  de  activitate  ~i aceli~ piele  lintA,  la  crt.$terea 

...  totale  logistice  a  fast  unnato.rea: costuri  de  transport .58,2%,  costuri  de  menlinere  a 
stocurilor  37,~1o ~i costuri  administrative  3,9010.  Un  sondaj  anterio?  efectuat in  randul 
principalelor  t1ri  din  Uniunea  European!,  a  identificat  unnatoarea  structura  a 
cheltuielilor  de  transport.  fmplicit,  reducerea  cheItuielilor  de  transport, 
prin  apropierea  de  piala  ,jnt~ ~i m~riea numwlui  punctelor  de 
depozitare,  peate avea efecte  a~versc.
costurilor  logistice  totale:  c"sturi  de  transport  41 %,  costuri  legate  de  stocuri  23%,  c. ·   Bmbatarea  de  proteclie,  transport  Ii  depozltare.  Deeizia  de  scMere  a 
costuri de depozitare 21 % ~i costuri administrative  15%.  cheltuiclilor  eu  ambalarea  de  prmec(ie  a mlrfuriloc  poate  afecla  calitatee 
Reducerea costurilor  pe  care  Ie  implicA oferirea  unui  anumit nivel de  servire  a  produselor  in  cursul  opera(iunilor  de  transport  ~i depozilare.  in  plus, 
clientilor devine a  prioritate pentru  CT~tera productiv~ ~i profitabilitAtii  logistice.  folosirea unOr materiale  de  ambaJare  mai  ieftine  ~i mai  putin  rezistente sau 

.. ,
Aparent, eele mai  adecvate decizii sunt cele care minimi7.eazA  cheltuielile care  au  cea 
mai  mare  pondere  in  costurile  totale  logistice.  Principala  sursA  de  sporire  a 
profitabilitAtii  ar  fi diminuarea  drastic~ a costurilor  de  transport,  urmat!  de  seaderea 
renunl_rea  I_  ambalaje  pot  genera  cheltuieli  suplimentare  mai  mari  decat 
economiile obfinute.  Motivele pot  ti, de  exemplu.  imposibilitatea utiliwii
paletelor  care  faciliteau  stocarea  sau  dificulta\iJe  de  depozitare  pe
costurifor  generate  de  mentinerea  stocurilor.  Acest  rationament  economic,  la  prima  verticaHi  a prod use lor. 

... vedere imbatabil, nu pennite oblinorea efectelor maxi me  a~tep.

Special~t in  domeniul  logistic  propun  a  "bordare  bazatA  pe  conceptul  de 
d.   transport  ,I  marketing.  Reducerea  cheltuielilor  de  transport,  prin 
expedierea  unoe canlit5.~ mad  de  produse  ~j utilizarea  mai  bunt  a 
loglsticA  IntegratA.  Experienta  dc;ceniilor  anterio"re  sustine  aceastA  perspectivli.  capacit!tii mijloacelor  de  transport,  poate  avea  ca  efect secundar  cr~lea
Divizarea  funclionalA,  specifiea  majoritalii  finn.IO!,  pe  plan  international,  panli  in intervaltilui  de  limp  necesar  pentru  onorarea  comenzilor  fieca.rui  cli~nt. . 
deceniul  al  ~aptel al  seeolului  XX  (dar  .i  multor  finne  de  pe  piala  romaneasea  AceastA  stare  de  [apt  se  afla.  in  contradicfie  cu  obiectivele  urtIWile  de 
t .'
actualA),  a  condus  la  a  suboptimi7..are  logisticA.  Activititile  erau  privite  fragmental·,  speciali$tii  de  marketing,  de  a  oreri  un  serviciu  rapid  ~i sigur  fiec!rui 
mnd  considerate  in  mod  individual.  Operaliunile  de  distribupe  fizc~ se  aflau  in  cIi:nt) conform particularitatilor cererii  sale. 
sarcina  diferitelor  compartimente  ale  intreprinderii.  Adesea,  responsabilitatea  e.   gestiunea  stocurilor  ~i marketing.  Cre~ta nivelului  de  servire,  ca 
.. ,~ depozitmi  materiilor  prime  $i  produselor  in  curs  de  fabricafie  revenea  rezultat  al  preocupa.rii  special~(or de  marketing  ai  firmei  de  a  sperl 
compartimentului  de  productle.  Pre1ucrarea  comenzilor primite  de  Ie  clienfi  se  realiza  gradul  de  satisfacere  a  cerin\elor  client­Hor,  se  reperculeazA  asupra 
In  compartimentul  de  conlabilitate,  iar  transportul  mlirfurilor  de  compartimentul  costurilor  de  men~ ine re a  produselor  in  stoc.  Efectul  deciziilor  de 
comerciaL  Fluxurile  inConn'lionale  crau  marcate  de  un  grad  inalt  de  dispersare  a  marketing  se  concretizeaza  tntr­un  .volum  ar'stocurilor  care  permite 
h,t 
responsabilit1!lilor  ~i de  lipsa  unei  coordonliri  unitare,  ceea  ce  afecla  profit.bilitatea  Onorarea  oricArei comenzi  a clien~1or. . 
logistic!.  f. ge,tiun,.  stocurilor  ,I  produclie.  Av_nlajele  economiilor  de  scarA  Ii
Abordarea  fragmentarn  a  influentat  negativ  lndeplinirea  misiunii  logisticc.  detennin3  pe  special~t in  domeniul  Producfiei  s~ prefere  loturile  de 
....  Efecte1e  s­au  concretizat  In  conflicte  iillIe  comportimentele  finnei  care  desfl!~rau
diferite1e  activit1!li  logistice  sau  alte .ctivit1!li, in costuri  tot  mai  mari  ~i decalaje intre 
fabricalie de mari  dimensiuni, care  pennit scAderea  relativa.  a costurilor.  In 
domeniul  logistic,  accasHi  OPliuflc  peatc  dctcrmina  0  cre$~
serviciul  logistic  ofent  de  fumizor  ~i eel  ~tepa de  clientL  Prncticienii  au  constalat  inacceptabil3 a costurilor legate  de  mentinerea  produselor in  stoc, in  cazul 
aparipa unor contlicte intraorganizafionale, printre care se  includ cele dintre:  in  care  vinzarea  produselor  este  lentl1  sau  in  situatio  in  care  volumul 
1·,  B.   gestlunea stocurilor ~I transport. Accelerarea cireulaliei mArfurilor,  unul  produc~ie nu  a  fost  fundamental  pe  baza  unei  estinuiri  adecvate  a cererii 
dintre  obieetivele  majore  ale  gestiunii  stocurilor,  presupune  reduce rea  pielei.  Totodata.  obiectivul  de  scadere  a costurilor  datorate  stocurilor  de 
stacului mediu din .patiile de depozitare. Imp,ctul direct asupra activitAlii  sigurantA., in  cam!  matetiilor  prime $i  materialelor,  poale influen{.3 negativ 
de  transport  constA  in  cre~ta numlirJlui  ~i freevenlei  deplBSariior  la  producfia,  prin  generarea  unor  discontinuitali  in  fluxul  inputurilor 
l·""  fumizori, respectiv in sporirea costurilor de transport  necesare  procesului  df:  fabricatie,  atunci  clnd  fumizorii  nu  respecta 
b.  '­ ilepozltare ,I  t,."nsport.  Diminuare.  costurilor  generate  de  spaliile  de  proganuliv~.
depozitare  proprii' sau  inchiriate,  prin  nmuntarea  la  unuJ  sau  mai  multe  Minimizar.. cheltuielilor  implicate  de  desfl!~ura unei  anumite  activit1!li 
O·A depozite  $i  menfinerea  unui  centro  de  distribupe,  poate  conduce,  in  logistice poate  avea  consecinte nedorite  in  privinla  eficientei  altor  operatiuni  iogistice 
sau  activ ~t i ale  firmei.  Pentru  a  evita  suboptimizarea,.  este  necesarA  considerarea 
I Robert  V.  Delaney,  Sixth AMual "State of Logistics Report", presented  to  the  National  Press  Club,  interrelatiilor  dintre  activitltile  respective.  in  consecinla.  cele  mai  eficiente  decizii 
....  Wuhington,  D.C .• June S. 199$ .
2  European Lcgirlla ProductivIty, AT Kearney,  1988. 
sunt  cele  care  urmaresc  rezultarul  total.  pe  ansamblul  Qrganiza{iei,  nu  rezultatul 

32  33 
I..  
 Carmen l:iiilan ­ Logisliea •parte inlegranlii a lanrului de ap,,,vixi£,wre·,livt'l1re

individual,  pe  fiecare  activi1ate  logistica.  Pentru  a  sublinia  imnortanta  acestci 

-
". 
perspective, 0  serie de speei.Ii.!i au propus  conceptul  de distribu\ie 
eel mal  freevenl concept aplicat de logisticieni este loru~i eel.  de  cost lola!,  In  .. 
vederea  oblinerH  echilibrului  dorh.  in  ecualia  cosrutui  toal~ sunt  considerate  de  CA,PITOLUL2  
special~t, costllrile  tuturor  activl~or loglstice,  Dem.rcare.  unci  "frontiere"  n:" 

logistice nu  este  dezirabl~, Este  necsar~ corelarea  costului  ..tivili'lilor  logistice  c.l 
eel al  eltor ectivit!l! des~urt in  firm~ (de exemplu marketing ji produclie).  RELATIILE DINTRE LOGISTICA SI MARKETING 
mlsura in care politics organizaliei  se baze~ pe  managcrnentul1ant\1lui  de 
ap,ro\,izionare.li'VTI\re,  perspectiv.  co.mlui  total  va  c~pta noi  dimensluni.  Costorile 
oneal"i  orga,nl;~1 vor fi  .feclate de  politico  de  aprovizionare  a  fitmelor  cliente  ~i de 
politl,c.  de !ivrari  a  furnizorilor,  in  aceste condliii,  limitele slstemului se extind  pcntru  In  prezn~ logistica este  un  domeniu  de  sttidiu  distnc~ iar  I. nivelul  multor  
a include mai  mult  propria organizatie,  organizalii un departamcnt  specia~ separat de eel  de marketing,  de  eel eomercial ,i de  
ConceplUl de cost total poate  Ii aplicat I. nivelul  sistemului logistic, la  nivelul  eel  de  productle,  Este  oa"  logistica  iudepondonlA  de  marketing?  prezentul  capitol  
sistemulu!  tuturor  aClivt~\or firmei  sau  la  nivelul  rei'liilor eli  firmele  din  amonte  ,I  ilfer~ a imagine a relatiilor  dintre logisticl ~i marketing,  in decmsul se<:olului XX  ~i I.  
din  aval,  In  .adml  canalulul  de  marketing.  Ramane  la  latltudlnea  fiedire!  firme  sli  inceputul seeolnlui XXI, precum  !I • relatiilor dintre  logistiell Ii componentele de baza  
deci~ care este cea  rna!  convenabila  ~i relvan1~ abordare: Factorii  care  influe~az1! ale mixului de marketing.  
ale:!!e,,,,,  sunt  numeroji.  Printre  el  se  lnseriu:  parlleularitiilile cererii  de  pe  piate  linta, 
oblectivele  comp.oiei,  priorit!lile  firmei  in  domeniul  logistic,  tipul  rel.tlilor  cu 
fumizorii  ~i elienlii  (tranzac!ionale sau  de  partenoriat),  puter"" proprie  de ncgociere in 
comparll{ie  eu  cea  a  altor  operatori  ai  lantului  de  aprovizionare­li vrare)  intensltatea  2,1.  Evolutia IstorlcD  a relallilor dlntre logistlcil ,I marketing 
cOlleu",r'lei  din  altar  de  firme  (create in  baza  unor rel'pi  de  parteneriat) 
ca'"  ac!ioneazli  pc  .ceea!i  plaIa,  gradul  de  integrare  verticali!  a  activitaillor  firmei 
propri!.  Proiectare. Ii funcponarea  orielit1.li  si!~ logistic  are ,"" elen.ent de refcrinla  
un  anum;1  Rivel  de  servire a  eHen\ilor.  Obiectivele  ~ deciziile  din  domeniul  logistic  
"'"  sunt indisolnbil  de  eele de maiketing,  alAI  sub !llipectul  satislitrerii necesiliplor  
~i a$lept!lrilor  clienliler,  eli!  ~i din  pro!:il!lbi!illi\il.  l,n  ,p,lus,  iodeplinirea  
obiectivelor  de  marketing  impune  'wml  sisti:m  logistic  capabll  sa  Orefe  
,,  
,  ulilitajile  de  timp,  loc  ~i
aeeastli  relalie  dintre  ~j
La  prima  vedere  1m  Iilpl  evident, 
nil  a  fost  msa  permanenta,  pe  parcursul 
r  evolu\iei lot,  . ,  . 
I  R1tporturile  dilltre 
controverse, in timp co unli  specil.~1
~i mari::eting  au  conslituil  obiectul  mullor 
au  oonsiderat eli  a dabandit dreptu! de 

i 
a  exist.  indeuendent.  alii!  au  sUSlinut  ideea' apartenenJei  logisticii  Ja  domeniul 
periodi2=  interesanlA  a  dezvllJIltrii  islonce  a  marketinguilli  ~i
este ceo realimlA  de  W,  Hanis '"  J,  Stock'. eel doi  special~t amerlcani  all 
. ' 

!  patru  .,tape  de  evolujie:  perioada  conceplUalizani,  pedo.da  integrluii, 

I 
I 
perioad.  dezintegrluii  (separtlrii)  ~i perio.d.  reintegrlri!.  In  esnl~.
aoestor etape a fost urmaloarea: 
a.  periasda  ~o",ctpu.IWir
' 

consecirilcle revolutiei  industriale au  deter:minat  erista1iurea  eonceprului 

' 
In  a  dou.  jumlitate  •  secolului  XIX,
semnifica\ia 

~
t   ~ William  D.  Harris,  James  R.  Stock,  Retnregraticn of Marketing and DtslributJon: A HtsloricaJ and
I 

.34 
Aian Rushton, John Oxley, op. cif., p"  14, 
I 
t 
Future PerspeCtive, in· "Proceedings  of the  Secoud  Woruitop  on  Historical  Reseaf(;h  in  Marketing", 
Michigan Slate Uruvmily, 1985,  p.410­440.

)   35 
 Carmen Bd/an ­ LogislirQ ­ parte inlegranta a lantztlui de aprovizionart-Uvrare !: Relaliile dimrf! logis/jed ~i marketing
de  distribu\ie.  Trecerea  de  I.  produclio  manufacturiem  10  produc\i. 
desfl~ura a activitatiJor  cu  eel  maj  mic  cost  ar  conduce  la  cea  mai 
, . industral~ a impus  identificarea unor mijloace mai rapide  ~i mai  eficiente 
de  deplasare  a  materiilor  prime  ~i prod lise tor  finite.  DeopotrivA  finnele 
inalt!  eficacitate.  Relatiile  dintre  logistica  $i  cererea  pierei  sau 
satisfaclia clientilor nu  erau elar definite  $i  erau  considerate,  de foarte 
prelucmtoare  ~i cele  agricole  au  lnceput  s! solicite  In  mai  mare  mAsura  putine finne, un subiect relevant. 
serviciile intermediarilor,  cu  scopul de  a crea  0 re\ea  de distribu\ie pentru 
,, propriile produse. Piata apatlinea vAnzatorilor, In condi\iile In  care cererea  •  inter-relafiile dintre lagist/cd $I aile damenil decdt marketinguL In 
consumatorilor  depA~a oferta  disponibiiillmportanta  acordata  logisticii  a~i perioadc'i,  logistica  preia  numeroase  concepte  ~i instrumente 
(de  fapt  distribu\iei  mArfuriIor)  era  mult  rnai  mare  decat  cea  asociatA  din  aIte  domenii,  cum  sunt  managementul.  finanleie  ~i contabilitatea. 
strategiiIor  de  marketing  cum  sunt  strategia  de  prel  sau  diversificarea  In  activitlilile  ~i deciziile  \ogistice  sunt  utilizate,  din  ce  in  ce  mai 
,. produselor,  pentru  abordarea  anumitor  segmente  de  piata.  AceastA  frecvent,  urmAtoarele  concepte:  costurile  standard,  bugetele  tlexibile 
perioadA  a  coincis  eu perioada  conceptualizArii  marketingului.'  AstfeI,  la  $i  mAsurarea  perfolmanleior.  Abordarea · sistemicA  prornovatA  in 
inceputul  secolului  XX,  odati ell  apari\ia marketingului, sunt puse bazele  managementul  general  este  aplicata  In  me diu I logistic,  ceea  ce 
, . conceptuale  ale  distrbu~e,
timpurie  0 preocupArilor in  domeniul distribu\iei. 
ca domeniu  distinct.  Se  remarca  originea  faciliteaza  analiza costurilor logistice  $i  aparifia conceptului de sistem 
logistic integral.  Comunicaren cu  altc domenii. in special  cu  productia 
b.  perloada  IntegrArH.  In  primele  decenii  ale  secolului  XX,  domeniul  ~i finantele.  se  realizeaza  In  arii  cum  sum:  controlul  stocurilor, 
logisticli  a  trezit  intq­esul  rnediului  universitar.  Cele  mai  importante  aprovizionarea, rnanagementul depozitetor etc. 
" . tendinte  care  s­au  manifestat  in  perioada  respectiva  au  fost:  extinderea 
pietelor, concentrarea popula\iei in mediul urban  ~i dezvoltarea accentuatA 
•  imaginta np/ical"~ a logisliciL Aspectele  asupra  cArora  s­a 
concentrat  atenlia  special~tor in  domeniul  logisticii  reflectau  0
a  productiei.  DeCalajul  dintre  necesitAlile  firmelor  ~i stadiul  incipient  al  orientsre  practicl  accentuata.  Cele  mai importante  vizau  alegerea 
investigaliilor  referitoare  Ia  distribu\ia  mArfurilor  a  generat  intrebAri  amplasamentului  depozjteior,  stabilirea  rutelor  de  transport, 
"'. J  privind  cauzele absentei  unor  studii  sistematice  in  domeniul  distribuliei.2  programarea  mij loaceJor  de  transport,  proiectarea  Si  amenajarea 
Pilla in  anii  '50,  marketingul  ~i logistica  au  fost  definite  ~i integrate  din  depozitelor.  prelucrarea  comenzilor.  Aceasta.  tendintl1  era in · tetala. 
punct  de  vedere  conceprual:' Furic\ii1e  intennediarilor>  au  constituit  una  opozilic  eu  evolu,ia  markefingului,  care  era  rnarcatA  de  teoretizare. 
,, dintre  ternele  majore ' din  aria  distribuliei,  care  au  fost  abordate  de  Abord~ile de  marketing  pragmatice  se aflau  pe  Un  plan  secundar,  in 
special~t de marketing.  '  domeniul cercet!rii academice.  . 
c.  perloada dezlntegrA'rii (separArii). Trepta!, in anii  '50 ~i '60, practici,mii  • de1.voltarea concepluiui si orienldrii de marketing. Orientarea  spre 
~i teoreticienii  au  in·ceput· sA  eonsidere  cA  marketingul  ~i logistica  stii;t  noul  concept  de  marketing.  rnutalie  de  esn~ in  gandirea  de 
t ·,.  activitAti  ~i discipline  distincte.  Principalii  factori  care  au  generat  acest~
marketing,  a  insemnat  focalizarea  asupra  consumatorului.  Efectul 
nouA perspectivA au  fost  urmAtorii:  ' 
secundar  al  acestei  revolufii  in  marketing  a  Cost  aparilia  unei  viziuni 
• economiile pOlelf{ia/e de · cosluri in domeniu/ logisticii. Reducerea  inguste,  care  punea  accentul  nurnai  pe orientarea  spre consumator  ~i
C" ccsturitor  a  devenit  0 priorilate  pentru  managerii  de  produc\ie  ~i structura organizatoric!.  in consecinra,  diver~ specialisti  in  domeniul 
finac.r~lb; in anii  ;50  ~i '60,  in  vederea  c~teri afacerilor  au  sesizat  nevoia  de  a  se  coricentra  asupra  cr~tei
profitabilitltii.  Managerii  de  marketing  emu  interesati,  de  asemenea,  eficienfei prin  imbuna.tA~rc planificarii  $i  coordonarii. precurn  ~i prin 
de  cr~tea . eficientei,  PllDdnd  accentul  in  primul  rand  pe  sporir".  dezvoltarea  distribu(iei  tizice.  in  parate!  cu  noul  concept  de 
11:>:.1 
eficacitAlii  activitAtiior  de  maIketing.  Exista  convingerea  cA flrmcle  marketing.  apare Si  evolueazA  concepru l de  distributie  fizicA.  BrA  ca. 
treQuie  sA  investea.scl rnai  rt,lult in marketih~ pentru a ob(ine  reZultale  la nivelut finnelor. cele  doua. functii sa fie i'ntotdeauna corelate. 
de  piat~ mai  favorabile. · tn  privintA:  logisticii,  se  cons!dera  ~A d.  perioada  relntegrArii.  incepand  din  anii  ' 80,  se  destli~oarA un  proces  de 
l· ;1  reintegrare  a  marketinguJui  $i  logisticii.  AceastA  stare  de  fapt  este 
I Robert  Banels,  The JJn>eJopmenJ of tAe Marketing. Thought, 3ft!  edition,  Publishing  Horizons,  Inc .,  confirmatA  de  spa~iul tot  mai  amplu  acordat  logisticii  in  rnanualele  de 
Columbus,. Ohio,  1988,  p. 30.  marketing,  dezbaterea  aspectelor  logistice  in publicaliile  de  marketing ' ~i
1 Arch. Shaw, Some Problems In Markf!{ Distribution, in 'Quart~ly Joutruli of Economics", August  1915, preocupmle membrilor asociatiiJor profesionale de marketing.  in SUA,  la 
6  f· 7(J(,.76S. . '
Ralph Alexander,  Frank  M. Swface,.Robert Elder,  Wroe  Aldman. Maneling, GiM Publishing,  B~I(ln.
1940. 

L 36 
37 
 j{elalltle timlre iog:stu;/i fi marlCelmg :-
jumatatca  deceniu\ui  a1  noulilea,  responsabilitatca  opt.."C:tliunilor  logisticc  elicacilAlii,  situali. esle adesea diferilli.  Cauza  esle faptul  c.ii  man.gemenlUl  linnei  nil 
revenu cornpartimentelor de marketing in  20% dintre finne.'  cOllsidem, la justa valoare, coutribulia IQgisticii  I. obline"", suecesului de  "r
~i
La nivelul  fied~r organizaiii t este  necesad'i  corelarea  obiectivelor)  deciziilor 
activitiitHor  din  domeniul  logistlcii  ~i marketinguluL  Separarea  logistlcii  de 
Eficacita!ea  operatlunil9f  logistice  Irebme  sa  lie  evaillillli  In  raport  ell  ... 
obiectivele  care  stabilesc  perfonnanta  de  marketing  a  firmei.  ActivltafHe  de  natura 
marketing  nu  este  beneficli  pentru  firm~. Cu ajulorul  logi,tieii.  marketingul  ofera  logistica  sunt  considerate  adecvate  numai  in mAsura  in  care  concordli  cu  strategia  de  r"~

utili!lltiie  de  timp,  loc  ~i posesie solicimte de clienti.  Orientar . . de  marketing permit.  marketing  a  organizapei.  In  conseil~, marketingul  ~i logislica  nu  !rebuie  sa  lie 
iogisticii  ohlinere. unm avantaj  compelil!v  in privinla ••tisfacerli  cerinlelor e1ienlilor.  privite separot  in  cadml  firmei.  in  CIlZ  eontrar,  este 19noratli  0  sU\'S~ realli  de  avantaj 
Inlegrarea logisticii  ~i marketinguluiare un dublu  efect. Marketingul  Indeplini In  cempetiliv ~i exis!~ riseul Wlui  decalaj nelllvorabil, Iillli de cerinlele clien\iior. 
mai  marc masurti  roluI  de  componenta a  strategici globaJe  a firmei.  1otodata, aplicarea  '" 
conceptelor de  marketing  refcritoare  la  comportamentul  eonsumatonlluil utilizatorului  ~

facHiteaza  indepHnirea oblcctivelor logistice referitoare la nivelul sCfviciului.  I 
Logist\cl  Activitifli de inlerfatii Marketing'  r­" 

..  Aprovi2ionarea 
2.2.  lut.rCal" dintr. logistc~ ~I marketing  •  Manipularea 
materialelor 
.  StabiHrea obiectivelor  •   CerceUi.ri 
de  , . 
.  Localizarea depozitelor 
de  marketing 
marketing 
In mod  traditional,  numero~i practie!eni  au  consideral  log;,;t;ea  drept  0  surs!  ..  Depczi!area 
produ,elor  ..  ProlectaIea produsului 
..  Manage, 
de  costuri.  Au  acceptat  aceste  costuri  deoarece  a,ctiviUitile  de  natura  iogistica  crau 
absolut  necesare  pentru  satisfaeerea  <erinlelor  elienlUor  ~i indel'llnirca  obieotivelor 
finite  ..  Managementul stoctlrilor 
mentul 
fo<\e!  de  r··-

organizaliei. Perspectiva focalizala .supra coslUrilor  a generat implicil preocuparea de  ..  St.bilirea prelUrilor 

vanza.re 
reducere  a  costurilor  logistice,  In esenla,  practicienii  au  pus  aceenlUl  pc  cre~ta ..  ControlDI 
..  •   Stabiltrea 

I  
Onormea comeozilor 
eficlenlei activit'lilor logistice, poo minimizer"" resumelor Implicate, 
Prioritatea  acordatl  eficientci  s~a concretizat  in  mai  buna  utilizare  a 
slOcurllor 

etc. 
.  PwiectaIea campaniiior 
mixulw 
de produs. 
m;jloacelor de  lransport,  reducere. dur.tei  de  piistrare a  produselor In  stoe,  procedee 
.  de promovare 
elc. 

,  
de  manipulare a  materia lei or etc.  Reducerea  costurilor pentru  "re~la eficientei  Ambalarca de protecpe 
eSle Ilecesarl penlru sporire. profitabilitalii org.niz.tieL Existalnsa pericolul de a Crea 
un 'sistem  logistic  ce  func~oeaU eli  cheltuieli  minime;  dar  este  sa  asigure 
•  motkeling 
Alegerea canalelor de 

. 
k...  __. _  

nlvelul de servicii logistic<:  solicit.t de  elienlt  Un  aslfel  de slslern  are  efecte negalive 

I 
TrarJSportul 
directe  asupra  pozi!ioniirii  fiml.i  pe  pi'lii,  asupra  rel'liilor ru elienlii,  num.rului  de  .,  > 

e1ienli  ~i cOlei de plalli. 
Penlru  domeniul  logis!lc.  eficienta  nu  poale  fi unic.  ''masur.  a  lulUror  ;  
Fig, 1.1. ­ Activitili de Interfafa 
(  
lucrurilor·'. Este necesarl considerarea simultanl a  eficacitatii  activitiililor.  In  timp co 
efidenta  inseamna  desfi~ura8. unci  activA~ tntr­un  mod  potrivit,  eficacitatea  i 

!   lnterfllja dintre logistica §i  marketing dobilne~t

-
echivaleazl eu realizare. aClivitliiii porelv;re,  aslfel  I) importanli deosebilli  
Avant.jul  eompeliliv  al  finnei  pc  piala in  ""re  operem  '~le conditional  de  penlrU mllllagemenllli fiecl!rei organiUlii.  in  esenlii, coneepllli ddriterfata se ,.ferti la  
. urmlirirea  concomilentli  •  eficientei  ~i eficacitlilii  logistice.  Obieclivele  referitoare 1.  acele  activillip  care  nu  pot .fi  conduse  in  mod  efica<:e  in  cadrul  unci  singure  adi 
eficien!a activitlllii  nu  sunt  un  luom  nou  pcnlm  majorilatea  organiz,,!iilor.  In  privinla  r
,  
,  functionale.'  Existenfa interfejei este rezullatul separltrii  atlivitlijilor  linnei in  diferile
;  diviziuni  organizl!~e (departamenle,  compartimente,  servicii).  Abordarea 
I  aCllvitlililor de ioterfali din  perspeCliv. unci  singure funetii  poate conduce la rezultate 
1  James  R.  StOCK,  Kathleen  Whimey,  A Hfsturical Assessmel'll 0/ tire Developme1lf of tile Discipline of
I   ;

Logistics: An Appraisal and It Critique, in  Terence  NeyeU,  Kathleen  R.  Whitncy.  Stanley  C.  Hollander. 
"Marketing  History:  The  Emerging  D1scip!ine",  Procecdir.gs  of  the  Fourth  Conference  on  HistOrical  !   I Ronald  H.  BaDou,  Business Logistics Management, Third  Edition.  Pren!ic.~Hal
Englewood cum, New  leruy, 1992. p. 25.
International,  blC., 
Research in  Markeling .flO Marketing Though:, Michigan Slate UnivCfsity,  April 29  May  1,  1989. 
t 
3&
I   39 
 Carmen Bdian ­ Logislica ~ parte inlegrant4 a lanfUlui de aprovizionare-!ivrare
Relafiile dinlre Jogi.slicii if marketing
suboptime  pentnl  finnii,  deoarece  obiectivele  corespunZ<ltoare  unei  anumite  funClii 
Influenla  lor  se  exercitii  asupra  nive)ului  seIViciului  oferit  clienlilar  ~i Isupra
devin prioritare in raport cu obiectivele generale ale finneL 
Managcmentul  eficace  al  activit3tilor  presupune  dezvoltarea  cooperArii  intre  profitabilitalii organizatiei.  Din aceasta categoric  de activit!li fac  parte  un~toarel :
, funC\iile  organizaliei.  Este  necesar!  considernrea  logisticii  ~i marketingului  drept  •  aprovlzionarea ­ ca unnare a influentei sale asupra capacitAlii  firmei de:  a 
indepl ini  cerinlele  clienlilor  sub  aspectul  cantitAlii  ~i cal itA Iii  produ.elor, 
... resune s!rategice,  care vor  fi cel  mai  bine  valorificate  ca  piir\i  ale  unui  plan  strategic 
global, II nivelul  organizaliei. 
Relapile  de  interfalii  dintre  logisticii  ~i markeling  sunt  explicate  de  unii 
precum  ~i a periodct~ i livrarilor; 

•  loealilare.  depolit.lor  ­ fi e  ampiasarea  spaliilor  de  depozitare  de  tip 

specia[j~t' prin  faptul  cii  logistica  are  sarcina  de  a  asigura  satisfacerea  efectivii  a  tradilion.1  (pentru  pastrare.  pe  tennen  mai  indelung.t  a  produselor);  fle 
ccrerii  generate  de  marketing. Principalele  activit3(i  de  r'''I.arketing, care  contribuie  la  amplasarea  centrelor  de  distrbu~e, deoarece  poate  influenta  capacitatea
I ..
creares  ceri~ sunt  urm~toael: dezvoltarea  produsului,  vinzarea  personal!,  finnei  de  a  oferi  c1ientilor  un  serviciu  logistic  rapid,  de  a  asigura 
publicitatea,  promovarea  vanZ<lrilor,  merchandisingul  ~i stabilirea  preturilor.  disponibilitalea produselor intr­un  interval de limp scurt; 
Satisfacerea cererii  ~i oferirea  Divelului  dorit  de  servicii  pentru  clienli  esle  posibilA 
•  managementul  stocurilor ­ prin  modalitalile  de· reducere  fa  minimum  a 
~ " .. datoritl  activit1tilor  logistice  de  depozitare,  mamlgement  al  stocurilor.  transport,
stocurilor  $i  costurilor  de  stocare,  ca  unnare  a  revolu~i informa(ionale.
unj[izare, comunicare $i  management a1  materiale1or. 
care  pennHe  aplicarea  aranjamentelor  opera{ionale  de  tip  "just.in.timc",
Managementul  eficace  al  activitAti10r  de  interfa\a  face  necesarA  urm ~r irea
r!spuns  rapid,  reaprovizionare continuti  ~i reaprovizionare automata.;
pennanentA.  a activitafilor  de  marketing  care  au  un  impact  direct  asupra  domeniului 
logistic,  precum  $i  a  activitlitilor  logistice  care  influenfeazA  in  mod  nemijIocit  •  onorarea  comenzllor clienfilor ­ sub  aspecrul  intervaluJui  mediu  de tiI'flp
perfonnanlele de  marketing.  Exemple  de  activiL!.p  de  marketing  aflate  la  interfa!a  eu  de  1a  primirea  comenzilor de  la  client panA.  Ia  livrarea  produselor  la  client.
logistica pot Ii considerate unnAtolrele:  precum  ~j sub  aspectul  oferirii  produselor  comandate  in  cantitatca  $i 
sortimentuI  solicitate de clienti;
I· , •  stabillre.  oblectlvelor  de  marketing  respectiv  alegerea
piO/eilsegmentului  pntA,  •  gradului  de  acoperire  terit orialA,  a  volumului  •  ambalarea  de  proteclie  a  produselor  ­ care  contribuie  la  inla.turarea 
vAnzMiJor  ~i niveIului  de  service  a  clientilor.  obiective  care  determina.  deteriorArii . mArfurilor  pc parcursul  fluxurilor  logistice,  asigurarea
.
I. 
amp10area  ~i vaIoarea.  ~esurlo logistice (proprii  $Usau atrase) necesare; nivelului  "zero  defecte".  cu  impact  direct  asupra  imaginii  produsului  $i
tinnei  fumizoare, precum  $i  a costurilor  toale ~ _
•  prolectarea  produsulul­ datoritl!  influentei  sale asupra tipurilor de spatij 
de  depozitare  ~i mijloacelor  de  transport  necesare,  ca  ~i a  gradulu;  cle  •  transportul mArfurilor ­ datorit.  rolului  sAu  in asigurarea  utiliL!.pior  de
utilizare a acestora;  timp  ~i de  lac  solicitate  de  clienli,  in  menlinerea  calitAlii  produselor  in 
1 ,
decursuJ circulaliei lor in  canalele de marketing.
•  .tabDlrea Preturllor ­ prin posibilitalile de  recuperare a  investipilor  din 
imbunMalirea cooperiirii dintre logisticA  ~i marketing nu este condiponaL!. de  0
domeniul  logistic  ~i de  asigurare  a  dezvoltiirii  infrastructurii  logistice 
restructurarc  organizt~. Annonizarea  dintre  logistic!  $i  mar~eting este  facilitatl
capabile sa asigure nivelul dorit de servire a clienplor; 
de  progreseJe  din  domeniul  tehnologiei  infonnaliei; de  posibilitatea  special~or din 
i .~ •  prolectarea  campanlllor  de  promovare  a  vinzlrllor  ­ in  speci.1  in  diferitele  arii  funcfionaie  de  a  utiliza  in  comun  sistemul  informational  a1  finnei, 
privinla momentului de  decl~, ariei  teritoriale  ~i cantilA!ii  de  produse  Dezvoltarea cooperarii  nu  are  ins! efecte de  durata.  atat  timp  cit managerii  logistici  $i 
vizate. care impun un anumit nivel  al efhrtu1ui  logistic;  managerii  dr!  marketing nu  au  0  viziune strategica asupra  propriei aClivitlili.  . 
l ., •  alegerea  canalelor  de  marketing  ­ Inai  precis,  selectarea  tipurilor  de
intermediari  (Cll  functii  complete  sau  limitate)  la  care  va  apela  firma 
pentru  vlozarea  produselor  sale.  decizie  care  detrmin~ gradul  de 
implicare a propriei  flnne in activit:'ilile de distribupe filica.  2.3.  Relatlile dlntre logisticA  ~I mixul de marketing 
l..••, Din  perspectiva  logisticii,  activitalfle  de  intenalii  care  pot  fi  conduse  mai 
eficace  prin  corelarea  lor  ell  activiUitile  de  marketing  sunt  extrem  de  numeroase. 
Conducerea  eficienta  $i  eficacc  a  sistemului  logistic  presupune  analiza 
intenerentelor  dintre  logisticii  ~i mixui  de  marketing.  Principalele  componente  ale 
~ ~ I John Gattoma.  Andrew  KCrT,  17re wgUdcallnJojace with Marur/ng, to John Oattoma (ed.).  "The 
Gower  Handbook  of '[.ogimcs  and  Distribution  Management",  fourth  Edition,  Gower  Publishing 
mixului  la  care  poate  spela  firma  sunt  produsu}.  prctu1.  promovarea  ~i distribufia.
j. Ac.este  componente  reprezinta  mijloace  pe  care  organizapa  Ie  poate  utiliza  in mod
~y, 1990, p. 384. 

b 40 
41 
 .G1!:~I<'JPEf q-livrare Reial'iie dint" logisliM ~i marketing
-
­
profitabil.  penleu  'ndepl!nirea  obiecllvelor  sale,  In  de  c.aracteristicile  investitiile  de capital.  managementul  persona!ului,  investiliile in  dameroul  cercell!rii- r"J 
m;cromediului .i mactomediulu! in  care acliorleaziL  dezvolll!rii, man.gemenlUl calitlllii etc. 
Complexitalea relajiilor dintre  ~i componentele mixului  de  marketing 
esle amplificatii de  inter­relaliil. dinlre  Mixul  de marketing 
pune  aceentul  pe  elemenlelor  pc  efectul  multiolicator  .1  2.3.1. Relallile dillire logist/cli $1 produs
armoo;e! dinlre componente. 
In  praclicli,  se  cons tam  unor  diferite  de  interactiune  intre  Intercondilicinarea  dintre  produs  ~i logistic!  so  rezuma  aparent I. proiectarea 
componenlele mixului.' Altemativele  sun! urmatoatele:  sistemului  logistic  In  funclie  de  tipu!  produselor  oferite  de  finni.  C!lr."(C1risl;icile 
praduselor  Indic~ modul  In  care  so  va  re.liu  distribu!i.  fizicli  a  acestora. 
•   concord.nlll  (compatlbllitllte).  Acest  grad  de  interac!iun.  cons'ii  in 
coresponden\"  logicli  ~i mila  dintre  doua  sau  mal  multe  clemente  ale  ParticularitAlile  produsului  influenleazA,  de  pUda,  tipu!  .mijloarelor  de 
folosite,  durata .i condiliile de depo21tare, modalillil;le de manlpulare eiC. 
-
mixulul de  De  un  bun  de  consum  de  ·oaHtate  ridieata 
nU  va Ii, de  regula. comercializat  Inte:mediul  unui  de!allisl care ofer.  Practica  logistic!  demonstrcazl  eXistenta  unor  puocte  de 
produs. de calitale scarota, pentru  a evita reaclia nefavorabila a  e)icnlilor  interferenta eu  produsul,  ca  element  .1  mixulul  de marketing.  ale 
relatiei  dlntre  logistid .i prvdus se refer! la: 
..   integrare.  Pe  a  treapta  se  situeaz~ interac!iunea  aeliva  ~i
.,   implicares  /ogisticienilor  in  proieetarea  produs.. lui.  Pe  baza 
informa!iUor  oferite  de  special~t In  domenlul 
armonioasa  dintre  mixului.  P\lblicitatea  Intens"  de  pilda,  este 
colective!e de dezvoltare a produselor noi  identifica vanante!e care au 
asocial" eu un nlvel tnalt al  prelulu! de  deo.rece mati. mare face 
eosturile iogislice eele mal avantajoase. Pentru fiecare variant§ de Pfl)du:s. 
posibile chelruielile de  promovare.  Totodatii,  prejUllnalt  "SIC  justifie.t  de
personalullogistic poate forniza urnliitoarele tiouri de Infonnapi: 
imaginea  creata  prin  publicitate.  de dlferenlierea  marcii  proprii  in  rapon 
ell  cele  existente.  •  disponibilitatea  surselor  de  aprovizionare  .i  costurile  aferenle
..   sprijin  tip  "parghie",  Cea  mal  sofisticata  forma  de  inleracliune  este 
specifica situalillor in care fiecare componentil este astfel  utilizati! incat sa 
!  materiilor  prime,  materialelor  jl  componentelor  necesare  fabricilrii 
produsuJul;
sprijine  lrItregul  mix  de  marketing.  De  exemplu,  pen'ru  bununle  de  f   •  cestul ambalarii de protecpe; 
consum,  esle  necesarii  cuno~tera reprezentlrii  maten atice  a  relatiei 
I 
•   costurile de transport ~i depozitare core.spunzlitoarc produsului 
dintre  cheltuielile  publici tare  jl  cantitatea  de  produse  vi ndute.  Pe  baza  •  costul service­ulul postvitnzare, 

I 
acestei  reprezentilri,  marketerii  pot  stabili  nlvelul  investiliilor  In 
Un  exemplu  relevant  este  Cli:?Ul  companiei  Apple  <.,;amputer,  care  a  ~

publicitate  a  cilruidepli.ire  nu·  conduce  I.  cre.terea  suplimentar~ a 

, viinzlirilor.  in  condil;ile  atingerii  .cestui  nivel,  in centinuare  a 
obtinut  economii  anuale  de  roo,ooo 
USD  lh  privin\ll  cheltuielilor  de 
livrare,  prill reducerea cu  '4  inch a  dimensiunilor unui. dintre produsele 
viinzlirilor  poale  fi suslinuta  prin  intermediul  unel  alte  componente  a 
sale,' Un alt exemplu este eel  al  ond finne produc~tae de  bunun de oz 
mixului, respectiv distribupa. 
lndelungat. care a  constatal dupa ce a  lansat  produ.ul in  fabricape clio  1n 
Numeroase  efecte ale  interactiilor dintre vatiabiiele mixului  de  malfkr~ti,g
exporturi:or pe  pielele externe,  nu puteo  folDS!  integral  capacitatea 
au fost  deloc cereotale sau au  flIcut  obiectul unu;  numar mk de ;nvestigalii errlO;·nc,e. 
mijloacelor  d"  transport,  daloritii  dimensiunilor  nefuvorabile  ale 
De  exemplu,  nu  existli  suport  empiric  pentru  interacliunea  pf()m'~Vtre· di!'trilbulie.  produselor amba!ate.   ~.

Similar,  in  privlnla  interaqiunilor  produs­distribu!ie  ji 

b.lIslgurarea  inputurllor  necesare.  in  funepe  de  Cererea  exprimat!  de 
empiric este Ilmitat. 
clienlii  plelei  linta,  s;stemul  logistic  trebui.  sa  asigure  disponibilitatea 
Componentele mixului  de  marketing  nu  interac!loneazli nurriai  intre  cj  .i
produselor solicita!e,  Prin activitillile de aprovizionare, arganizajia obtine 
ell  alte  van.bile.  In cadrul  finnei.  dlnlre vanabilele exteme mixului, putem  enumern; 
materiile.. prime,  materialele,  componentele  ~i!sau produsele  finite  ,­".,

nece.sare  pentru  a  onora  comenzi!e c1ienlilor  sa;'  Oferirea  de  produse In 

l ~n P.,~§piroGetng
Things Done. Rejuvenating lhe Mix, in  "Harvard  Business 
ReviW"~·Vo1. 63, No.  51 September­October  1985. p.  29.  1  l..e<l  V.  Aspinwa1~ SJa""" 
TIt,  Parallel Theory. In W.  Lazcr,  E.  Kelley  (eds.), "Man.gerial Marketing   ~
lnteractive
 
z"Mfchaef J.  ;;wenson,  Marjorie  F. Utsey,  Patricia  F.  Mix I ' _ t l _ and Viewpoints", Riclwd D.lrwin Inc.,  Homewood, III.,  1962, p.  644.652. 
'Variables. in·  Valerie  A  Zeithaml  (tIt), "Review  of  ~ Vol,   ;(  James  C,  Johnsoll,  Donald  F.  Wood,  ConJempormy LogistiCS, Slh  edition,  Macmillan  Publishing  
Association. Chicago, 1990, p. 398.­400"   C01lllp,my,  New York,  !993, p. 42.  

42 
43 
 Re1a/iiJe dint" legis/ied fi marketing
Carmen Balan ­ Logisrica ­ pa*te InregrantlJ a lanluiu; de aprovizionare-llvrare

cantitAlile  ~i structu.  sortimentalA,  la  nivelul  de  calitate  ~i cu 

,. periodicitatea  dorite  de  cumplirltorii  potenliali  impune  perfonnanle 
1.3.1. Relariile dintre legistlea $i prel
logistice  caracterizate  prin  ritmicitatea  aplOvizion!rilor  cu  inputuri  de 
Deciziile  privind  pre\Urile  de  vanzare  a  produselor  se  fundamenteazA,  de 
calitate  corespunzllto  e.  Urt 0  aprovizionare  adeevatA,  nu  pot  fl
, .. indeplinite obiectivele referitoare la crearea :Ie valoare pentru utilizatori. 
c.   mentinerea  caillAlii  produselor.  Dup!  ce  produsul  a  fost  lansat  in 
regula,  pe  baza  costurilor  firmei,  a  profiturilor  scontate,  a  factorilar  concurenli.1i  ~i
caracteristicilor  cererii  pie~ fintA .  a  componenti  importantA  a costurilor  totale  este 
reprezentat.  de  cosrurile  logistice.  inc.  din  deeeniul  al  ~aptel
fabricalie,  logisticieni  !rebuie  sA asigure  paslTarea  caracteristicilor  sale, 
pe  parcursul  f1uxuril  r  fizice,  p{\n!  la  elienli.  in  acest  scop,  ei  se  vor 
I al  secolului  XX, 
distribulia  fizica  a fost  considerata ultima  frontiera  de  reducere  a cosrurilor.  Se afirma 
\ .. preocupa de aspecte c  m sunt: 
ca  nu  poli  r"duce  pre\Urile,  munca  sau  materialele,. singura  rezervii.  disponibill  de 

II
reducere a costurilor fiind  distributia  fizicl. 1
•   utilizarea unor ""laalajele de proteclie adeevate tipului de produs;  Cost lrile  logistice  pot  fl impl\rlite  in  trei  categorii  majore:  (i) cos/urile de
•   apelarea  Ia  proc¥ee  de  manipulare,  care  s!  mentinA  integritatea  transporT .#  manipulare ­ cele  mai  vizibile  pentru  fin~ !ii  cele  mai  bine  controlate, 
, .' mArfuriJor; . , de~i alocare.  lor  pe  prod use  ~i c1ienli  se  face  pe baza unOr criterii aflate  la  latitudinea 
finnei;  (ii) c(lslurile legate de stocuri ­ uneori  subestimatet  dar care  pot ajunge pani la 
•   respectarea veein  tAlilar admise, in spaliile de depozitare; 
113 din  valoarea  marfurilor;  (iii) costllrile de tunc/iGnore a sistemului logistic (cos~
•   unnArirea  intriril  r  ~i ie~ rilo r din  spapile  de  depozitare,  pentru  a  privind  persllnalul  ~i sistemul  informatic)  ­ care  includ  costurile  de  previzionare  a 
, ' e>ita expirarea te  enelar de garanlie (valabilitate);  cererii.  pianificare  a  produc\iei,  procurare  a  materialelor  ~i preJucrare  a comenzilor. 
•   aSlgurarea  condit  itor de transport impuse  de caracteristicile  specifice  Special~t' considem  ell,  In  cadrul  unei  firme  producatoare,  costurile  logistice  pot 
ale produsului.  .  reprezenta  lO~J% din  valoarea  vanz.3riior,  "adesea  dublu)  . estimlrilor 
,, d.  intervalul  de  onora  e a  comenzilor.  Mutatii1e  inregistrate  in  domeniul  managementului",  lmpactul  logistic  asupra  prelului  de  vanzare este  determinat  de 
tehnologic  ~i la  n velul  cererii  clientilor  au  determinat  reduceri  factari cum sunt:
semnificalive  ale  cic  lui  de  :viaIA  al  produselor.  Pietele  au  devenit  mai  a.   :>bsenla  cheltulelilor  de  transport  la  client.  Menlinerea  pretu1ui  la  un 
,. volatile  ~i uzura ma  a intervine In cazul multor produse la scurt timp de 
Ia  momentul  Ians!ri  lor.  Industria  computerelor  ~i ceo  a  produselor 
nivel  relativ  scl1zut  poate  fi  real izat3  prin  practicarca  unor  conditii  de 
livrare  conform  carora clientul  este eel  eare  suportii  costurile  de  transport 
electronice  sunt  ex~mpl relevante.  Scurtarea  ciclului  de  viala  al  dup.  ce  preia  m~rfuile de  la  unillltea  de  produclie  sau  depozitul 
.  produsului  are  repelieusiuni  directe  asupra  intervalului  de  onorare  a  fumizorului  ori  dintr·un  alt  punct  agreal  de  pAr!i.  Avantajele  specifice 
,. , comenzii, respeetiv af:uratei dintre primirea comenzii  de caire fumizor  ~i unui  astfel  de  aranjament  constau  in:  (i)  ~urin\O calcularii  pretului  de 
primirea marfii de ca  e client. !n acest context,  este propusA  modificarea  vanzare  de  cAtre  fumizor;  (ii)  oblinerea  acelui"'ii  profit  net  in unn. 
defmitiei intervalului  de onor&re  a comenzii;1  Este necesarA  considerarea  fiecarei  tranzactii;  (iii)  un  pret  de  cumparare  mai  mic  pentru  client;  (iv) 
intervalului  de  limp  de  la  procurarea  materiilor  prime,  materialelor  ~i ;;mosferarea  c~tre client  a  responsabilitalilor  legate  de  seleclia  modurilor 
•• subansamblelor,  Pl'a  in  momentul  livdrii  produsului  la  elient.  \Je  transport  ~i de  realizarea efectiva a transportului; (v) interesul  finnelor 
Logisticienii  !rebuie  a  diminueze  intervalul  de  timp  de  I.  procurare  la  care dispun  de  parcuri  proprii  de  mijloace de transport  ~j care doresc  sl1  se 
livrare,  pentru  a  in  IUra riscul  depa~ir duratei  ciclului  de  viaIA  al  aprovizioneze  direct  de  la  fumizor.  Prinlre  delOvsntaje  se  inscriu:  (i)
\ , produsului finiL  dificultl1(ile  existente  in  aplicarea  de  cl1tre  fumizor  a  unei  politici  a 
Impactullogisticii  asup"ra  produsului  nu se rezumA  Ja  caracteristicile tangibile  prefUrilor unifonne la  nivelul  pietei, ca  unnare  a apari{iei  unor  decalajc  la 
ale  acestuia.  Ansamblul  actiVitilor  logistice  influenleazll  totodata  imaginea  nivel  . regio nal  sau  national,  intre  prefUrile  practicate  de  clientii 
produsului  ~i •  firmei,  in  randul  cumpArlitorilor  actuali  ~i potenliali,  prin  gradul  de  intermediari  (care  curnpara  marfurile  in vederea  rev8nzArii),  prio 
I.t ,.'
Indeplinire  a  ~tepArilo clientil  r,  referitoare  la  utilitalile. de  timp  ~i Ioc.  !n  plus, 

.
includerea  In  prel  a  unor  costuri  de  transport  diferite;  (ii)  ignoruea 
val.oarea  asociat!  produsului  dev.  e  efectiva.  numai  datont'" serviciilor  logistice,  care  preocuparilor clientilor pentru costul  total al  mariU  descarcate la  depo,ziruI 
faciliteazA ajungerea marfii  Is eli  t . 
~ 1 John  R. Sial!!)"  Nineteen Ways to Save Time and Money in Distribution, tn  "Business  Management", 

Vot. 26,  September 1964, p. 4346.72,74,76·78.  
Martin Crlstopher.  Why It Pays to Thln.f "Logistics", tn James Cooper (ed.), "Logistics and Distribution 
;~g
I
. Stnteg;cs  (0'  gem=I..  
M... ..,.;,ed  ""Uon.  Kogan  P.ge  LId.,  London,  \990. 
,  Graham  Slutnnan,  The Rediscovery oj Logislics. in  "Harvard  Busines.3  Review",  Vol.  62.  No.5,  
September· Octobe.r  1984, p. 74.  
LJ 
d4
45 
 Carmen Balan ­ LogisliCXJ ­ parle inlegranlil a lan/ului de aproviziono,,-livrare Reialiile dintre /ogislicli §i markeling

sau magazinul  propriu, care include  ~i costurile de transport  de la  fumizor,  spirtoase,  1500  FF  pentru  produse  electrocasnice  ~i 2000  FF  pentru  '"
in  afara  pre\Ului  unitar;  (iii)  posibila  pierdere  a  elien\ilor  care  se 
reointaz~ spre  fumizorii  capabili  s~ asigure  ~i livrarea  produselor,  in 
aparate electronice "hi-fi".
c.  nivelul de servire logistic•. Pre\U1  plAtit  de  client este  influen\Ht  in mod  -
condilii comparativ mai  favorabile. 
b.  pre\UI  de· livrare  uniform.  incercarea  logisticienilor  de  a  r~spunde
hotmtor de  nivelul  de  servire  logisticA  Speeificul  relapei  dintre  nivelul 
de  service  .i costurile  logistice  face  cn,  incepand  de  la  un  anumit  punc!,  ."
a.tept!rilor  cumpar~[oil potentiali  se  poate  concretiz.  in  efectuarea  sporirea  nivelului  de  servire  s~ necesite  0  cr~te mai  accentuata  a 
transportului  la  client.  !n  consecinIA,  in  pre\UI  de  livrare,  este  inelus  un  resurselor  utilizate  ~i costurilor  logistice.  Cr~tei relativ  mici  ale 
cost mediu de transport,  stabilit in  functie  de distan\a mediI!  de la furnizor  obiectivelor  referitoare  la  nivelul  de  servire  a  clien\ilor  pot  mari 
la clienti.  Acest mod  de  calcul  genereaza fie  absorblia cos .'uri/or de  c~tre substan\ial costul men\inerii  nivelului  respectiv.  In  urm~ cu patru decenii, 
fumizor,  in  cazul elien\ilor afla\i  la  distante mai  mari  dedit distan\a medie  s­a  constatat  cA,  pentru  0  firma  obi~nutA, este  necesari  0  cre~t a 
considerata,  fie  aparifia unor costuri "fantomii". suportate  de  clien~ stocului  cu  80%  sau  mai  mult,  pentru  a  onora  95%  din  comenzile 
situa\i  la  distan\e  mai  mici  dedt distanta medie.  Principalele avantaje alc  clien\ilor,  comparativ cu  situapa onorarii  doar  a  80%  dintre comenzi. 1  in 
unui  astfel.de  sistem  de  calcul  al  pre\Ului  de  Iivrare  sunt unnatoarele: (i)  consecinta, nivelurile inalte de  servicii ·Iogistice corespund unui pre\ mare 
extinderea  ariei  de  acoperire  terioal~ a  finnei  fumizoare,  in  condi\iile  pentru client.  Livrarea rapida  a comenzilor presupune apelarea la servicii 
atragerii  clientilor  situa\i  la  distante  mai  mari  dedit  distan\a  medie;  (ii)  de transport  premium,  cu  tarife  mai  mari.  Onorarea comenzilor In 24  de 
plata  acelui~ pre\  de  livrare  de  fiecare  client;  (iii)  imaginea  mult  mai  ore  de  la  primire  impune  men\inerea  unui  personal  numeros  la  nivelul 
clara  asupra  costului  total,  oferita  clientilor  de  firma  '1­nzatoare;  (iv)  depozitului,  pentru a indeplini astfel  de  comenzi.  Finna fumizoare trebuie 
cre.terea gradului  de control  al  fumizorului  asupra  distribl"i\iei  prod use lor  sa  investigheze  a~tep!ril reale  ale  clientilor,  referitoare  la  nivelul  de  ,.
sale  c~tre elienti.  Dezavantajele  conexe  sunt  legate  de:  (i) ob\inerea  de  servire, pentru  a evita  sa  ofere  un  nivel  pc  care clientul  nu  I­a  solicitat  ~i
fumizor  a  unui  venit  net  variabil  de  la  0  tranzc~ie Ia  alta,  in  funciic  de  pe care nu  este pregatit sa  iI plateasea. 
distanta  Ia  CRIe se  afta clientul;  (ii)  necesitatea  revizuirii  period ice  a  d.  aplicarea unor reduceri  de pre(. Firma furnizoare poate aplica un sistem 
pre\Ului  de  livrare,  respectiv  a costului  mediu  de  transport,  in  func!ie  de  de  pre\Uri  care  s~ favorizeze  cemenzile  de  cantitiiti  mari  de  produse. 
muta\iile  survenite In  distributia teritoriala a  bazei  de elienti a firmei;  (iii)  Numeroase flnne practicA un sistem de discounturi  cantitative.  Reducerile 
apari\ia  unor  conflicte  cu  clientii  care  platesc  costuri  "fantom~; (iv)  ·de pre\  sunt posibile  ca  urmare  a economiilor de  scaril  ob\inute  de  finna 
dezinteresul  clien~or care  doresc  sA  realizeze  economii  de  costuri  prin  v§nziitoare,  economii transferate partial clientului care cwnpllra un  volum 
apTOvizionarea direct! de la furnizor.   mare  de  produse.  Pentru  finna  vilnziitoare,  tranzactiile  In  mari  cantitap 
In  general,  calcular . . unui  cost  de  transport  presupune,  in  primul  rand,   detennin.  sdideri  retative  ale  costorilor  legate  de  stocuri,  transport  ~i
vilnzare.  Exista  mai  multe  tipuri  de  di~untr

I
. considerarea  costorilor  fixe  (amortizari,  in!relinere,  salarii  etc.).  De  cantitative de  stimulare a 
exemplu,  pe  piata  franceza,  inainte  ca  un  carnion  sa  demareze,  aceste  cererii: . 
costuri pot atinge 400  FF/toni!, in cazul in care volumul d" marfuri  livrate  • dlscounturile inclusive ­ aplicate  la intreaga  cantitate  comandata, in 
este  inferior  volumului  unei  palete. 1 in  continuare,  intervin  costurile  cazulln care este depA.itli  0  anurnita cantitate "prag" stabilitA de finna 
corespunzatoare  distan\ei  parcurse,  de  pilda  IFFlkm.  Numeroase  firme 
distribuitoare  uita  de  costurile  fixe,  fapt  cu  consecin\',  grave  asupra 
I vanzAtoare;
• dlscounturile exclusive ­ ce presupun aplicarea pretului  f1ir!  reducere,
profitabilit!\ii.  De  fieeare  data  cand  se  incard  un  camion  complet,  pentru  partea din volumul comenzii care corespunde cantit!\ii  "prag", 
cbeltuielile fixe  reprezintii 20­30 FF per palet!.i per tona. in cazul trecerii  urmind ca pretul  rnai ·miC  siI· fie  uti!izat  numai pentru restul comenzii, 
mArfii pontr­un depozit,  se adaugli un  cost de manipulare de 20·FF/paleta . .  respectiv pentru cantitatea de produse care  depA~t
f nivelul stabilit; 
Mai departe,  intervine un  cost fix  inainte de livrarea la  magazin,  respectiv 

II
• dlscounturl necumulatlve ­ de  care clien\ii beneficiaz. pentru  fiecare 
20­30 ·FF/paleta.  Pe tipuri  de  produse,  costurite  de  transrort de  la  ie~ra
comandUn parte;
din  fabocA  la  depozitul  distribuitorului  vanazA  per  paleLA  astfel:  100  FF 
pentru produsele alimentare destinate animalelor, 250 FF pentru conserve,  • dlscounturi cumulative ­ calculate  pentru  ansarnblul  comenzilor
265  FF. pentru detergen\i,  340  FF  pentru  biscui\i,  1000 FF  pentru biiuturi  efectuate pe parcursul unei anumite perloade.  

~ I John  F.  Magee,  The wgiftics cf Distrlbulion, in  "Harvard  Business  Review",  Vol.  38,  No.4, July·
Us CoulS de la Lcgistique, In "Libre Service Ac~alites". No.  1343,25 Mars  1993,  p.  110.  Augu"  t 960. p.  92.
I
f,
46  47 
 Carmen Balan -logislico -parle ifllegranla alan(ului de aprov/Zionare-livrare .,~   Rela{iile dintre logis,ica #  marketlng

, -
o  firmA  nu  poate  deveni  profilabill  ~i nu  se  poate  dezvolta  daca  nu  l~i
conlroleazA pennanenl costurile  logistice.  Presiunea  exercilatA  de  cre~ta
logistice.  asupra  pretului  de  v~n?Ne.
costurilor 
pe  0  piata  intens  concurentiala.,  poate  afecta 
1 
! 
b.  aplicarea  discounturilor  cantitative.  Sporirea ' volumului  de  marfuri 
vandute  poate  fi realizat:t  pnn  aplicarea  unor  discounturi  cantitativt,  in 
special in  etapele de  maruritale  ~i dedin ale ciclului de  viatA al  produsului. 
pozitia  ~i imaginea  finnei.  Sporirea pre\Urilor pesle  nivelul  p!1lclical de concurenti, in  5tabilirea canlil3tii  de  la  care se apeleau la reduceri  farA  de  pre\UI  de lislA 
, , 
conditiile unei  oferte similare de bunwi  ~i servicii.  poate  detennina  pierderea  loialitatii  f   presupune  colaborarea  dintre  marketeri  ~i logisticieni.  S­ar  putea  crede  d
clientiloL  t   o  simplA  modificare  de  pret  nu  are  interferenle  cu  logislica.  In  realitate, 
cste  necesar3  idenlificarea la  limp a  disfunc~oalt3r logislice  care pOI 
f  generate  de  alegerea  canlilAlii  "prag".  Utilitatea  unei  bune  planificlri 
, .   2.3.3; Relaflile dintre loglst/eli # p,omova,e esle demonstralA de exemplul finnei  produe3toare americane. care ·a initiat 
o  campanie  intes~ de   promovare  a  vanzariior,  prin  acordarea  unui 
o  altll  componentll  a  mixului  de  marketing,  care  presupune  colaborarea  discounl substantial peJ1lru 
l
fiecare comand3 de 25  de cUlii  dintr­un anumit 
logisticienilor ~i markelerilor. esle promovarea. Relatiile  de colaborare trebuie  s~ aib3  produs. Organiza!ia  respectiva  conta  pe  obtinerea  de  economij  din 
uo caracler pennanenl, pe parcursul ciclului de vialA al produsuluf.  prelucrarea  comenzilor de  volum  mare.  Campania  a fost un  ~ec, datorita. 
La  prima vedere.  logislica  ~i promovarea  sunl  dou~ arii  complel  diferile ale  cre~ti excesive  8  costurilor.  Cauza  cheltuielUor  suplimentare  au  fost 
aclivilfi\ii  firmei.  in limp  ce Una  include tolalitatea  fluxurilor  fizice  ale produselor. de  operatiunile  de  manipulare  a  unor  loturi  neeconomice.  Analizand 
, ,  la  produd.tor  la   consumator.  cea1altl  vizeazA  obiEctive  cognitive.  afective  $i pierderile,  speciaJ i ~1i firmei  ~ i-au dat seama cii volumul  maxim  care  putea 
comportamentale  la  nivelul  cIienti10r actuali  $i  potenfiah,  stimularea cererii, crearea  ~i f  inc~rat pe  0  paJeta  era  de  24  de  cutii,  cu  una  mai  pu{in  decal  in 
dezvoltarea  imaginii  finnei  ~i a produselor.  Exemple  de  situatii  in care  este  absolut  c.;lmpania promotional3. 
necsar~ corelarea logisticii  ~i promov1irii  pot  fi considerate unnatoarele:  c.   diminuarea  stocurilor  existente.  In  cawl  produselor  cu  circulatie  lentA. 
, 
\:; ..  a.   lansarea  noilar  prod use.  In  elapa  de  introducere  pe  piatil,  din  cadrul  iogisticienii  pot  propune  marketerilor  0  campanie  de  promovare  a 
ciclului  de  vialA  al  produsului.  componenla cea mai  important3 a mixului  vfmz3rilor  pe  0  anumit3   perioad3  de  limp.  Clientii  beneficiaza  intr­un 
de marketing  este promovarea.  Caraclerislicile competitive ale produsului  il ltervaJ  Ilmitat,  de  reduceri  ale  valorii  facturii  sau  de  reduceri  ale  pretu1ui 
,  ,   nou  nu  sunl.  de  regulil,  suficienle  pentru  a  cuceri  rapid  0  cota  de  piata  d ,  lisl3.  pentru  prod use  pe  care  nu  Ie  cumpAra  de  obicei.  Reducerea  de 
importantli..  Esle  necesad sustinerea  promotional3  a  produsului.  pentru  a  p,,·et  esle  valabila  numai  in  cadrul  perioadei  """ntate  ~i numai  pentru 
genera  notorietalea  ~i imaginea  donla.  in  mndul  c1ienlilor  pOlentiali.  p ­odusele  exislenle  in  Sloe.  De  asemenea.  firma  poale  oferi  produse 
pentru  a  stimula  ineercarea  produsului.  Companiile  care  se  limileau  la  g :atuite  acelor  intennediari  care  cum pArA  0  anumit1i  cantitate  sau  care 
, ,   reuno~ta priot~ promovarii  se  pol  confrunta  insa  cu  riscul  unor  cc)mandA un anumit articol. 
pierderi  semnificative  in  privinta  v~lor ~i cbiar  cu  e~cul noului  Colaborarea inlre  logisticieni  ~ i markeleri  in  privinta  actiunilor  promolionale 
produs.  MOlivul  il constituie dezinleresul  fa(3  de  utilitlltile  de  limp  ~i loc  trebuie  s3  urn.3reascfi  oferirea  Unor  avantaje  semnificative  pentru  clienti.  in conditiile 
,..  solicilate  de  client  Inveslilia  lntr­o  campanie  promtinal~
noului  produs  nu  eSle  garanlia  succesului,  in  condiliile  in  care  finna  nu 
de  lansare  a  indeplinirii obieclivelor de profitabilitate ale  firmei. 

esle  capabil3  s3  asigure  distribulia  fizie3  a  produselor dire clienti  ~i. cu 

atAI  mai  mult.  dnd nu  poale  asigura  aprovizionarea la  momentul  pOlrivit  2.3.4. Rel.!iile dintre logistiCii # distriburie
l  ·,  cu  maleriile  prime,  malerialele,  componenlele  ~i, produsele  neeesare 
constituirii  ofertei  sale.  Buna  functionar"  a  sislemului  logislic  are  0  Alaturi  de  produs. prer  ~i promovare.  distribulia  esle  0 componenlA  a  mixului 
importan~ deosebilA.  Imaginea finnei  se  ~,oale deleriora In  cazul in care  de  markeling,  conform  definitiei  propuse  de  E.  Jerome  McCanhy'  ~i accepta1e  de 
noul  produs  inlens  promoval ·nu  este  disponibil  pe  pialli.  in plus,  cererea  rriajontatea  teoreticienilor  ~i practicienilor.  Submixul distribu(iei este  proiectat  pe baza 
celor  dou~ varia bile  de  baz3  ­ canaleIe  de  markeling  ~i distribupa  fizic3  (vezi  fig. 
\" 
generata de finnfi va  fi  valorificall de concurenli. Esle bine cunoscul cazul 
finnei Kodak, I  care a flcul  gre~al de a  declan~ 0  campanie publicitarli  2.2.).  Canalele  de  markeling  sunl  constituite  din  ansamblul  organizatiilor 
la  s~ nationalil,  InBinte  ca un  num3r suficienl din  noile  aparale  foto  pe  independente, care sunl implicale in  proeesnl  de asigurare a disponibililiitii produsului 
On   care dorea sa Ie lanseze pe piatJl,  sA  fie disponibile in magazine. 
, Peter R.  Anwocod, Plannil/g a Distribution System, Gower,  London,I971,  p. 55. 
I Phllip  Kotler,  Marketing MlUUIgemenl. AM/yS;S, Plonning. Implemelltation alld COlJlrol. 9\J1  edition,  ,2  E. Jerome  McCarthy,  Basic Mar/wling. A Managerial Approach, It" edition,  Irwin,  Homewood,  fl.•
p.  S92. 1996. 
b 
48  49 
 Rell1/iiJe dintre /ogistie6/i marlceting
Carmen Balan _ Logistica ­parle inlegranta a 'anl"'ui de aproyizionor,,-/iyrare
" 
s~u seIViciului  pentnl  utiHzare  sau  COllSum  (producfitor.  brokeri.  n : preznta~i
Logistica  nu  este  echivalentA  cu  darneniuJ  distribuliei  ~i nici  cu  cel  al 
produeAtoruJui,  angrosi~t, detail~
produselor de I. fum;zor  I. client. 
ai 
etc.).'  Distribu!l. fizlc!  se  refer! I. fluxul  fiz;c  .1  distribuliei  fizice.  Conform  defin~lor traditionale,  distribu!ia - instrumen't  cheie al 
mixului de marketing ­ include  variatele activil1p  des~urat de  firma  pentru  a  face 
produsul  accesibil  .i  disponibil  pentru  clienJi.  Aceastil  componentl  a  mixului  se 
­
"'
C9ncentreaza  asupra  segmenlului  din  aval  .1  circuitului  inllrfurilor.  Din  aceastA 
Produsul  perspectiva, logistica interac\ioneaza in mod nemijlocit cu distribu\ia, prin intermediul 
distribu\iei  fizice.  In  cazul  in  care  am  redefini  mixul  de  marketing  aslfel  incat  ,.
! componenta  distribu\ie  sa  fie  InlocuitA  de  binomul  "canale  de  marketing  (Ian!  de 
. aprovizionare­livrare)  + logistici",  am  facilita  iiltegrarea  logisticii  in marketing,  ca  0 
\- variabili a mixului. De fapt,  0  astfel de abordare nU  ar fi  deloc discordantil In raport cu 
cei  4P  ai  defin~ date  mixului  de  profesorul  american  McCarthy:  Qrodus,  Qre\. 
Pre!ul  I!romovare  ~i "Qlaee" (termen' anglo­saxon care.insearnna loc). lntegrarea logisticii  in 
mix ar  coresplUlde accentul'"i pus pe utilitatea de loc. 
Rela\iile dintre logistica ~i distribu\ie sunt reflectate de urmatoarele aspecte: 
a.  relatia  dintre dislributla  fizlcl  ~i canalele de  marketing. Se afirmi d 
managementul  canalelor  de  marketing  esl.  0  componentii  esen!iall  a 
Dislrihu{ia strategiei  distribuliei  ~ i muIt  mai  amplA  In comparalic  cu  managementul 
distribu\iei  fizice.  M.nagementul canalului de marketing se referA  la toate 
fluxurile  maj ore  din  cadrul  canalului  (Produs,  negociere,  proprietate,  in-
forma\ie,  promovare etc.), in timp ce distribulia fizici\ ­ parte  a logisticii-
Distribu{ia este focalizatA  asupra  fluxuJui  produselor.  in  fapt,  un canal  de  marketing 
Canalele bine  proiectat  nu  poate  exista ' fl!ra  un  flux  eficient  de  produse  dire 
de marketing
jived
membrii canaJului  ~i ·pia!. \intA,  in cantitatea potrivitA,  la  momentul  ~i in 
locul solicitate de  clienli.  To~i;' structura  canlu~i de  marketing  trebuie 
Fig­ 2.2. "'1>istribu!ia ­ componenU a  mixulu; de mark~tlng
sa fie functionali inainte de a considera strategia de distribu!ie fizicil.  Cele 
doua  componente  ale  distribu!iei  sunt  interdependente,  iar  corelarea  lor 
Numero~i man.geri  consider~ ca  logistic. este  doar  0 denrmire  sofltic.~ face posibili distribulia eticientA ~i eticace a produselor. 
b.  outpulurlle  slslemulul  de  dlstrlbufle.  Performanla  sistemului  de 
pontru  un  domeniu  deja  bine  cunoseut  ­ .distribu\ia  f1uc!  ­ ce  <loserie  circuitul   2 
distributie  este  'evaluatA  in func!ie  de  Divelul  de  servire  a  clien\ilor.
produsului , intre  producator  ~i client.  AceastA  perspecti va  subestimeau  costul  
deplasarii  ~i stocarii  materiilor  prime,  materialelor,  produselor  s"miflnite,  costul  
Principalii  indicalori  de  caracterizare  a  nivelului  serviciului  sunt 
unnltorii: 
planiflcarii  necesare'.i  al  sistemului  informati c  utilizat.  In  plus,  ignora  cauzele  
, inwzierii  livr~o, cre ~ teri excesive a  stocurilor  de  produse  finite  ~ i a cos turil or  de   •  dimensiun,...  lotului ­ nurnarul  de  unitA!i de produs pe care  Ie  poate 
transport?  Tali  managerii  pentru  care  logistica .echivaleaz!  Cll  distribu{ia  fizica  vcr  curnpAra  cli:mtul.  eu  ocazia  unei  comenzi, nivelul  serviciului  sporind 
"
putea obline  0  cre~t a eficienlei logistice  pe termen  scurt. Pe termen mediu . i lung,  i odatA  cu abiljtatea de a pune la  dispozili. clien\ilor cantitA!i  mai mici 
eticionta va depinde de  rezolv.re. problemelor srructurale din amont"  . i de  I. nivelul  t de produse, conform nevoilor acestora; 
fmnei . Logistic.  include,  alarun de distribulia  fizica,  alte doua componente,  respectiv   I •  timpul de  a~teplr ­ inter'valuJ  de  timp mediu  in care clientul  intril 
aprovizionarea  ~i .ctivitalile  de  suSlinere  a  produc\iei.  Oblinen:a  unui  avantaj  
competitiv  durabil  pe  piala  presupune  coordon.rea  tuturor  celor  trei  componente  I
I ill  posesia  bunurilor  comandate,  nivelul  de  servire  fiind  mai  inalt in 
C8?Ul  interValelor mai 'mid;
logistice.  i
l I Ben  Rosenbloom.  Marketing Channels. A. Management View, Fourth  Edition,  The. D(),<ien  Press, 
Chicago.  1991, p.  11,404405. 
I Louis  P.  Bucldin,  Marketing Channels and StruclurU. to  Boris  W.  Becker,  Helmut  Beckc;r  (eds,), 
,  Louis W . Stem.  Adell  E'­Ansary.  Marketing Channels. Sill  edition, Prenti ce­Hall  tnlcmational,  Inc .• 
Upper Saddle River, NJ,  \996 .  
t  "AMA Combined Confaence Proceedings", American  Marketing  Association.  Chicago,  1973, p. 32­35; 
Louis  W. Stem, Adell. E1·Ansary,  op. cit 
1  Graham Sharman, op. cil.. p. 13,  r
,i 51 
!
so 
 I
lIell1[lile dlntrelogisfico §i marketing
Carmen Biffan -/.;:Jgb/itO •parlei1lJegfanliJ a /anJlllui de aprovizioi'ltlre-livrare_ .JiOiiij 

j!stribulie  fizc~, sub  aspeclUl  gradului  de  dependen\4'  de  op"",lori  care 
•   descentralizare.  pi.tel  (comodltatea  .pat1al!)  ­ proxim.italea 
"fera servidi funC\ionale.  D'e  exemplu,  0 fmna care  vinde  prill  po~tli este 
produselor  pentru  cumpl!rltor  ~i put de  comeditat.  a  curnp~l!i,

I
, , complet dependentli  de  agentuJ  de  facilitare  a  livr~ (servicille  po~tale),
din perspectiva clientului;  en  limp  ce un  lanl  de magazine  care  dispune  de  mijloaee  de  transport 
•   varletate.  produ.elor  dimensiunea  game!  sortimentale  oferite  de  pmpri! este independenl. 
fumi:ror,  capacitatea sistemulu; de  distribu\ie  de  •  onon comenzi  de  d.   selectia  Intermedlarilor.  Proiectarea sistemului  de  distribupe  al  finnei 
,, bunuri ,I servioii,  In  structunl  corespuntJllOate cerint elor  specifice ale  "Sie  unat~ de alegerea  operatorllor intetmediari  la care eceasla  Va  apel•. 
clien\ilor;  Nu  toii  intennediani  de  un  anumil  tip  sunt  capabili  sau  doresc  sa  rad 
•   semoille suplimentllre ­ gam.  de servicii de valeare adiiugala.  care  p.rte dintr­uo canal de marketing, alaturi  de orice aM firma.  Identifieare . . 
consti! in acordarea  de credit, instalarea echip.menteler, rep.ra!ii elc.  cvaluarea  $i  reerutarea membrilor potentiali al  canaluiuI de  marketing au  0 
Proiectllrell.  oriciirui  sistem  de  dislribulie  pomelite  de  la  nivelurile  de  importanla  critica  pentru  concretizares  strategiei  de  distribulie  lntr­un 
servicii  soilcitate  de  segmentele  de  pialt.  lint~. in acest  context,  este  ,istem  de  distribujie  vi,bl!  ~i eflcient.  Pentru  evatuarea  intennediarilor, 
semnilicativ faprul  ca indicalorii care pemul evaluarea nivelului de servire  linna  furnizoare  stabile~, In  prealabir,  un  set  de  criterii  de  importanlii 
L,  apa'1 in •  in  mare.  ior  majorilate,  domelliu\ui  10giSlic,  in  general,  ~i diferl~, In  [u!JClie  de  care  va  analiza capacillllile ~i performanle!e  fieclirui 
intermediar.  Printre  criteriile  utiHzate  se  inscriu  urrniitoarele:  fona 
distribu\iei lizice, in special. 
c.   ,I.bilire. tipurilor de can.le de marketillg. in  funcI!e de nivelul linti! de  nacir~ gradul  de  acoperire:  a  pielei,  perfonnaniele  10  domeniui 
servire a  c!ienlilor,  crearea 51stemului  de distributie  presupune  "doptar • •  vanzrilo~ reputatia  pe  pial§:.  calitatea  managementului!  gama 
l,  
:;ortimentala  cornerciaHzarn,  interesul  pentru· a  coopera  in  programe 
care  v. 
unor  decizii  strategice,  refenteare  I. tipologia  canalelor  de  marketing  I. 
apel.  finna.  Dm  porspecliy.  rel.pei  logistc~
alegerea  canalelor  de  mru:!cetiug  este  determinatli  de  tipuriie  de  func!ii 
­ distribulie,  !::omune  ell  fumizorul,  ritrnul  de  dezvoltare.  Alaturi  de  aceste  criterii  se 
umizcaza  ­?i  criterH de  naturii  logistc~ de exemp!u: 
,, _ctionale, logistice ~i de  facililare  pe care ttebuie sa Ie 1ndepHne"sca  .•   disponibilitalea unor facilt~r de depozitare adecvate pentru produse!e 
membrii  canalelor.  In procesul  de  prolectare  a  canalelor  de  marketing,  fumizorului: 
firma  poate  consider.  unniItoarele  categorli'  m.jore  de  participant i:  I' existenta unui  pare propriu de mijloace de  transport; 
~, 1 
participanf/i primari ­ produclitorii,  .ngrosi~t ..  det.il~; (if) ofertanlii
de senliciifonc/ionaie care desfli:>oati activitlili de transport, depozitare,  nivelul  stocurilor  pe  care  accepta  sa  it menlinA  din  produsele 
asamhlan,  preiuaI;"  ~i onorare  a  oo!l1enzilor,.,sorta:re  ~i servicii  de  fumizorului; 
merchandising;  (iii) fornizorii de servicii de sprljilf ­ care  oferli  servici;  ..   istoric"l comenzilor ~i pl~!ior;
financiare,  servieii  de  asigurare,  servicii· d e  comunicaret servicii  de
'" cer<:etl!rl  de marketing  .i consultanll\.  servicli  de  promovare.  Tipurile  de 
'.   posibilitatea schimbului electronic de date etc, 
e.   "tapa  de 'cr.~!e a  delu!u!  de  violA  01  produsulul.  in  aceastl  eUlp~,
servicii  logistice salidtate de  fumi:ror roernbrilor din  avalul  can.lulu! de  <iistribu\ia  devine  vadabil.  prioritar.  a  mixului  de  marketing,  penlru  a 
,, markeling depind de capacitate. proprio a finnei furnizoare de a indeplioi  indeplini  obiectivul  strategic  de  maxi\nizare  a  cotei  de  pi.t~ In  cazul 
ea insi!Jji  cerinlele cheie din  domeniul  dislribu\iei  liz;ce.  'in .cazul in  care  bunuriior  de  iarg  consum,  de  exemplu,  dezvoltarea  unui  sistem  de 
nu  dispune  de  resursele  nccesare  penlru  a  reaJiza  anwnite  aClivitlili 
intensiva  unare~t vaiorificarea  oportunitalilor  pielel  ~i
logistice, fumiznrul selecteazli lipuri de angrosi~t 9i1sau  detail~ cap.bili 
cre~ta vanzlirilor.  Elapa  de  cre~t implicll  intensificarea  efortudlor 
sli  des!li~oar activiti!lile  respective.  To~i, firma  poate  face  apel  !a 
logistice,  aslfel  Inc§t  produsul  sa  acopere  0  parte  tot  mal  mare a  pielOi  ~i
per!icipan?  primm eu  funcI!i  limitate,  In  situ'lia  in  care,  pentru 
"a  fie  accesibil  unei  mase  mal  mari  de  clienli  pOlenpali.  Expansiunea 
activitilple  nelndeplmile  de  aCelitia,  va  utiliia  ofertant i  de  servidi  ::istemului  de  distributie  impune  nu  numai  identificarea  de  no! 
funcponale (depozile  publice,  transportatori  pentru produg;,  speciale etc.). 
intermediari.  care  sa  sporeasca  prezenta  tedorial~ a  produsului,  ci ~i
Finna  fumizoare  poate  alege  dintr­o  mare  d!versitate  de  structuri  de  adaptarea  distdbuliei  fizlce  la  exigen!ele  elapei  de  cre$tere.  Rel'lia 
l()gistc~ ­ distribulie  nu  se  margine,te  Ins.  la  distribu\ia  fizicll. 

I Donald J.  BowetS(!~, M. Bixby Cooper,  Strategic Marketing Channel Management. McGraw  Hill  BOOK  1  Russell  W.  McCalley,  Marketing Channel Development and Management, Quorum  Books,  Westport, 
cr. t992.  p, 50 
Company, New York. N,Y.,  1992, p.  28~BO.

53 
 Carmen Balan _ i.ogistica ­parte integranla a lan{ului de aprovizionQl:t;·/ivrare ,m
v
Capacitatea  ftnnei  de  a oferi  canti~ tot  mal  marl  din  pro jusul  respecti
este  dependentA  de  func\ionalitatea  sistemului  de  apre vizionare.  Fie 
producltor.  fie  interrnediar,  furnizorul  trebuie  sa  dispuna  de  produsele 
necesare in cantitatea necesara.,  la momenlul dorit  ~i in 10cul potrivit.  
CAPITOLUL3 
Annonizarea  relaliilor  dintre  logisticA  ~i elementele  mixului  de  marketing  
trebuie  sA  constituie  preoeuparea  comun~ ~i pennanenta  a  lo:!istieienilor  $1  SERVlREA CLIENTILOR
­
,.
m'arketerilor.  Coordonarea efieientl  ~i efieace a eelor doua  arii  ale  acti vitli\ii  finnei  se 
raporteazA  la  obieetivele  strategiee  speeifice  fiecatei  etape  a  cic1ului  de  via~l a\ 
produselor.  Nivelul  de  servire  a  clienlilor  firmei  este  rezultatul  !ntregului  sistem  de 
Bctivitali  logistice.  Impactul  s~u direct  asupra  vanzAriior  ~i profiturilor  impune 
stabilirea  nivelului  de  servire ca obiectiv al  strategiei  Iogistice a firmei.  intr­un  mediu 
de  afaceri  intens  competitiv,  nivelul  servirii  constituie  un  mijloc  important  de 
diferentiere fata  de concuren\i  ~i de  cre~t a loialita\ii clientilor. 

3.1.  Coordonate conceptuale ale servirli elien\ilor  ,.

In  timp  ce  importanta  servirii  clientiior  este  recunoscutA  de  orice  manager, 
definirea conceptului  este  dificil., daloritA complexitAlii aspectelor pe care  Ie  implicii.  ,. 
Servirea  logistic!  face  parte  integrantA  din  servire.  c!ienlilor,  ca  rezultantA  a tulUror 
activitAliior  des~urat de  firmA.  Stabilirea  componentelor  servirii  clientilor  ~i
cuantificarea nivelului de servire sunt indispensabile pentru suceesul politicii logistice 
'a finnei. 

3_1.1. Conceplul de servire a clien(ilor

l ExistA  numeroase incercAri  de clarificare •  conceptului  de  selvire •  clienlilor. 

Unele  definilii  au  un  caracter  foarte  larg.  De  exemplu,  pentru  0 serie de  pr.cticieni, 
servirea  clienplor  inseam~ sA ereezi  in  mintea  consumatorilor  perceptia  cA 
organiza\i'  ta  este una  dintre  cele  cu  care  se pot face afaceri cu u~rinl •. I AceastA 
.bordare  prezintA  avantajul  focaliwii  asupra  I.turilor  calit.tive  ale  .ctivitAlii. 
Aplic.bilitate.  sa  este  diminuatll  de  varietate.  interpretmlor  ce  pot  fi  acordate  unei 
aslfe!  de perspective.  ' 
Servirea  lieno~trI@J , -cl!fur~d , _
Scopu! Unui  SIS  "m IOglSt~dCYi-cjJ _la:(el ~eauJli ~in,;-­
deC  :oncuren\il....~ £Qm  bbv~ ofenl _ !e .t!l~ ~elu\LsC'!IU1 ­_ 
~.;re t ava  'ul gene  ..­ eo reducere  de~l1\io _ ,
~ea "-
".
I Randall  1.  Hanna,  Customer Service Stralegies. in  "Annual  Proceedings  of the  National  Council  of 

\I Physical Distribution Management". Chicago, 1983, p.  524. 

I. 55
I
\
 Carmen Balan - Logisrica . parle inlegranf6 Q lanfulu; de aprovizionare./ivrare
&rvirea cli~nfo,.
~i1taJ! proguselo entru 
," ~ te  de c e  ~ remis  val~ten Pfoc~ ~v aceast!  categorie,  sunt  incluse 
,-DEI~tul ~ rodusu  ~P ­­­- elimat  favorabil  servirii  clienJilor. 

·
­ Dlntr­o  aTlr perspecuv  servirea  elienlilor  estclltefihitA  ca  un  ansamblu  de  ~Inifme,
activitap  intercorelste.  Astfel,  ~cl@ti4
, vlntr~IisJ!e 1H:(!inte~/WI0'<.9Jl;p" ! ea c~zil ~ 1 "'..- ~ sunt 
~i c~J!Ileio.srv . ci~
~liJech1am! . alt~ de sllrijin te~ ~ declaralia  scr i s~, referiloare  la  politica de servire a cl jen{il o r~
,, ­ '  Ute  elini ..  acce  e  c~i _ ~!.- •  planuriJe  de  rezervil  pentru  situalii!e  de  fOrJA  majora,  care  ar  putea
• u.  e  a  reo  irc:a-~!n afecla servirea  clien!ilor; 
cii  se  ilicative'  rivinla  valorii  adAugat  an  .  de  • 
· ,
e·l1vrare  •  troun  mod  e lcace sub aspec 
oncep  de  semre  a c ienli  0 
Fil  "_ 
ate  I  analizat  10  diferite  perspective: (i) 
structura  organizatorica  necesani penlru  aplicarea  poiiticij  de  servire a 
elienfilor; 

· .,
activitate;  (ii)  nivel  de  performantA;  (iii)  mozolie  a  managementului.'  Abordarea 
bazatA  pe  eonceptul  de  aetivitate  pune  aecentul  pe  managementul  servirii  elienlilor. 
Considerarea  nivelului  de  perfol1nantA  este  focalizata  asupra  posibilita\i!or  de 
m~surae. PrivitA  cs  lilozofie  manageriali!,  servirea  elienlilor  refleeta  importan\a 
\:
b. 
aeordatA  de  marketing  satisfacerii  nevoilor  elienplor.  Elicacitatea  eoneeptului  de 
servire  0  elienlilor  presupune  considerarea  simultana  a  eelor  trei  dimensiu ni,  in 
\ ....
procesul de definire. 

~ .. ,. 3,1.2. Componentele servi~1 clienplor

• 
• 
lrribunAtAlirea servirii elienlilor este recunoscutA  ca  0  neeesitote de numeroase   • 
organizalii  ji este  inclus!  ca  obiectiv in  planul  lor  de  afaceri,  in  planul  de  marketing  
t · ~
sau pianullogistic.  Oferirea unui nivel de servire adaptat cerinlelor pielei depinde insA  
•
de  masura  in  care  firma  r~ejt sA asigure  man~getul tuturor  elementelor  
c. 
eomponente ale servirii clienlilor.  
~ ~I J Pentru  bil~ or  
:onsi  un  tapelor   ji­rumpar 
Elementele servirii clienlilor au  ost impArfIte i  

l·.,
IManin  Cristopher,  Developillg Customer &f'\I/ce Sfralegles. in  John  Oat~om (ed.),  "The  Gower  
Handbook  of Logistic! and Distribution Managemenl",  Fourth Edition, Gower Publishing Company  Ud. ,
1990,p.66.  •  •
~ ,t 1 Warreo  Blanding,  J1 Hiddett
Washington DC,  t974, p.  3. 
CoS/J of Customer Sef'IJ/ct Management, Marketing  Publications, 
. 
• 
J Bernard  J. Lalonde,  Martha  C. Cooper,  Thomas  G.  Noordewier,  ClUiomer Service: A Management • 
Perspective, 'The  Council of Logi5tics Management, Oak Brook,  nt., 198H;  
• Bernard  J.  Lalonde,  Paul  H. Zinszer,  Customer Service: Meaning and Measurements, The  Nationa!  
•
6  Council of Pbysical Distribution Management, Chicago,  IU.~ 1976.  
, Ibtdem; Bernard  1.  LaLonde,  Paul  H.  Zioszer,  Customer Servke QJ A Component of the Distribluion
System, in "Working  Paper  Series  WPS  75­4",  The  Ohio  State  Uoiversity,  Conege  of Administrative  
• 
Science. February  1975.   •
""
57 
 Cormen [Jalon ­ LogiSlica ~ parle il1legranta a lan(lrlili de apro'Vizn(le ~Jiv rcJ r e

in  Iiteratura de  specialitate, sunt  precizate numeroase componente  ale  scrvirii 

Servirea c/ien(ilor

destinafiei  de  Iivrare  a  produseJor;  (ii)  susfinerea unor programe unice  de 

­
F"
clienplor.  0  inventariere  a  acestora  a  condus  la  identiflcarea  unui  numAr  de  26  de  v""Uri  Ii  marketing;  (iii)  introducerea  unor  produse  noi;  (iv)  excluderea 
servicii l de distribulie fizicA  (vezi tabelul 3.1.).  unor  produse;  (v) discontinuitatea  liVririlor;  (vi)  retragerea  produselor; 
(vii)  asigurarea  unu;  niveJ  individuaJizat de  servire pentru un  anumit client 
-.
TabeluI3.!.  ­ Servicii de distribu!ie fizicA  sau  0  anumi~ piaJA;  (viii)  modificAr.i  aduse  produsului  pe  parcursul  F  -

I. Timpu} de prelucrare a comenzii  14.   R~punsla recl.ma\ii 

•
existenlei  sale  In  Sistemul  logistic,  in  privinta  mixArii  cu  alte  produse, 
arnbalruji, etich.tifii etc.   -.
2.   Timpul de asambtaie a comenzii  15.   Procedurile de facturarc  • 
3.   Timpul de livrare  16.  Durata medie a ciclului comenzii 
4.   Disponibilitatea stocului  17.  Variabilitatea duratei ciclului comenzii 
5.   Restrictiile referiloarc  la  m!rimea comenzii  J 8.  Servirea in situatii urgente 
6.   Posibilitatea consolidarii  19.   Disponibilitatca 
7.   Consecvenfa,  20.  Reprezentanlii tehnici c()mpelenti 
8.   Frecventa vizitelor agentului  de vanzAri  21.   Efecluarea de demonstr. !ii in  cazul 
9.   U~urinla efectu!rii eomenzii  echiparnentelor 
10.   Infonnatiile privind stadiui  onor!rii  22.   Dis"onibilitatea materiaJelor publicate 
comenzH  23.   Preciz.ia executArii  cornenzilor 
11.  Stoeui de rezerva  in  perioada promovariJor 
J 2.  Fonnatul  facturilor 
24. Co ndi~le de  vanzarc  •
25.   Ambalarea de protecfie 
11,' Starea fizic! a produselor  26.   Cooperarea 
Sun.:  John  T.  Mentzer,  Roger  Gomes,  Robert  E.  Krap(el  Jr.,  Physical Distribu.tion Service: A
Fundamental Marketfng Concepr? in "Journal  of the  Academy  of Marketinr:  Science",  Wimer 
1989, p. 55.  . 

in  un  element 

t~ vitezli,  tot  mal 
m ,  
consecventa. Repre  nta  capacitatea firmei  de  a respecta  0  anumitA  durat~
i diminuarea competftf .  pla-
a  timpulU!  de livrare,  de­a  lungul  unui  mare  numAr  de  cicluri  de  cetArile efectuate m  domeniul servirii  c!ienlilor au subliniat exislenta  unor 
perfonnanlA.  Varialia  timpului  de  livrare  detennina  cre~t'a costurilor  I.  diferente  in  privinla  importanlei  asOCiate  de  c1lre  agenlii  de  cwnp~are ai  firmelor, 
nivelul  cli.enlilor,  ~atori constituirii  unor  stocuri  de  sigurantA  elementelor  componente,  in  func!ie  de  tipul  de  produs.'  De  exemplu,  cel  mai 
suplimentare, pentru asigurarea protectiei  fata de  int§.rzicrc: a livrarilor.  important  element, in  cazul activelor fixe  de valoare relativ  micA,  este disponibilitatea 
In stoc,  in  timp ce pentru materiale ii componenle este  C""'cterul  constant al  timpului
•   ik!i!l.illtatca...  S~ei-dLn ~ de livrare. 
s  eciale  u  ne  tate  clien  ·  .  Situatiile  tipicc2,  eare  necesiHi  un 
sistem  logistic  flexibil  sunt  urmatoarele:  (i)  modificarea  temporara  • 

I John  T.  Mentzer,  Roger  Gomes,  Robert  E.  Krapfel Jr.,  Physical Distribulion Ser•.:ce: A Fundamental
Marketing Concept?, in "Journal of the Academy of Marketing  Science", Winter  1985',  p.  53·62. 
2  Donald  1.  Bowersox,  Patricia  J.  Daugherty..  Cornelia  L. Droge,  Dale  S.  Rogers,  Danj~1 L.  Wardlow,  I Bernard  J.  Hale,  The Continuing ·Need for Contingency Planning by Logistics Managers, in 
Leading~E LogSlics. Competllive Posllioningjor Ihe 1990's. Prepared  by  Mjchil ~ an State  University  "Proceedings ofThe Council ofLogi};tics Management", Vol. I,Atlanta,  Septm~r
27­30,1987, p.  93. 
for  the  Council of Logistics Management, Oale.  Broole, lII.,  1989, )).198.  2 Donald  W. Jackson, Janet E. Keith,  RiciW­d K.  Burdiclc,  Examining the RelQJive Importance Of Physico'
Dlstrlblltion Service Elements, in "Journal of Busincss Logislics", Vol.  "  No.2, 1986, p.  23. 
58 
59 
 Servirea clienlilor
Carmen Bdlan _Logislico ­ parle inlegranld a lan[Ului de aproviziollare-Jj"rrJre
~. Folosirea  unil~or de  m~ur valorice pvate determina 0  serie de 
ditcul~\ in  cazul  m~surni longitudinale  a  variabilelor,  in  situalia  unor  modific!ri 
ample ale  prf rurilor. 

TabeluI3.2.  ­ Exemple de varl.blle de m~surae a servlrti clienlilor 

~" I Variabile absolute  Varlabtle reJative 

& numArul  (\ olumul,  valoarea) comenzilor  •  ponderea articolelor inexistente in stoe, in 

primite  numarul  total  al  articolelor din gama 
; , fumizorului 
•  numArul  (volumul. valoarea)  returnarilor 

3.1.3. Mdsur.re. nivelului de senoire

de produ se  • ponderea comenzilor ex.eculate, in numarul 
tolal  al  comenzilor primite 
• num~rl rupturilor de stoe
....,.1
•  num3rul  (volumul,  valoarea) comenzilor  •  ponderea comenzilor executate in mod 

.
anu)ate coreet, in  numarultotal  al  comenzitor 
primite
, •  numarul  Uniilor de produse anulatc 

..
ponderea comenzilor executale intr­un 
,
• timpul de I::.  primirea comenzii. 13  livrarea 
marfii de  firma  vinzAtoare 
anum it numar de zite de Ie  data  primmi 
ponderea comenzilor  clien~ lor. care ajung
•  timpul  de  la  primirea comenzii de  fumizor.  in  stare bunA 
,, Ia  primirea mArfii  de client 
• ponderea timpului  de asamblare  a 
­ numa.rul  (v:lloarea) reclamapilor primite  comenzii,  in  durata cicJuJui  comenzii 
­..  numirul (volumul, valoarea) comenzilor  I_ ponderea reclamaliiIor primite  pentru un 
,, executate in  regim de  urgen~! anumit  produs, in num!rul  total al 
•  numarul·co nenzitor expediate in  stare  reclamatiilor c1ientilor 
incomplet3 
• ponderea retururilor. In volumul (valoarea) 
.. - • timpul  necesar pentru corectarea erorilor 
sistemului  lo~istc
.Iolal(A) a livrWilor  . 

Un  alt aspect  considerat in  procesul  de  m~urae este  gradul de agregare  a 

L\.  date lor.  Logisticienii  opteazA  pentru  un  grad  Inalt  de  agregare  in  cazul  in  care  este 
. necesara  m~surae nivelului de servire  care caracterizeazA intreaga  ofert~ a firmei.  Un 
grad  scawl  de  agregare  eSle  preferal,  de  exemplu,  in  situalia  in  care' este  urmAnta 
\ , evolu~ia nivelului  de  servire  pentru  un  anumit  artico l.  Nivelurile  de  agregare  posibile 
sunt  urm:!loarele:  (i)  firma  in  ansamblu;  (ii)  Zona  de van:z.!.ri ;  (iii)  grupa  de  produse; 
(iv)  produsul;  (v)  marca;  (vi)  comanda;  (vii)  clientul.  Un  grad  inalt  de  agregare  a 
datelor  poate  ':amufla  problemele  de  servire  existente  I.  nivel  de  produs,  marca  sau 
~ .~ client.  Crearea; unei baze de date  adecvate  este  a  conditie  esnli.~ pentru evaluare:. ~i
contraluI  nivelului de servire a C\ientilor. 

It:... 
I ~1in Armistead,  Qnham.  Clark,  Outstanding CllStomet' Servia: Implementing the Best Ideas from '­­­-
Arowod Ihe World, Richard D.l!win, Inc.,  Burr Ridge, 111.,1994,  p.  17.  
1  Gene R.  Tyndall, Delermlnlng the Right Level oIStn'ice, In "Marketing News", October 21,  1989, p.  

16,  18. 
~I
t ~d
60 
 Carmen Balan ­ Logislica ~par!e in!egranta a lanfU!ui de aprovizionart "-'"iv-'-r.::Q:.;re=---__
Servirea C/ien/i/or
3.2.Componente majore ale servirii clientitor  B. 
(To 

In  funcpe de particularit3tile cereni clientilor vizati,  firm. va defini  nivelul de 

servire  pe  baza  elementelor componente care  sunt  percepute  ca  import;;Jlte  de  clientii  '­ -
respeclivi.  A~tepml referitoare  la  nivelul  de  servire  ~i garn. de componente  variz~
de  la  un  segment  de  pi'fl!  I. altul.  Elemente  cheie  ale  servini  clientilor  sunt 
disponihilitatea stocului, cicJul comenzii  ~i retragerea produselor de pe pialA.  ~

, .'
3.2.1. Disponlbilitalea produselor in Sloe
-

,.

"-

3.2.2. Durata cicJulul comem.ii

o componentA importan~ a se!Virii clienlilor, care focalizeaza .tentia

man'gerilor logistici, este dillata ciclului comenzii. Din perspcctiva clientului, ciclul
comenzii reprezin!! intervalul de timp de la lransmiterea 'comenzii c~tre fumizor, la
Primirea milrfurilor solieitate. Pentru 'fumizor, cielul comenzii se declan~ in
momentu] primirii comenzii rie la client.!mportanta acorda!! de fumizor cielului
comenzii pentru imhunAt!!irea :'nivelului de 80mre este determinatA de faptul cli

62
63
 Carmen BlIlan - Legistica •parte integrantd a IonfUlui de aprovizionare·livrare
Sef'\!irea C/ienlilor
scaderea duratei ~i consecventa in respectarea unui anumit intetval stabilit genereaza
,, avantaje notabile pentru clien!i, decarece diminueaU stocul mediu necesar. in cazul in care comanda elientului nu poate Ii executatli par!ial sau
Ciclul comenzii inelude toate activitlilile desa~urt peotru ca elientul sa integral, datoritii Unor rupturi ' de stoe, (umizorul va notifica clientul in
ajungA in posesia mArfurilor comandate. Stabilirea obiectivelor referitoare la durata privi nla situa!iei existente, cat mai rcpede posibil. Notilicarea se poate
,. , ciclului  comcnzii  presupune  considerarea  etapelor  care  se  succed  intre  mornentul realiza prin telefon, fax ori mijloace electronice accesibile clientului.
primirii  comenzii  de  fumizor  ~i rnomentul  primirii  comenzii  de  client  Principalele  Firma fumizoare poote propune c1ientului sa opteze pentru alte produse, In
etape ale cielului comenzii sunt urmiitoarele: .. locul celor care lipsesc temporar din stoc.
a. transmiterea comenzil, Aceastli componentA a cielului comenzii consta c.   p,.eluarea  ~J asambJarea  comenzii.  Include  taate  activiUilile  care  se 
" , in intetvalul de timp dintre momentul in care elieDtul trimite comanda ~i dt~oar din momentul primirii de catre depozit a comenzii de livrare,
momentul in care fumizorul 0 prime~t . Exista numeroase modalita!i de pima in momentul in care ma,furilc sunt incarcate In mijlocul de transport.
Iransmitere a comemii, respectiv prio agenlii de vanzari ai fumizorului, Printre activita.tiIe din  aceastA  etapa. se inscriu : 

.. '
po~t.Il, telefon, fax,. ED! (schimb electronic de date), dispozitive
electronice, radio etc. Apelarea la po~ta de\ermina 0 duratli mare a
• preluarea produselor comandate din stocul aflat in spa!iile de
depozi tare;
transmiterii comenzii ~i varia!ii care nu pot Ii anticipate. Pentru fumizor,
•   asamblarea comenzii; 
realizarea la timp a comenzilor 'primite prio po~tIi poate Ii dificilll, in
,, situa~ unor  intervale  marl  de  transmitere  a comenzii.  Numeroase  finne  •   verificarea corectitudinii  preluarii  ~i asamblArii  comenzii; 
apeleaza la numerele de telefon gratui~ puse la dispozi!ie de fumizor, • deplasarea produselor la punctuJ de livrare al depozitului;
pentru Iransmiterea comenzilor. Utilizarea faxului sau Ii unui software •   opera{iunile de prelucrare sumara; 
ED! permit diminuarea timpului de transmitere. 0 metoda moderna care
, .J
facilit.ea:m  comenzile  este  cea  bazatA pc  scanner,  codul  ell  bare  ~i un  • ambalarea eventuala. a produselor;
dispozitiv electronic de efectuare a comenzii.. Cu ajutorul unui scanner • consolidarea livrlirilor directionate spre cea~i zona.
sunt citite codurile produselor in cazul carora este necesarn completarea Rupturile de stoc in cazul produselor comandate sunt comunicate
\ -. I
stocului. Scaanerul este coneclat la dispoz itivul de efectuare a comenzii. p(~rsonaluJi cafe  se  ocupa  de  prelucrarea  comenzilor.  Documentele 
Dupa citirea codurilor specifice tuturor {,roduselor dorite, comanda se iniliale de livrare sunt modificate, in func!ie de disponibilitatea produselor
transmite prin cuplarea acustica a dispozitiwlui electronic la.un telefon. in stoc. Pentru reducerea duratei cielului comenzii, activitlilile de
prelucra,e ~i asomblare se pot derula concomitent cu 0 serie de activitlili
~ . b. pcelnerarea comenzli. Se realizeaza in intervalul de timp de la primitea
comenzii clientului, la notificarca depozitului pentru livrarea mArfurilor d l :s~urate in etapa de prelucrare a comenzii, respectiv cu pregAtire'a
comandate. . Principalele activitAli .pe care Ie presupune prelucrarea documentelor de livrare ~i actualizarea stocului.
comenzii sunt u.rma.toarele:  d.   plrocurarea  stoeului  suplimentar  neeesar.  Yn  siruafia  in  care  produsele 
1..--, • verificarea corectitudinii ~i integralitli\ii informapilor prezentate In c<,mandate nu se afIa in depozi!, este necesara identificarea altor
comandA;  rrodalitii!i de satisfacere a cererii elientului. Se pot considera urm;;toarele
variante: 
• veriHcarea bonita!ii e1ientului; '
L .I • transmiterea informa!iilor catre compartimentul de viinzari;
• executarea partiala sau integrala a comeozii d.t,un depozit secuadar al
aceli~ firme;
• inregistrarea tranzac\iei de caire setviciu! de contabilitate; • transmiterea  comenzii la  fabrica,  in  vederea  onorarii  comenzii  din 
•   stabilirea depozitului care va efectua livrarea  ~i informarea acestuja;  stoc; 
~ ... •
• asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru Iivrarca mlirfurilor lansarea unei comenzi de produclie ~i livrarea directa de la fabrica la
de 13 depozit la elient;. . client; 
• pregatirea documentelor de livrare; • arnanarea executarii comenzij  pana  la completarea stocului, prin
l~
• informarea clienlilorln privinta stadiului onorani comenzii; . liilrliri de la fumizori ;
• .. emiterea facturii ~i transmitere. sa firmei c1iente. • propunerea unor produse subs(ituibile. 
e, livrarea comenziL Ultima etapa a ciclului comenzii constA in intervalul
It. de  timp  de  la  preluarea  mArtii  de  c3tre  transportator,  pan3  la  ajungerea 
64
65
 Carmen Bli/an wgistica· parte inlegranlll alanlul"! de aprovizionare-!;vrare Servirea clie"Iilar

m.!\rfii la client. 11'1 etapa de livrare se pot include ~; opcrBtiunile de

incarcare a marfurilor de furnizor in mijlocul de transport ~i operajiunile
a=l  mod  cererea  unor  piele  de  volum  mle, ­carealtfe!  no  ar  putea 
beneficia de un serviciu  de incredere. 
"
de descarcare de cHent. Pontre aspcctele legate de livrare, care
-- ­

influenteaza nivelul servirii, trebuie sa fie considerata pianifiearea ,-

!nc~rtui.' Modul de aranjare a produselor in mijlocul de transport sau 3.1.3. Ret,agereo produsel'!, de pc pia(ii
In eonlainer poote f.eilit. prelu.re. m~rfuilo comandate de catre client. "
Durala eiclului eornenzii esle un obiecliv distinct 81 dien!ilor. Pentm Logisticienli  se co!lfrun~ uneori  cu  situapi  In  eme estc  necesar!  retragerea 
respectarea unei anumite durr;lte, firma fumizoare poate recurge la um\atoarele p;olitici produsclor  de  pc  pial~. Cauze!e  care  impun  0  astfel  de  .cpun.  pot  fi: defecteie  de 
de .justare: calitate  ale  produselor;  ambalarea  .ifsau e1ichetarea  neetitespunzlitoare;  metodeie  ­"-
a. ordinea de priorit.tc. in cazul primitii relatlv simultane a mai multor distribu!ie  neadecvate,  care  au  ca  efect  pierderea  conlrolului  asopra  temperaturii, 
comenzi, durat. de executare a unci comenzi poate fi difert~ de durat. contaminarea produselor etc. 
standard. Firma po.te instltui reguli de priorit.t•• execU'illrii comenzHor, Ac~unea de  retragere  determinl!  un  !lux  al  produselor  dinspre  .val  spre 
pentro a nu .feeta c1ientii m.joti. Astfel, comenzile clknlilor care au 0 amonle  ~i ­fluxuri  infoIlll.lllionale  In ambele sensuri,  In  eadrul canalelor de marketing. 
contribulie importan~ la vanzarile firmei vOr fi prelucr.te inainteo eclor AllIturi  de  recicillrell  d~euriJo, retragerea  produselor  face  obiectul  unui  proces 
care provin -de I. clienli; marginali. Se evita tendin,. de executani denumit diJlribut\e '"vena. 
prioritari! a comenzilor mici ~i mal pulln complexe, pentru a reduce Capacitatea firme;  de  a retrage de pe piata produsele co  prezinta riseuri pentro 
nurnllrul solicilllrilor Care se acumule.z. In perioadele de "arf. consumalorilutilizatori po_ie fi  consideratl!  0  component!  a servinl clienillor.  Pe plan 
b. controlul crecluilrii comenzilor de clienli. Penlm a diminua fiuctua\iile mondlal,  imporla.n\8  sa a  eunoseul  0  tendinlA  ascendentll,  sub  influen\ll  un~tOlfeior
mari in etapa de pre!ucrare a comenzilor. fumizoml po.le influent" cauze!: 
programu! de ef""tu"re " comenzilor de clien\i. Principaleie tehold' •   adoptarea  I. nive!  nalional  ~i inti:ma;ionol,  a  iegisls!;el  referitnate  la 
foloslte In acesl scop se refer! ia: prolecpa consurnatorilor,  cre~la puterii organismelor de ",glemeotar • •i 
• utllizarea forlel de vlin",re de leren - preluarea periodicli a mllrirea penaliUlilor pentro fumele  care  nu respecta prevederile legale; 
comenzilor de un agent cornerci.1 care se deplasea7.A 10 client, ceea ce •   dezvoltarea  miJicllIii  numite  "consumerism",  care  a  sporit  grRdlll  de  ~

determinA amanarea lansaril comenzii paoli tn momentul sosirii con§tientizare  a  consum.torilor  in  privinta  drepturilor  lor,  •  condus  la 
agentului respectiv; creMea unor centre de  consultan\ll pentru clienp§i  a  detenninat  '!!"'rill. 
• preluarea telefonidl a comenruor - realizata de agenli specializali IIrlor  pUblicapi  guvernamentale  ,pentru  a  .><plica  modlliln  care 
In comunicarea ~i viinzarca telfonic~, care ii contacteaza pc clienti In consumatorii pot efecto. re.;bu;na\ii;  :, 
mod periodic. I. 0 .numila dat~; •   cretteTea complexilltil produselor, care are ca efecrmllrirea probabilillllii 
• oferlre. de discounturi apiieabUe comenzilor efectuate de c1ienti I. de  ~ec ~; sporire. pragresivli a  .~tep!irlo c!ienjilor.­­
o anumiti! datil Slab;t~ de vanzator Produsele eu defecte de calitate impun adoptarea unor masuri adecvate, pentro 
c. standardele privind starea comenzU, Finna furnizoare stabile~c a  lnlatura  imp"cml  negativ  asupra  consumatoruluilutiliz.atorului  ~i firmei  vlnz~toae.
anumite""condilii referitoare la 'starea cornenzH, cu S( opul de a evits in funclie de produs, se apeleazli I. una dinlXe urmatoarele Olodalitli\i  de ac!iune: 
prelungirea nedoritll ~i costislloar. a ciclului comer, di. Exemp!e de ..   rambunarea  ­ restituirea  SlImei  reprezeIitllnd  pre\Ul;  In  schimbui 
aspeete I. care se ref~ standardc!e sunt ambalarea pradose!or, remmarea produsulu; necorespunzlltor sub aspect calitativ; 
,i inlocuirea produselor nesolicitate gall deteriorate. ..   mloeuirea ­ schimbarea produsului eu  un  altul dlnlX­un lot corespunzator; 
d. restrlc!lIle prlvind mlrimea comenrll. Pennit tealilMea unci livr!ri mai
rapide de fumizor, eu costur; de transport mai mid. Este satifcu~ 'n ..   reparare. ­ rectificarea defectului produsului; 
..   retrngerea  Mala  ­ loi~tur.ea iotegrllm  '. produsului  din  canalul  de 
distribujle. 
1Robert W, Hassler, F. Brian Talbot, Improving Customer Service Through Load Planning, in "Journal
of Business Logistics", Vol, 12. No.2. 1991, p. 115 l27.
w

1 James C, Johnson, Donald F, Wood, Contemporary Logistics, Slh edition, Macmillan Publishing 1 Howard  Abbott,  MaMgIng Prodw;1 Recall A Comprehensive Guide  /J) Establishing A ProdUCt Recall

Company, NewYorlc. 1993, p. 66, 6S - - Plan. Pi= Publishing,  London, 1991, p. 3­4. 

66  67 
 Carmen Balan - LogistiCIJ - parte_ integranta a lantului de aprovizionare-livrare
Servirea C/ien(ilor
Oppunea de retragere a produsuIui de pe pial~ esle specific! situapilor In care
,, produsul genereaz! mari riscuri, sub aspectul siguranlei In consumlulilizare, TabeluI3.3. ~ Caracterlsticile celor patru scrdii
Rctragerea produselor nu constituie o . componenta. a servirii care contribuie la
cre~la avantajului competitiv al firmei. Reprzinl~ Ins~ un importanl factor de
!Stad1u11
I Stadiul II Sladiullll
I Sladiul IV
,. Mig/end" In privinta ser)(irii, deoarece clienpi se a~lep la aSlfel de aCliuni din partea
fumizorului, tn special a proclucl.torului. in cazul mArfurilor care prezinta riscuri • planificare infbnnal!
Planificarea relrOl!erii
a.
plan oficial, dar • plan oficial,
• politiei limital.! de • plan oficia! de
iminenle sau polenpale. Nelndeplinirea ~lepWior clieolilor are, ca efecte directe nesofistieat, pentru cuprinzAtor, pentru management al
evaluare ~i reaepe, in actiuni corectiv( actiuni corective
pierderea loialiapi lor ~i 0 "promovare negaliva", efctual~ de clienlii nemultumiti. riseului, care pune
caw! produseLor care • plan integrat eu
I • Retragerea produ5Olor poale fi consideraa 0 componena majorn a servirii clienlilor constitute un J lericol
accentul pe eontrolul
managementul "proaetiv" at calitAtii
deoarece absenla sa poate afecta draslic imaginea firmei ~i vanurile sale, pe tennen potential riseului
lung. • program de aeliuni
corective detalia4
Pe baza unei cereeWi referiloare la retragerea produselor, efectuate in SUA, sistematic ~i testat
l,,
pc un ~antio de 529 firme din domeniul bunuril"r de coilsum, special~ E. h. OrEal1izarea I"etro!!erii
responsabilitatea ~i coordon,,(or eu
Harrington ~i K. S. Kamlel au propus un model cu palnl sladii, pentru a evalua gfadul com ite! de retragere • comiret cu sarcini bini
autoritatea retragcrii
in care firma esle pregatita s~ se acupe de produseJe cu riscuri l Caracteristicile program partial
definite ~i autoritate
focali zate la nive/ul
fieclrei etape sunt prezentale in tabeluI3.3. adecvatJ pentru
" in situalia unei retrageri. este necesara localizarea produsului in sistemul de
directoru lui general
indeplinirea lor
distributie. Este util3 trasarea unei diagrame a sistemului de distribulie, care sa, indice • purtatori d~uv8nt
bine nre2'4ti .
canalele de marketing utilizale ~i nivelurile acestora. Sunl c1arificale aslfel traseele pe c. CunoQ$terl!Q r~/emntilo In vi/ware
", care Ie parcurge produsul respectiv, pentru a ajunge la consurnatoruVutilizalorul final. nivel scazut de • conformare • intelegere carecta a • cuna8$tere $i inte1ege-
ProducAIOrul poale considera urmAloarele. niveluri de retragere: (i) propriile cunoa§tere  ~i intelegerc  rutiniera  reglemenh'!irilor  re aprofundatA a  regl~
a eenntelar legal!!  $i 
ckpozile; (ii) arigos~t; (ni) det3il~; (i~j eonsinpaloriilulilizaloril. Recuperarea din •  relatii de lucru  aplicabile  mentArilor apJicabile 
riscurilar  limitate. eu 
l ·, propriile depozite 50 des~ai! sub controlul direCt .1 fumei producAloare. Gradul de •  eomunicare eficaee  •  bun4  interaetiune cu
autaritAple de  eu autoritAfiIe  de 
control asupra relIagerii sCade progresiv, pe mMura apropierii de nivelul final. re21ementare 
autoritlfite de
rep: lementare  re9iementare 
Produsele care au ajuns deja la nivelul corisumatorilor/ulilizalorilor sunl eel rnai greu
do AClivitiiile de rel!atire a retrat!erii
de loealizal ~i recuperal Intr-un 'canal de distribupe in\lirecl lung. cu cal nivelul de experien;A  limitara in  evaluari sporadiee  •  simulm periodice 
t> '::1 retragere se apropie mai mull de consumalorluti1izalor, cu'atat costol operaliunii esle domeniul retrage .j j •  simuia,ri  periodice de
$i  neoficiale ale  de retrageri  retrageri
mal mare, iar rata de rnspuns rnai micA. Bunurile industriale, care'sunl distribuile prio produselor  gradului de  •  eontroale  •  controale oeprogra_
canale directe sau canale indirecle scurte, sunl mai ' u~or de idenlifical ~i localizat, In preg.Uire pentru  neprogramate  mate, unnate de
h comparalie cu bunurile de consurn, care sunl distribuile adesea prin canale indirecte acti~ oorective  modifid:rile necesare 
lungi. eo SisUmul de urmiirire a retralluii
Trasabilitalea produsului - posibilitalea de idenlificare ~i lacalizare - trebuie tehnici de unn arirc  tehnici  de  uCTnarire  sistem SOfisticat de 
inexistentc sau relativ  sistem ultramodern, 
sA fie asiguraa atal In amonle (la fumizor), ciil ~i in aval (Ia clientul final) . Prinlre de nivel  mediu  unnariee a produseJor  online
,,, mijloacele care faciliteaza localizarea produselor se inscriu unn<'itoarele: codurile eu
limitate 

bare·aplicate pe produs ~i ambalaj; etich~l d~a,ile. care indicA fiecare mi ~c are in f. ADt!/area la mrloacele de comunicare
nu  limitata 
canalul de distribupe; cardurile de garanlie; ED! (scIiimbul electronic de dale) elC. apelare din  inj~atv apelare din  inipativa 
,, firmei  (utilizare 
"proaclivJ"), pentru 
finnei  (ulilizare "pro.· 
aetivA"),  pentru a alerta 
camuniearea Cu  consumatorii jn privinra 

I B. Hanington, K. S. KArnIet" Rifle Avaldonce and Product ReC411 PreJKlredne.ss In tM Consumer

,  ,- eonsumatorii  aCfiunilor corective  ~i
bJ pentru  a  modela  im8g~
Products Industry. A. T. Kearney Inc., 1989, cita~ do Howard Abbott in "Managlog Product Recall. A
SIIn.",'  C~._ __  ,~ , ~ nea produsului  si  ftnnei 
Comprobensive Guide to Establishing A 'ProduCI Rcca!1 Plan", Pitman Publishing, London, 1991,
,  ·­­­"·0- ",  ~ ...  ....  'JUo;~, r..isk AVOidance and Product Recall Preparedness in (he
p.57-58. Consumer Products Industry. A.  T.  Kearney  lnc.,  1989,  citali  de  Howard  Abbott  in  "Managing 
Product  Recall.  A  Comprehensi ve  Guide  to  Establishing  A  Product  Recall  Plan",  Pitman
~ Publishing,  London,  1991, p. 57.:58. 

68 
 ServiJ'ea clienlilor
H

Procesul de rettagere presupune notifieare. n;velurilor din ,welul can.lelor de

di5tribu!ie, unde se afl~ produsu!. Mod.lilA!ile de noliticare sunt dife> 'Ie in funclie de
primoascli coduri speciale, pentru a nu Ii confund.te eu celelalte produse
din depozit.
b. gest!unea stocurilor. in situali. in care esle n=.ra retragere. unni
-
nivelul de retragere. In cazut ciientilor majorr, se reeomanda 0 ab'miare speciaiil, ",' 
respecti v contactarea. directi de un manager al firmei care re!;:age produse1e.
NOlific.rea so po.le realiza prine (I) scrisori, (ii) publicil.te, (iii) an,. la punetele de
viin71!re, (iv) 'fax, (v) telefon, (vi) vizite ale .genlilor comerciali sau .Ie
reprezenlantilor finnei, (vii) comunicale de presa elc, Se recomanda ea notificarile' sa
anumit produs, logisticienii trebuie s~ fie  capabili sa delermine cantillilile
aflate in diferitel. punele ale sistemului de distribu\ie. In  plus, !rebui. s~
menlinii  0  evidenti! strictii a produselor retrase. Au daton. sA  cunoase',  in 
once  momenl,  canlitlilile  de  produse  recuperate,  ellistente  In'  sloe,  I. 
-
nivelul liedlm; spal;u de depozilare ulilizat, fie  priva~ fie public. 
inciuda: c.   transportu!.  Elte  necesarli  selectarea  celei  mal  pomvile  modalitali  de 
• un mijloc de a atrage atentia; transport.  Reahz.rea  1.!l1ui  grad  eIIt  mal  inalt  de  folosire  a  capacitalii 
mijlo.edor  de  transport  cste  un  oblectiv  priorilar.  Ca  .1  in  privinl" 
• elemente de identificare • fumizorului;
depozitlirii,  se  pot utiliza smieiile unor operalori  specializali. Firma care 
• deser;ere. clara a produsului, eventual 0 llustr'lie;
un cod sau 0 serie de idcnl; Ileare a lotului care prezinla defecte .i riscuri; retrage  produsul  de  pc  pialll  va  d.  transportaloriior  instruclluni  precise, 
• refer;loare 1a  modalit~e de pieluare ~i retUlTlllre a produselor.  ,
• prezenlarea simp!a. defec!ulu; $i riscu!u;;
r
d,   msnipuiarea:Se =mand~ un  numilr redus de manipulari ale produselor 
retrase.  Se  utilizeaza mijloace de manipulare adetvate,  in  funclie  de  Ilpnl 
~

•• otice reslrictii privmd utiliz.rea sau pilstrarea;

•
instructiuni specifice privind actiunile necesare;
numarul de telefon pentru ob\inerea de infomlat ii ;
• un mijloc penlru deiinaior de a raporta despre canlitalea de produs de care
! ~i starea produsului, 
Intregul  sislem  logistic  .1  firmei  !reb";e  sa  fie  evaluat  periodiC,  in  privinla 
capaeitlllii sale de  a organiza ~i desfa§ura 1n mod efieient rctrageri de  produse.  In  acest 
scop,  estc  anaUzalli  m~sura in  care  fiecare  componenta  logistica  permile  d;stribulia 
"',~-

ilispune. Inversa  a  preduselor. Componenteic sisiemului  logistic  trebuie  sli,fie prolectate ,!lStrel 

Este neeesarli verifioarea efieacitlilii notlfidlrilor. In ,,:enlii, verificare. meal  sa  permitll  retrageri  potentiale.  De  exemplu,  evidenl'  referilcare  i.transport 
, eflcaeiliit ii repzint~ evaluarea masurii in care tOli delinMorii cunos"uli ai produsului !rebuie  s~ furnizeze  Informalii  precise despre  datele de  Iimre, comemile executale,  '-
au primit notificarea ~i au. intreprins ac{iunile necesare. Bficacitatca notificlrii este destinalHIe livrllrllor ~i vehiculele ulili."te. 
calculatA c. raport intre numarul unilillilor de produs retumale sau remediate .i Retragerea de  pe pialiigenereazji adesea costuri  importllnte.  Se  eslimeazil ca, 
numarul produselor existenle pe piat~, 1n canalele de distributie.!n {;azul bunurilor de In  cazul  ,etragetii  ~i dislribuliei  inverse, 'costurile  SUllt' de 2­3  ori mai mari declt eel. 
eonsum care au ajuns la nlvelul utiliz.torului fmal, verlficarea este maio difleiUi datorila specifice  distrib"liel  normale.'  Cauzele  sunt  maniplliarea  1.!l1or  cantit!!i  mici  de 
numarului mare de persoane care se afla In posesia produsului ce face obicelul ' produse  ~i neeesilatea  sol"in~r rapide. Principalele categorii  ~i clemente de eosturl 
retragcrii. Verificarea eficaciUilii in astfel de situatii se reaHzeaza pe baza unui directe, determinate de procesul de retragere, sunt urm~toael':
e~antio de persoane eare deli n produsu]. •   cost urI  legale  de  comuni.are  ­ mesajele  po~tale recom.ndate  .i 
Retragerea produselQr presupune desfli$urarea unui ansambiu de activitali confirmale,  chitanlele  de  returnare,  deplas~ri efeetuale  de  Mgajalii 
IOgiSlice de transport, depaz;tare, manipulate etC. Spre deosebire de distribuliei firmei, convorbirile telefonice r  telegrameie. serviciHe de mesagtme; 
produselor la c1i en li, activitalile logistice de tdragere trebuie sli indeplincascil 0 serie
•   costnri  legit!.  d.  documelltalie­ complelarc.  chilantelor  pentru 
de cerin!e: nolilicarile  de  retragere,  dev!ze!e  penlru  inloe"ire,  planur;le  .rtleolulu; 
a. depozilarea. Se recamanda ca mlirfurile retrase sa fie izolate de reslul
'retras,  planurile  'pentru  articolul  de  inloeuire,  instruct!unile  penlru 
produselar. Se evill!. astfe! reintroduecrea lor cronatii in fluxul normal al
produselor "pre elienli. In absenla unui spaliu de depozit.,e propriu CG !nlocuirelreparare, auloriullile p(Jltru ,Inoranle Ce  unneazi!  a fi executate, 
poate Ii aloc.! In acest seop, este preferata varianta apelarii la depozite chilanlele pentru atticolel. inloouite/reparale; 
publice. In cazul plasarii In depozitul propr;u, spaliu! deslinat produselor
retrase va fi redus la minim, penlru a nu .fecla fluxul produselor care nu ' ..,,,
I  Richard  A.  Lanciooi, liners. logistics: :n.. New Dlslrlbulion S/nJcIure/fJI" the 1!190s miff Beyond, "'  
rae obiectul operalinGi; de recuperare. Produsele retumate trebuie sa John Oattorna  (ed), "flm Clower fWl<!bool<  ofLogis1ics and Distribution Management", Fourth Edillon,  
(JOWer Publi$lting Cllropany,  J9!lIJ, p. 409.  
,1  W.  Hammer,  Hamibook o/5}u-lem Qnd Product Sq/iU)l. Prentice­HaU,  [nC.,  Englewood  Cliffs.,  New  
Jersey,  1972, p.  7.   . 
I Howard Abbott. op. cil., p. 96.
 Carmen Bdlan - Logistica . part~ {nlegranta a km;uluf de aprovizl1e~t! Serv[rea cliefllilOf

, ~
cosmri legate de inlo.ulr. - produe," ~i
importanl' selvir;; logislice a clienlilor.' Speclai~t americani au constatat c~, In
cadrul mixului de marketing, .tributele produsului ~i ale scevirii logi.riee/servirii
• instal.rea produsului,
elicbetarea, instruc\iunile, transportul, ambatarea, depozit.rea, testare. ~i
clienlilor au 0 contricu!le mai mare la cota de .cumparori aeoniata unei finn.
retestarea, idenlificarea produsului, 'dentilie.rea ambalajului de vanzare ~i
, . tnmsport, personalul temperor, factur.rea, progr.mul suplimentar al
producatoare, de de.leri, comparativ eu alte componente ale mixulul, de exemplu,
prelul ~i promovare.. De asemenea, au concluzionat ca seMelul logistic esle "
salarl.\ilor;
compenent/i necesarli a mixului de marketing ~i ofera finnei numeroas. posibl~1 d.
~
• cosluri legate de preluarea produs.lor - lot.lizarea tuturor articolelor, ob{inere a unuj avantaj competitiv.
, . determinarea srocului de produse, rotragere. produS\llui de 1. clien~ Cre~ta niveIului de servire are adesea un efect favorabif asupra vanzlrHor.
ambalarea ~ demmbalarea, etichetarea, transportul, controlul, repararea Rela.~i dintre :/anzari ~i servire nu are lns! un caracter liniar. Curba care descrie relatia
sau tniocuirea, !nl~turea sau recuperarea, bro~uile de instrucliuni, generalli dintre variali. viinziirU"r ~, evolulia nivelulu! de servire a elienlilor,
rambursarea, recumpilrarea produsului, compensaliile pentru pierderi
, . datorate utilizilril, depozlt.rea,
oomparativ ell firmele cOllcurente, este prezentataln fig, 3,1. Graficul denot;! existcnra
a Irei stadil distincte:
in afarA de costurile directe, retragerea produselor genraz~ coslllr! a. stadiul olvelulu! pr.g. Un olveJ de servire scazul, oferlt unOr clienli' care
Indlreele, care constau In scilderea vilnzanlor, deterioraTe. Im.ginii de marca ~i a nu aceepta sa desfii$oare e1 in~1 anumile activitali logistice i.!l locul
~,.
imaginii firmei, costunle de reproiectare a produsului. Costul real l al unel relrageri furnizorului, Iimireaz/i drastic vanz1irile, Pe masura cre~ti nivelului de
poate fi evaluat din perspectiva yilnziirilor care ar trehui sli fie realizate peutru a ob!ine servire, .furnizorul poate constato 0 sporire trepralll a v§nzilrilor. AI!! limp
sum. necesar! pentru acoperire. cheltuielilor de retragere. De exemplu, in caZllI in cil! ameliorarea nivelului de servire nu face posibilii dep!~ira pr.gului
,.
care costul este de un milian! de lei, i.r rata profitului 1"0%, ar fi necosatil realizarea ro}rezentat de Ilivelul oferit de concurenti, sporirea vllnzllrilor esle "de
1IIl0r vilnzilri de 10 millarde lei. mica anverguril. Clientii vor prefera sa se orienleze spre cOncuren!li
Retragerea produselor de pe pia~ presupune deopotrivi! eforturi logistice ~i de fumizorului, In condi!li similare de calitate .i pre!.
marketing, Eficacitatea unui plan de retag~ depinde de gradul de colaborare dintre b. <tadiul de randament d""crescator. Dup~ ce niv.lul de SJIl'Vire specific
<fifenicle niveluri ale canalelor de ffiarl:eting, ' ,, concurenlilor a fest dep~lt, imbun!tlilirea' servini are ca efect ~era
~.,

semnificativa a v~nz:ilro. A vant.jul cempetidv olilinut datotiu!' nivelului

de servire Superior va '.trage no; clienll ~i va mllti ponderea fumizorulni III
cumplWrile efeclUate de c!ien!H laiali, Denumirea a.estui gtadiu este
"",'j; 3.3. Important_ servinl elienlilnr legatl!. de fuptul ~ rittnuI de cre~t a vilnzllrilor, ca re:zultat III
P' rfec!ionllrii servirii cllentilor; !neep. sa scadA' prog;resiv.
c. s!"diul de declln. Sub aspect teoretic, cr~tea '·in oontiuuare a nivelului
Nivelul de servire a clien!ilor influe~ vSnziirile, costurile ~i prolitul serviciulili polite avea ca ef""t evo!uli. descendenta a vlinzilrilor. Se
~"
finnei. Datoriti! Imp.ctului pe care 11 are !\Supra rezultatelor linnel ~i poziliei sale consider. ca mO,livul declinuiui oar fi suprasaturarea clienlilor daton!!!
competitive, serv!rea clienjiler constituie 0 component! majori! a politicii logistice, vi 'itelor excesiv de numeroase ale personalului de viinzll.ri at fumizoruilli

,, 3.3.1. lmpaclui asupra vD.nzlirllor firmei

~i li:eevenlei marl • informaliilor referiloare la comenzile clientului etc.'
D. minuar.a numarului c1ien,ilor sau volumului cumpiirarilor realilllte de
clenl!, de Ia fumizorul in eauza, ar puteo fi derennlnati! de majom""
pr0 lului, datoritli cr~lei nive]ului de servire.
Activit!llile logistice au 0 contribupe major~ la nivelul de servire ofe,it de
H finnl!. Cele m'!i importllnte component. ale serviril elienlilor, ea rezull:at al tulUror
activillllilor fumei, sunt elementele de natur! logistica,
Pe baza unor =!ltri ofeetuate la olvelul furnelor produciiloare din industria
l, mobilei ~i sisremelor de birou, Jay U. Sterling ~i Douglas M. Lambert au evaluat
j Jay U. Sterling. Douglas M. Latnbert, Establishing Customer Service Strategies Within llie Marketing
in Hlouma:! ofBu'siness Logistics", Vol. 8t No" 1, 1987, p. 20,
, Howard AbOOrt, op, cit.. p, 109, Ronald H. Ba!fou. Business Logistics Management, Third Edition, Prentice-HaU International. inc,.
P.nglewood cum,> New Jer$eY, 1992, p. 93.

73
 Carmen Blilan _ LoglSlim . parle inlegrantii a lan{u/ui de aprovizro/Wre·!ivrare Servirea cilen/itor ~

f.'
Zone de tranzit-ie domeniu au arlil.1 ereetut multiplicator pe care II po.te genera un client nemultumit. In

,', '/:,
,
limp ce un con,urnator mu1tumlt va comuruca allor Irei pcrsoane experienta sa
pozitiv1l, un c1icnl care nu a fost satisflicut de nivelul de servire va IrlInsmite
...
Vilnzliri r+-~';
comentariile sale nefavorabile altoL 11 persmme. j Oferirea unui nivcl adecvat de ,
servire se dove~t astfel 0 modalitate eficace de promovare a une] imagini
favorabile a firmei. ~

Pm 'n
,
descrafo~ 3.3.2. ImptUlulasupra proflluluifirmei
,
Preocuparea penlru 1mbun!ll!lirea nivelului de servire, In vederea t:rl";terii
vilnzi\rilor, !rebuie sl fie su\int~ de analiza impactului nivelului de asupra ,.
oosturilor ~i profirului ftrmei. Maximizarea vilnzlirilor nu ech;valeazii cO roaximizarea
Nivelul de servire IOllistiea profilUlui.
Rel_pa generalli dlntr.. vinzari ~I semr... cll....!i1or Oferirea unui nivel de servire foane inall poate presupune 0 cre~l
Fig. 3.1. consider"bill a coswilor. Se considerA, de exemplu, c~ stocudle necesare pcnlru a
Ronald H. Banou~ Busincss [.,agisties Management, Third Edition.
Prentice-Hall International, lne,. Englewood Cliffs, New Jersey. 1992, p, 92) Indeplini 95% dinlre comenzile clienlilor. pc baza marfurilor de care dispune finna in ..,
spatiilc de sunt cu.c.! pUlin 80% mai ffillri deciit stoeur;le necesare pentm a
Existenla cclor Irei stadii ale reialiei dintre ovoln\ia van;:Arilor ~i eea a executa 80% dintre comenzL 2.
nivelului de servire face ca cre~ti ale nivelului de servire sa nu aib~ Relali. din!re canlitatea de marfuri men\inut! in stoc ~i nivelul servirii
intotdcauna efectc idenuce asupra viinzarilor. in plus, este prcferabila situarea clienlilor este prezentatli In fig. 3.2. Cr."terea nivelului de servire pan! la 95% ~

fumizorului in 5todiul de randament descresdtor, mal degraba dedit in presupune sporirea progresiva a cantitaiii de produse aflate In Ritmul de clC'Itere
nivelului prag sau In stadinl de declin. a stoe...lu; lnregistreaza 0 eve'lupe ascendenta, deoarece sporites treplal! a nivelului de
. . S<;lIderca nivelului seniiciului logistic al firmei fumizoare
penalitl\? .din partea c!ienlilor. Cumpilratorii vor adopta m~.uri
direcl vllnzlkile ,1 prrifilUl. fumlzorului. Un sondaj' ef""tna! in
care
0 serie de
in mod
in riindul
sentire eu 1% neeesitii .re,,-:en 101 roai marl ale stocului. Aslgurarea unu; nivel de
scrvire de peste 95% este posibilll numai In condipile unci cr."teri substantiale a
stocului. Apropi...ea de nivelul de servire maxim impUDe Slocun tot mai marl .i 
-
managerilor de cumparllri ·di.tribu\ie,' aratat d .,..,cul unui fumizor in demeniu! determinA cre.ler•• abrupl~
, 
a cosmrilor logislice.
servirii elieolilor este penalizat prin: .(i) reducerea volumului cump.:ru-ilor (29% din
Stocuri
firm.le repz~nlat In I";anlien); (ii) solicitarca unei vizite din partea managerului sau (canlita\,,)
agentJ411l de vilnzliri aj fumizorului (260/,); (iii) inCClarea cumpliranlor de 10 fUrniz.orul
In caw (18%); (Iv) Intreruperea cumparfiril onumltor micole (16%); (v) nfuzul de a
eumpAra artleole noi (9%); (vi) refuzul de 0 sprijini "cI!wille de prom<ware (2%).
Varialia nivel"lui de servire a clienlilor poate delermlna vat .alii de 5·6% ale
vlinzlirilpr fumizorului.' Srudiile .feeluate piala industrialii au cOl,dus la concluzia
. c! diminuarea eu " nivelului dc poale conduce la scf-derea ell 24% a
cumparllrilor rcalizate de clienlii existenl; at fumlzorului.'
Nelndeplinlrea a,teptilrilor elienpler in prlvlnla are repercusiuni 50 90 100
negalive deopotriva .supra vanzlirilor ~i imagini; fumei. Cercetilrile efeelUale In acesl Nivelul de servirc a ienti
Fig.3.2. -Relalla dinlre sloeur! ~inlveu de .enlre a dientilor
(Suna: James C. Johnson, Donald F. Wo~ C¢~jlemporay Logistjcs,
I Steven G. Bantz, Lorin Zissman. Researching Customer Service: The RigIJl Way, 1n "Proceedings of the 5· edition, Macmillan Publishing Company, New York, 1993, p. 72).
National Council of Distribution Management''. Vol. iI, New Orleans, October 25, 1983,
r·Ibldem.p.612.
61 1. . ! Martin Cristopher, De'lleloptng Cuiomer Ser,;fce Strategie", p,  67.
} Warren Blanding, Customer Service LcgiSJics, in "Proceedings of the Council of Logistics 2John F. Magee. The LogisiiCJ 0/ Dfstrfbutio11, In "HlU'Vafd' Business Revjew'\ Vol. 38! No.4!
Management", Vol. I, Anaheim, CA, Qc,ober$·g, 1986, p. 367. August 1960. p,  92.
~

75
74
 Carmen IMlan - LogisJI:<?tJ ~ parle inlegrcmti1 a lantului de aprovizionare-livrart Servirea clien{ilor
Un anumit nivel de servire po.te fi asigur.tin condiliile rna! multor vanante
de mix logistic. Este nece!ll!Ii evaluarea costurilor po care Ie presupune ~i estimarea .
vllnzhllor pe c.re le-ar genera fiecare mix d. activitl'l!i logistice. Relalia dintre costuri, 3.4. Str.teg!. d. senlre logistid • clieni<lor

I
veniruri, profit ~i nivelul de servire este reprezentall grafic In tig. 3.3.
,t) i
o,nlribu!ia la profit a unui anum;! nivel de servire se calculeazA ell difern~
intre venituri ~i cosruri. Punctul maxim de pc curb. contribuliei I. profit corespunde Str.tegia de servire logistic •• elien!ilor face parte integranta din steateg;a
Ilivelului de servim care este eel mai OV1!nll\jos pentru fitmll. logistic! a firmc!. NNe!ul de servire nu !rebuie sa fie rezultanta aleatoare a mbtului de
activitil!i logist!"". Prin oPliun!le sale str.tegice referitoare la servire. logisticl!., firma
." Costurl,t Venituri din servicii unrlae~t S<dtisfacerea cerintelor clientiIor, in condipile celei mai mari contribupi la
vinzJri,
profit . \ V Costuri logistice
profitul prop,iu.
Elaborare. strategiei de servire logistic! presupune pareurgerea unei
,, suceos!un! de ctape interdependente. Principalele etape, a cliror desfi!~r este
absolut n,ecesara f sunt unn!toarele:
a. stabilirea nevoilor de selVire ale clienlilor;
b. "valuarea propriei perfonnanle domeniul servini;
t ..• Contrilrulia I. profit c. evaluarea nivelului de servire oferit de concurenfi;
d. proiectar.a strategici de servire logistici!.
Prima etapa const! in stllbilirea nevoilor de s.<vir. logisticl ale cliellllior.
In spiritul v'ziunij de marketing,' strategla ae servire logisticil este fundamentatl! po
baz. infomla,ii!or referitaare la nevoile ,i a~tep!.irl
/:/'f
Nivelul de servire a cHentilor elienlilor erectivi ,its.u
potentiall. Steatcgi. prlvind nivelul de servire flU trebuie s§ reflect. ccea ce
Fig, 3.3•• Relaji. dintre costuri, velliruri, profit managemenlul firmei fumizoare erede c~ este
nivelul dorlt de elienli. Este necesat ca
~i nivelul d ....",Ire • eli.nlBor s!rategi. de sen.ire sa reflecte ceca ce dorese In mod r"a/ e11enlii firmei'. Ca metodA
k'
(SUt11t: Ronald H. Ballou. Buslnw Logisllcs Management. Third 'EditiOI'lt de culegere a infoimaliilor necesare, este reoom.ndal sondajul'. Obiectiveie majore
Prentlce-H.lIlnternatiooal, Inc., Englewood Clim, New J.m.y. 1992, p. 96). lU'ir~te in cadrul unei aSlfel de cercetar! se,leCtive consmu in oblinerea de informalii
despr.:
.., Nivelul de servire logistic! are un rol important In menlinerea bazel de clienl!
a fwnizorului. Un nive! de servire superior nivelului concurenlilor, tn .cela~i condi!I! • importanta servirillogistice. Esle necesar sii se determine imponallts pc
de calitate ~i pre!, poate spori !,,!alitalM elienlilor. Sub aspectul eosturilor, se Care clientii 0 acordfi servidi logistice, :in rnpoft eu alte clemente ate
e<>nslder!l c! este de panA I. 6 on mal costisitor sA alragi un nou client, dec!t sa monlii ofenel flImei - produsul, pre;Ul. promovare •. Se poate const.ta existents
11'3
un client pe care I-al dobiindit deja.' Din aceaall peespec!iv!, se!Vires elienlilor este un unor diferenle semnificat;ve lnlre ellenli, in privinla importanlei servin;
domenlu de invest!lie mult mal efitlent dedi alte activltilli ale finnei. logistice in ansambluI ofertc; furnizoruIuL ..
Obleetiv.l. de crelitere a profiturilor se lndeplinesc nu neapilrat prin atragerea • servlcllle logistic. doril. de elienli. Pentru identificarea .erialelor
\ ., de noi clienl;, ci prin dezvollJlrea rel.\illor ell firmele dire au dob!ndit deja statutul de referitoare la componentele scrvirii solicitale de clienli, so poa!e crea 0
client 81 fwnizorului. Rezultatele eercetmlor" indc~ faptul cl reducerea eu 5% a ratel lista cuprinz.'itoare, din care reprezenlanlii firmelor cliente sa aleagl! pe
de.pierdere a clienlilor are ca efect !mbut~lirc. profiturilor rumizorului cu 25-85%. eele care le sunt necesare. in cawl in Clue fumizorul efecrueaz! cercetarea
Nive!ul serviciului trebuie s~ constituie un obiectiv prioritat pentrU in randu! ·finnelor deia existente In baza sa de clienli, poate ohlin.
\. ·Ii
logisticienL Impacrnl servirl! clienplor asup'" vanzllrilor ~i profiturilor firmei justifc~
importan!a sa.
I Balaun\ Vil'gil (eoord.) -Ma.rketurg, Edjturu Uranus. Bucre~ti. 2000.

Paul S, Bender, Design and Operation o/Cttslomer Servf1;e 5»3tems, AMACOM. New York, 1976,
t Bert Roser.',.o!ooro, Marketing Channels. A Management new. Fourth Edition, The Dryden Press,
J Chicago, 199t, p. 407,
f'S, ) William M. HUlchinson, John F. Stolle, How fa Manage Customer Sen'ice. in "'Harvard Business
Frederick F. Reichheld, W. Ear! Sa.,."., Jr., Zero Defecno..: Quality Comes /0 Service. 10 "Harvard ReView", Vol. 46, No. 6, November·December 1968. p. 85-96. .
BusiJie:ssReview", Vol. 68, Nil), $, Septembefl-Oetober 190~ p. 301~_

76 71
 I
Carmen Balan ­ Logisrica ­ parle integranla a /anfulu; de aprovizioTU1re-livrare Servirea clienftlor

infonnatii  despre  companentele suplimentare  de  servire  iJgisticA,  pe  care  de la clienli, exista numeroase informatii disponibile in cadrul propriei organizalii, I.
"'
nu  Ie  include tn  prezent oferta  sa,  dar care sunt soHeifale d:  clienli. 
•   importanta  retativA  a  componentelor  servirli.  Fumi . ~o rul trebuie  s! 
J nivelul  mernbrilor  personalului  care  dest8~oarA 0  mare  parte  a activitAlii  lor  pe  teren, 

in contact cu c1ienlii.' Informa!iile oblinute din surse primare ~i secundare fac posibila -
I
eunoasc~ importan~ pe  care  clienfii  0  acards.  fiec!rc.  componentc  a  aplicarea  metadei  denumite  "benchmarking,,2.  care  const!  in  compararea,  bazatA  pe  ,
servirii, in  raport  cu  restul  componentelor solicitate.  Importanta relativa se  exemple, a eficat~l ~i procedeelor proprii cu cele ale concurenlilor mai performanli,

poate detennina cu ajutorul scalelor interval sau p" boza metodei pentru identificarea oportunitalilor de imbunl.t~re a propriilor rezultate.
"compromisulu,"  ("trade­orr').'  Metoda  "compromisului"  permite  Pe baza infonnaliilor oblinute in etapele anterioare, se realizeaza proiectarea
cuantificarea  ponderii  fiec3rei  componcnte  in  caracterizarea  nivelului  de  strategiei  de  servire  logisticA.  Principalele  aspecte  care  stau  la  baza  proiectArii  ,.
servire.  strategiei  surit:  nevoile  clientilor;  m!sura  tn  care  acceptA  sa.  plliteasca.  mai  mull  pentru 
un  serviciu superior; componentele cheie ale servirii clientilor, care  permit dobindirea 
•   nivelul  de  servire  necesar.  in  cazul  fiecarei  componente  a  servin I starutului de fumizor prefe ..t; politica de servire logisticil. • concurenlilor; capacitatea
logistice,  care  prezintA  importan!!  pentru  client,  este  ne­cesar!  stabilirea  proprie  de  a oferi  nivelul de  servire solicitat de clienli. 
nivelului  specific  salicitat.  De  exemplu.  clientul  paate  dori  0  durat~ a Natura  produsului  influenteaza  in  mafe  mAsurA  nivelul  ~i componentele 
ciclului  comenzii  de  24  de  ore,  3  zile.  a  sliptiiman!  etr..  Existenta  unol  servirii logistice.' Produselo cu un grad mare de substituibilitate impun un nivel inall
diferenle  semnificative  intre  c1ienti.  in  privinta  nivetului  neeesar  al  de servire a ciienlilor, pentru  a dobandi un  avantaj  competitiv.  Pe  0  pialA.  in  care  firma 
fiecarei  componente a servirii.  poate justi fica  divizarea pietei potenliale in  deline 0 pozi!ie de monopol, nivelul de servire devine mai pUlin important. De
segmente ce vor fi abordate prin strategii distincte. asemenea, pe parcursul cicJului sau de viala produsul necesitil. diferit. niveluri de
. " A doua  etapii  a  procesului  de  elaborare  a  strategiei  presupune  evaluarea 
,.propr'iei  Derformante  in  domcniul  servirii.  Propunerea  unei  slrategii  adecvate 
depinde de capacitatea finnei de a evalua in mod obiectiv rerfonnanla proprie.
servire. 
in  cazul  tn  care  pot  fi proiectate mai  multe  variante  de  strategie,  fiecare  este  ..
evaluata prin prisma costurilor pe care Ie implica ~i a rezultatelor pe care Ie genereazil..
ModalitAlile de evaluare utilizate se incadreaza in douil. categorii. Pe de 0 parte, finna Este necesaril. stabilirea eficienlei investiliei intr-un anumit nivel de servire. In funclie
poate determina relalia dinlre costu,i ~i rezultale, in domeniul servirii logistice. Pe de de segmentele de clienli, care pot fi delimitate sub aspectul cererii referitoare la
altl.  parte~ prin  intermediul  unor cereetari  seleC1ive  poate  identifica atitudinea  clientilor  servirea logistc~ managementul flflDei poale decide diferentierea strategiei. Pot fi
~Ii denivelul de servire actual. In sitUatia in care finna fumizoare dispune deja de 0 abordat. loale segmentele existente, fiecare In parte prin intennediul unei strategii
baza de clienli, sondajul poate oferi infonn.\ii despre percepliile acestora, referitoare diferite sau se poate opta pentru un anumit segment.
I;qlerformanla acrualA • fumizorului. Sunt depistate astfel puncte\e forte ~i limitele Strategia diferenpata poale coosta, de exemplu, in oferirea unui nivel de
servirii  logistice a clientilor,  in continuare,  in  procesul de elaborare  a strategiei,  se va  servire  de  bazi  tuturor  clientilor  ~i a uner  servicii  de  veloare  edliugatA,  suplimentare, 
urmAri menpnerea sau imbunil.til.tirea nivc\ului componentelor aprwiate de clienli ~i nurnai clienlilor cheie ai finnei. Serviciul de bazil. · reprezinta nivelul minim oferit
ajustarea  deficientelor componentelor majore,   ! fled.rui  client  al  firmei.  Orice  nau  client va  beneficia de  un  serviciu· cel  pUlin  ega!  cu 
Procesul  de  elaborare  a strategiei  continu§.  eu  etapa  de  evaluare  a  nivclului  ni."elul de balli. Performanla superioaril. nivelului de baz.li este un angajaOlent strategic
ci~ servire  oferit  de  concurenti.  Transfonnarea  nivelului  de  servire  logistici  1:ntr­o  al  finnei  falli  de  anumite  segmente  de  clienli  cafe  doresc  un  nivel  mai  malt,  pe  care 
sursa.  de  avantaj  competitiv  presupune  analiza  atentA  a performantelor  concurentilor.  acceptA s~ iJ . pl~teascA . .
Se recomanda ea  tehnicile  utiJizatc  pentru  evaluarea  activitAtii  proprii sA  fie  aplicate  ~i In cadrul strategiei de servire, valoarea adil.ugata perceputA de client trebuie sil.
in  cawl  evaluarii  concurenlilor.  eu  scopul  de  a  facilita  realizarea  unor  comparat ii  t fic corelatil. cu variabila prel.' Firma are la dispozilie variantele strategice prezentate in

I
objective.  fig. 3.4.
Cereetarea selectivi in randul clientilor efectivi ~i potentiali penni!e
. pozitionarea finnei fumizoare fatil. de concurenl;, Sunt culese infonnatii despre
percepliile referitoare la nivelul de servire al fumizorilor concurcnli, prin prisma
componentelor relevante, solicit ..e de c1ienli. In afara de infonnatiile oblinute direct
I James  L,  Heskett.  LoiuticS :..  'wenrial to Slrotegy. tn  "Harvard  Business  Review",  Vol.  55,  No. 6, 
November-December 1977, p. 91. . .
IMarlin Cristopher.  Developing CU$(omer Service Strategies, p. 74.   ~ KarIM & PattneJ'1  (in eotaborare eu  Serge Brtsin ­ traducere), Protiquer Ie benchmarking. Les  Editions  
IA. Coslcun  Samli,  Coullterturbulence MorkttI'lg. A Proacli\le Strategy for Volo rile Economic Tl'mes, d'Organisa[ion, Paris,  1995, p,  25­33,  
Quorum Books, WestpOrt. CT,l99J, p. DO. 1 JamesC,  Johnson,  Donald F.  Wood. CcntempororyLogistics. p. 74 ,  
• COli.Anni....d, O"hamCtark, op. cit. p. t5-l6.

78 79
 Carmen Rtllan - Logistica -f'IlTie integronta a lanllllui de aprovizionare-!ivrare Servirea clientilor

tennen lung prezintA  riseuri  ma.ri.  Consecin,ele nefavorabile sunt mult mai 

. ,
Valoarea 
ad!ugatl 
N accentuate comparativ eu "orientarea spre est". 

percut~
", I , , ,7f
• "Orientarea spre  sud­est".  Este  specifica  SilUa(ii1or  in  care  se 
diminucazl valoarea ad~lgi
., ,, , perccputJi $i sc mlire$tc pretu!. Pc termcn
, ,, lung, nu este 0 stmtegie favorabilli firmei. deoarece erodeazl pozilia fall
v ,, ,,
E

'I'
JI.'
,, ,,
~ •
de coneurenti. 
"Orientarea spre vest". Presupune mentinerea valorii adAugnte  percepute 

.. S
$i sclderea pretului . Aceastli strategie poate fi aplicalA fie In conditiile
~x istenl unor  rezerve  nevalorificatc  de  er~t a  eficientei  activitAtii, 
­'prin  redueerea  eosturiior,  fie  in  conditiile  reducerii  marjei  de  profH  pe 
produs, in speranta  cr~ti cifrei  de  afaceri.  Pe o"piata.  concurentialA,  este 
Pr'lU l o incercare  de obtincre a unui  avantaj  competitiv. 
" • "Orientarea spre sud-vest". Se bazeazl pe sc~dera valorii adilugate
Flg_ 3-4. - Varlantele strategiei de servire,
In {unctle de valoarea adiogotl perceputl $i de pret percepute $i a prelUlui. Poate fi utilizatli pentru penetrarea pe un segment
de  piatA  cu  exign~ mai  scazute.  AceastA  oPliune  poate  afecta  insa. 
,-,,. (Adaptarc dupl Colin  Armistead. Graham Clark.  Ouu/andlng CustOMer &rvice:  Implementillg imaginea  finnei. 
the Be.slldeasjrom Around rile World, Richard D.lrwin.,  Tne.• Burr Ridge. Ill.. 1994, p.  16)
•   'COrientarea  spre  nord­yest".  Se  eoncretizeazA  in  cre~ta v~ori
P.rticularitltile fie~r variante ale strategiei de servire logisticl sunt adliugate $i scliderea prelului. Este 0 slrategie agreatA de . clienp.
.., urmltoarele: Sustenabilitatea  "orientArii  sprc  nord­vest"  depinde  de  posibilitAple  de 
•   "Orientarea  spre  nord".  ConstA  in cre$terea  valorii  adAugate  percepute  reducere a costurilor  ~ilsau a marjei  de profit.  Acceptarea  unei  dim~uAr a
$i menpnerea constantA. pretului. Este 0 strategie care permite loializarea marjei de profit pe produs nu echivaleazl neaplrat cu sclderea valorii
profitului, datorill impactului favorabil al acestei orientAri asupra
,.. , clienplor $i .tragerea de ·noi clienp potential;' Mentinerea marjei de profit
volumului total al v§nzlrllor. .
§i  asigurarea  eficientei  pe  termen lung  presupun  0  reducere  a  costurilor 
operaponale.  pentru  a  echilibra  cre~ta valorii  adAugate  percepute  de  Canlcteristicite  eelor  opt  variante  strategiee.  efectcle  pe  care  Ie  gencrearl  ~i
clienti. conditiile  p:: care  Ie  presupune  aplicarea  lor,  sunt  prezentate  sinoptie  in  tabelul 
un~tor.
k. • "Orientarea apre est". Se caracterizeazl prin mentinerea valorii adiugate
percepute $i crO$terea pretuJui. Pe 0 piall concurenliall. detrmin~ TabeluI3.4. - Variante alestrategiei de servire logistlci
selderea numwlui de clienti $ilsau a vinzlrilor. Este 0 strategie
L ~ nerecornandabill, deoarece clientii se reorienteazl spre furnizori Variant;l 
concurenti, care ofed ace~i vaIoaee  adugt3~ 18  preturi mai  mici .  Caracteristici  Apliure
strae~lc"

• "Orlentarea spre nord-est". Se refera la cre$terea simultanA a valorii • aqterea yalorii  • efecte: pozitiye; loializarea c1ientilor 

"Orienta, ~a adaugate percepulC actuali si  atr~e unor noi clienri 
adlugate percepute ~i a pretului. Reactia clientilor depinde de raportul
".,
dintre  indieele de  cr~te a valorii  ~i eel de  er~t a pretului.  a valoarc  spre norri n
• mentinerea constanta  • condilie:  redu~ rea cosrurilor  operation ale
supraunitarA  a  acestui  raport  este  prefabn~ unei  valori  subunitare.  a prefUlui  ale  finnei 
Oportunitatea "orientArii spre nord-est" depinde de situatia pielei ji de • efecre: negative; scliderea numArului de
b obiectivele de repozitionase ale firmei, fata de concurenli. Cre$terea "Oriental ~a • menlinerea vaJorii  clienti  ~i1sau a vanzhilor;  reducerea 
sirnultanli a valorii adlugate ~i prelUlui poate fi justificatli de penetrarea pe spre est"  ad~ugte percepute  competitivitatii  finnei 
segmente de piall rnai exigente, care accepta sli plAteas~ pentru beneficii • crC$terea prerului  • conditie: situalie de monopoi sau evolu,ii 
suplimentare.  inflationiste ale  pi~le
b
• ·Orlentare. spre sud". ReprezintA varianta straegi~ bazatA pe scAderea
valorii adiugate percepute de client $i menpnerea pretuiui. Ca strategie pe

... 80 81
 Carmen BcUan - Logis/ica ~ parle in/egron/a a lan/ului de apr()vizone~/c , ~

Variants r:

..
Car~u:teisld Aplieare
strat 'c~
,.~-"

,0 efecte: dependente de raportul diotrc

!
"Orientarea • cre~ta va!orii indicele de cr~te a valorii ~l eel de
,
spre nord~stl'
adaugate percepute crel~<: a pr~tu_i ____ ~ CAPITOLUL4
• cr~tea preru1ui • condj~e: conrda~ eu obiectivele de
marketing ale firrnei {repozilionareL CUMPA.R.AREA MARFURILOR
• scl<ierea vaiorii • efeete: negative) mult mai putemice
"Orientarca d"~t cele ale "orientAdi spre est";
spre iud" aaaugate percepute
• ment1nerea pretuiui
01 Prezentul capitol deschide prezelltarea unor mil importante pentru activitatea
~4Qrientla • po:rjIiei fat~ de logislica a firmei. In continuare, vor fi anali""te 0 serie de activital! logistice de bazll Ii "
spre sud ..est" de suslinore, care detrmil~ nivel\ll de servire oferit clienliioL

.. •
1• ~

• efecte: pozitive; competitiv, loia~

UOrientarea mentinerea valerii Jizarea clienli1or, atr8g'~e_ de Doi ~U!.i
sprc vest" ad~ugte percepute • condj~e: fie vaioriflcarea uncr rezerve 4.1. Abordarea moderni • cumpiiriirli
• scil\derea preru1ui de cre~t a eficier fie reducerea
mar'ei de rofit
• efeere: dependenle ele scgmentelc Mult timp privitll Of! 0 mie secundara, aproviziollarea a dobilndit un nou staM
piat> vizate; posibiia deteriorare in cadrel organizatiei, din punet de vedere conceptual ~i pmctic. Mutaliile predus.
"OrientaIea • scaderea valori!
1ma .nit firmeiJ
adiuglIle percepute afecteaza in profunzime dameniul aproviziooliriL .Cnnsideratil anterior doar un
spre sud-vest" • de
• sdidcrea prefUlui ansamblu de .ctivititi ne< asare, toruli generatoare de chelmicli, cumpirarea este
"soci.tIl in prezent ell un cel1tru de profit

• efecte: pol.itve~ loiailzarea c1lentilor,

atragerea de not cJienti,
<lOrientarea • crcsterea valorr!
van7..iirHor i a valorH 4.1.1. COllceptullle tUlttpiIrilre
adl1ugate percepute
spre hord-vesf"
• scMerea prell.dul • conditie: existents unor rezerve
Promovaiea conceptelor de lanl de aprovizionare·livrare ~i logisticii sp0fe\lte
nevaJorificatc de reducere a costurilor
ifsau a mar'c! de sernnificalia 'provizionlirii pentru orice orgrujizape. !ntegrare••xtemi a firmei cu
ceilalli operatori din ruiera de producli. Ii comeicializare impune focalizarea atooliei
in func!ie de rcrul!atele apl!diri! strategie! de servire logisti;:l!, se vor cfeetua !ogisticienllor ~i markelerilor deoptriv~ asupra dlstrlbuliei fizice Ii aprovizioolirii cu
ajustmJe neeesare. Modificarile care condue la avanlaje sub aspecwl costurilor numai bunuri Ii servicii: ScopuJ "oeste; schimbliri de pernctiv~ este cr~tea cap.cilili!
pentru firma fum"",are sun! mal dific!! de aplicat, comparaliv (u scolmbarile de finnei d~ • satismc. eerinlele Ii "'iteptlirile clienplor pOleripali din pi'l~ !intiL
strategic care au efecte stimulative Ie nivelul clien~or. Exist! flumeroase abordiiri conceptuale rereritoaf. Ia 'provizionare,
Strategia de servire logisticii trcbuie s! fie adaptat. perio,iic, 1n funqie de cump!inlre, .chizilionare sau procurare. Uneori, ace!ti termeni sunt utilizap ca
mutaliile care se produc in privinp nevoilor clienlilor. Pielele intens concnrenliale sinonime, a1teori exism diferenle mari de conlinut, care au <!at naltere unor dispute
sporesc importanp strategici de servire pentru oblinerea avantajulu! competitiv ii .prinse.
cre~ta lojait~ clien~or. Cercetaril. directe efecru.te 1n raodul clienlilor sunt 0 in procesu\ de elaborare a unor standard. d. competenJi! In domeniul
roodalilale mila de a cunoa!te evalu\i. a~tepri!o fala de nivelu! de servire !i cumpararii, Purchasing and Supply Lead Body. din Maroa Bntan;e, a re.lizat 0 hart~
atirudinea privind serviciile proprii !i ale concurenlilor. Slrategi, de servire va fi funclional! a lan\lllui de aprovizionare·liVIllfe. Scopul major .1 .cestui lanl este de a
modificat! numai dupa 0 analiza atenta a impacwlui asupra gl1!dului de satisfaclie a asigura lnteria", ,jintre client $i fumizor, in voder"" planifidlrii, obpnerii; stocl!rii $i
clien\ilor ~i • profitului organ;""lie!. distrlbuirii materialelor, bUlIurllor .i ""rviciilar necesare, care sil permitll organizaliei

82 83
 Carmen BlUM - /.,I)gis/ica - parte in/egran/iJ a lan{lllui d~ aprovizionare-livrare Cllmp6rarea marfurilor

sl satisfaca cerinlele clienplor interni ~i extemL' Definipa continul prin listare. anumit bun, in limp ce aprovizionarea constl in administrares f1uxurilor de bunuri ~i
, . principalelor funclii ale lantului de aprovizionare-Iivrare: servicii  de  care  intreprinderea  are  nevoie  pentru  continuitatea  functionArii  sale, 
•   eontribupa  la  fonnuiarea,  comunicarea  ~i aplicarea  politicilor,  strategiilor  satisfacerea l!ereeii  clienfilor IIi asigurarea rentabilit§fii.  _ 
~i planurilor; Polrivil altei defmi\ii, cumplirarea conSl1 in ach izilionarea bunurilor ~i
• contribulia la crearea ~i lrnbunAtAprea sistemelor legate de cumpirare; se;rviciilor n ~sare, la  un  cost optim, din  surse competente  ~i sigure. 1 Analiza  acestei 
L.,
definilii rele v! urmlloarele caracleristici ale Cumplrlrii:
• crearea ~i menlinerea unei baze de date ennpnand informalii referitoare In •. procurarea de bunuri ~i ,ervieil. Oblinerea bunurilor ~i serviciilor
cumpArare; necesare  dest!~uclri activitifii  finnei  se poate realiza  fie din surse  interne 
., •  stabilirea  ~i dezvoltarea surselor de  cump~rae; (cu forle proprii), fie din surse eXleme organizaliei. Procurarea din surse
externe poate lua diverse forme: cumpru-are, contrapartid!, leasing etc.
•  obtinerea materialelor, bunurilor  ~i serviciilor necesare;  
b. examlnarea .,cesHali! cumpadril. Fiecar~ operaliune de cumpru-are
• furnizarea de bunuri ~i materiale clienlilor intemi ~i extemi, prin stoeare,
trebuie Sa fie terneinic fundamentatA in privin\Jl lipului de produs,
, mi~care, distribulie ~i transport;
(. cantitalii specificale, nivelului de calitale solicilal ~i dateL De asemenea,
• urmArirea ~i controlullantului de cumpru-are, fumizare, stocare, distribulie alegerea  sursei  de  procurare  a  bunurilor  sau  serviciilor  nu  trebuie  sA 
~i transport; insemne  favorizarea  unui  anumit  furnizor  care nu  are  0  ofertA  competitiva 
", • contribulia la desfli~ura unei activitAp eficace.
In viziunea lui Kenneth Lysons', de exemplu, eumpArarea organlzallonall
~i profilabill penlru firma cUmparalOare.
c.   cumpirarea  la  cel  mai  favorabil  cost.  Profesin~t in  domeniul 
poate fi defmitl ca funcpa responsabill de oblinerea prin cumpru-are, inchiriere sau eumpua.rii  vor  analiza  permanent  eosrnrile,  dar  nu  Ie  vor  absolutiza,  in
alte mijloaee legale, a echipamentelor, materialelor, fumiturilor ~i serviciilor necesare, defavoarea cali~p . Secretul perform.nlelor inalte conSl1 in oblinerea
in vederea utilizllrii lor in cadrul producliei. De fapt, termenul produclie utilizat in )unuritor  $i  servieiilor  neeesare,  la  eel  mai  favorabil  cost,  nu  la  eel  mai 
aceasll definipe are.sensul economic de creare a utilitllilor, respecliv a bunurilor ~i mic cost. Se afirm! ca, de fapt, costul este 0 combin'lie a prefUlui ~i
serviciilor care satisfac " anumil! cerere. Autorul nu limiteaza conceptui de cumpru-are cai~l . Logislicianul unr-~Ie achizilionarea produselor la eel mai mic
,. , la domeniul producpei, ci subinlelege aplicabilitatea lui in organizapile de servicii, de cost  care  face  posibila.   asigurarea  unui  anum.it  nivel  al  calitApi  ofertei 
distribulie etc. . finale a organizaliei, pentru e1ienlii sli. in plus, pentru specia li~t in
Existll ~i proptmerea de a considera trei termeni distincp: aprovlzlonarea, aprovizionare,.nu conteazl doar prefUl mru-furilor, ci ~i costurile asociate
cumplrarea ~i marketlngul aprovlZlonlrll.' Din aceastliperspeetivl, aprovizionarca cumparArii,  respectiv  costurile  de  lansare  a  comenzilor,  costurile  de 
...:.. este 0 funcpe de execupe orlenial! spre interiorul intri:prinderii, relalia cu furnizorul transport ~i depozitare.
!lind limitatlla un termen sCUrt Cumplraiea este 0 funcpe de achiziponare de resurse d. selecll. atentA a ,urselor.In procesul de slabi~e a fumizorilor <Ie la care
materiale, a lnti-eprinderii oripitate 8pre extri~, rel~ia cu fumizorul fiind focalizall se. va  aproviziona  fmna.  este  necesari  evaluarea  competentei  Jor  §i  a 
asupra unui termen mediu. Marketingul cumpru-lrilor esle consideral 0 funcpe de capacililii de a onor. angajarnentele contractual•. Se va uliliza in acest
l .., scop un set de criterii de evaluare relevante din perspectiva obiectivelor
gestiune a resurselor maleriale ale intreprinderii,'pe termed lung.
Conform opinlei a1tor speial~t in domeniul economic', aprovlzionarea organizapei cumpru-aloare.
reprezintl ansarnblul operaliunilor care permil intreprlnderii sA dispunli de bunurile ~i Obiecrul operaliunilor de curnplrare iI pol conslitui: materiile prime,
.. ~ serviciile necesare activill\ii sale ~i ' pc care trebuie :sa Ie procure din exterior. Din
aceostl perspectiva, cumplirarea este 0 deeizie punctuall de achizilionare a unui
materialele, componentele, produsele semifmite, produsele finile, smcolele de
intrelinere-reparatii-exploatare, echipamentele (ulil.ajele) ~i. serviciile. Se constall cl
obiectul  cumparru­ii  este   reprezentat  de  inputuri  care  se  regAsesc  in produsul  finit 
FlmctiofJai Map of Me  Purchasing and Supply Chain. in  "[nformation  Pack  no. 2",  Purchasing  and  (materii prime, subansarnble ~Ic .), dar ~i de produse care nu se regAsesc in produsul
l ·. ~ I
Supply Lead Body. 1992,,,. 30. . final oferit e1ientilor, respectiv articolele de intrelinere-reparatii-exploatare (vopsele,
2 Kenneth Lyoons. PurciuM/"g. 4" edition, PiblWl Publiohing. London, 1996, p. l. piese de schimb pentru utilaje, lubrefianli etc.). De asemenea, cumplrAlorii sunt
J Roger p~ u Morkttfng Ad/au. Stral:igle.! et Tacliquu, Lcs Editions d'Organisation,  Paris,  1992• 
. 19. ' ' .,
k..
rMarie­Noelle Amalbert, Jean  Barreau, Oinette Jibard. Economit d'enfreprlse. 3­ &filion,  Editions  Sirey, I Eberbard  E."Scheuing,  Pwrcll(lJing Management. Prentice­Hajj,  Inc.,  Englewood  Cliffs,  New  Jersey,
Paris, 1989, p. 207. 1989, p. 4.

... 84
8~
 Carm." BJlan - u,gislica -{Jarfe inlegrantti a lan{Ului de aproviziOl:are-livrare Cumpararea mdifurilor ~"

preocupap de oblinerea de echipamente de pl'Oduc{ie, de birou §i Lite ecilip;,m,ent,e, Ta~luI4.1 ... Comparatte illtre cOJu:eptul de cumparare traditimud ~I eel actual
precum ~i de setVici.i.(curfttare-igieni7.are, construcl!e, paza etc.). "i
La prima vedere. aceasta enumernre este extrem de cur rinzatoare 0$1 nu ~an.lmre I C••"""lIIllrl1dl!lonal I C._t.l.c....1;
-.i_
exclude nimie dintre pes;bilele obi",,!e 81e eumparilrii tn realitate, cump~rae - CR h. Niwd/.l~_nh iclttfl
aL Tipuri de decizii Decizi1 operaponale $1 ta;;tice. pe termon
funclie a Intreprinderi! - nu es!e responsabil. de procurare. de resurs" umane, fondun, Decizii strategice. pe termen lung
bunuri imobiliare, companil sau de realizarea de investil!i speculative. De e"emplu,
="
Roducerea cosruriior prin negocierea ' --- -- ---- ---
a2. Contribupa Ja
uprocuTarea" fortei de mund revine functiel de personal, iar obtinerea capitalului profitabilitatea tmor preturi mal micJ, obtinerea de AdIlugarea de Vllloare CIl parte a ilU\;uJui
fume! discounturi. ~i condilii de plat! mai bune vatOOi
n~cesar,
~,

funcpei financiare, etc. ._ - -

Nu toate .c(ivitaIi1e asociate cumpilriirii (aprovizio larii) constit1.lie a3. Structura
ornaiM~W
Accentu! p< centrahzare, pentru -- Otientarta desntfali~ -- - spre a' -.,
proocup.rea .xdusiva a logistieianuluL In mod direct, logisticianu\ are ~n.ae<omi10l'4 ____ fi mai ••roa"" d'!Ffobtemele ooientlaJe
Departarner,t funcporml distinet, ¢life Iii Activitate integratll, care utilizearl.
responsabilitatea de a alege punctele de livrare a martii de catre furnizori, de a stahili protejeazl infomu.lJiile fi cun",tinteie de informqiile ~i cuno~itel
q
&4. RelapUe s,u(\ fn
cantitatea de produse ce va fi camandata. de a e~.lona in timp fluxur!le de marturi, de interne ,<Ielalte d'l"""""",,,e funclionAle. connm cu celelalte verigi ale lanlului de
Subordenarca fa!li de proieotare"
~

• ,electa metodel. de transport eele mai convenabile, I Aeest•• sunt doar cateva dintre aprovixionare, in special cu ptoiectare.a,
1------ . . _ - e -. ~i marlcetingul_ ____
deciziile majorc de care depinde buna functionare a sistemului logistic. Exist. insa 0
serie de activ~l legate de aprovizionare, pc care logisticianulle de"fa~or alat1.lri de .5. StatuM Inferior. funCfie d¢ prelucrare rutinierl a SUperlOft in special acola unde 1\m{::tia "
comeoz.ilor poste demOIl$il11 profesionalism in
alIi specia1~t ai firmei. Exemple d. astfel d. activitali sunt: negoeiere. contractelor, r---- .. _L.- Ivrivinta cunostintelor ~ servicillor
evaluarea performanlelor furnizoI~ anaHza valorii etc. 1---- b, R./iiiituujUmh:orll
1:11. Tipul de Furnizorul ca partell¢r. mteresut comun, ,.~

in continuare, termenul cumparare va fi utiHzat pentru a desemna ac,;vi".!;i. Furnil.orul ca adversar de reducere a costuriior ~i imbun!l.tdlire a
relatH
de procurare a bunurilor ~i serviciilor Decesare organiz~el> din surse exteme ._--- caIitltii -1
b2. Negociercs ClI$tig - pierdere Cii,lig - Cll$tig
.~

adecvate, avand co scop atilt s.t!sfacerca cerinlelor :;i a:;teptlirilor c!ienlilor pielei \inta,
b3. Baza de ResrinsA. -eu accent pe $ursa unicl; , ,
in privinla afmei finale a tirmei, cat ~i funclianare. organizaliei In mod eficaeo ~i fumiz.ori
Largl. deoarece disponibilitatea mai
multot surse oferli sizurantj cum[.Jlrlrli . sigurnn}i cumplrlrli derivl din Jogistie.a
efident. t-=-------- .. ---- -~
efiei'm!! a fumizorului .~

Perspectiva eoncpt1.l~ ~i practicli asupra cumpiirarii a jnregistrat Globrull ("",I In an"",ito situalii,
b4. Localizarea pildl JIT, l'roxirnitatea fall de client
radicale I. sfir~tul .<:calulu; XX tahelul 4. L). Sehlmbarilc au inrervenit In Locall1na!io"!'li
; furnizorilor reduce intet\lalul dintre lansarea ~i
domeniul organizational, al rel.!iilor eu furnizorii ~i al [actonlor op~mlinaJ_
Odatil eu mociificarea porcepliilor rereritaa,. 1. iolul curnp~!i in cadIUl
b5, Durata re~pilo Termen scurt
, DllO!.Wea com.eru:ii $1 spore~
certitudinea ll'l1:iriij
Termen tum!
--
lan\Ului de creare a valorii, relaliil. eu fumizorii au trecut Intr-un nou stadiu,
c. Fsclorli OF:INtldonml
Fumizorii ~i clientii au lnceput s~ dezvolte relalii de caIaborare pc (ermen lung, In ct. Rltspunsut I.
scopul lndepUnirii obiectivelor reciproce. condi~me de Re:activ HProactiV""
I--- Pl~tu_
c2. Princlpalele Lansarea comenzilor. urgentatea Investisatea. coopernru ~ rnMage-
_lniI- livrtrilor. rezolvatea problemelor de mentulfUmizorului. Activitlip legate de
activitip CSJltitate $i plap valoare, ca anJl]iu valom $i prerului,
reducerea costuriIer etc.
03. Accentul Cornercial Camardai, cu adiugarea unor facton
I-,~ -- tehnicl/19gistici
04. ComUllicarea
Comenzi §i documentapi scrise
, E-maiL BDI, po;u dlrect!. «l<Iul cu
cu fumizorii bare. Tmdinta de eliminate a
c:omeru:t1ur $i d~ta{ie.
AooIo unde me posibU, JIT va reduce

-
.$,"3""""te Imjl<ll1lm\ll tIlare. _,"""tuiul Ii
IRooald H. Batlou, BusIness Logistics Management, Third Edition, Prentice-Hail lnternalionaJ, Inc., <:ontrolului stoowilor Imjl<ll1lm\. Ii tIropul .cordat
Englewood CUffs, New Jersey, 1992. p, 545, managementuhil ei contro!u'ui atoourllor
Sun,., Kenno!h Ly",... Purchasing, Pilman Publishing, London. 1996, p, i 5-16,

86 87 ~-

,
 Carmen 1M/an - Logisrtca - partejn~rald a ~nfU/ul d~ aproviz/onare-livrare .
Cump4rarea mar/uri/or

4.1.2. Obkctivel. cump4r4rll Misiunea cumpArarii se. concretizeaz.A intr-un set de objective a cAror
,, indeplinire e::te asiguratli de logisticieni, in general, ~i de speciali$tii in cumpArare, in
Conform perspectivei "closice", mlslunea cumpllrArii consl! in oblinerea mod spccial. Obiectivele cumpdrlirii modeme' sunt urmMoarele: .
produselor necesare, de calitatea potrivitA, in cantitat"'; potrivil!, din sursa potrivita, a. lllsigurarea la momentul potrivit a bunurilor ~i serviciilor Decesare,
,,,, Iivrate la locul potrivit, la timpul potrivit, la prelul potrivit, Semnificaliile acestor pentru ca firma (producAloare sau disuibuitoare) sa poatll. onora la timp
pot~vir sunt urmatoarele: comenzile clienlilor s~i, sa evite nemul\Umirile acestora datorale
• calitatea potrivitA - un nivel suficient pentrf a indeplini funclia cerut~. intarzierii Iivrllrilor ~i pierderile generate de anularea comenzilor;
avand in·vedere.d 0 calitate excesivll. falA de neeesitlilile c1ienlilor este 0 b. reallzarea celei rna! avantajoas. combinatll a calitlipi; pre\Ului,
•• .·investipe costisitoare, iar 0 ca1itate inferiom induce riseul pierderii serviciului Ii timpuiui, fAra a absolutiza importanta pre\Ului, In privin\B
(.re$terii eficn~ cumpAriirii;
clienplor;
c. ,.,ducerea la minimum a pierderilor legate de. stocuri, atat sub aspectul
• cantltatea potrlvltA - rnai mare sau mai mica decAt cea solicital! de un
c.osturilor generate de men!inerea in spa Iii Ie de depozitare a unor stocuri
departament al firmei (de producpe sau comereial), aslfellneat slI. permita
" o livrare economicli sau slI. evite riscul unor flucruapi nefavorabile de prel
de siguranIA excesive (cosruri aferente depozit4rii, costul uzurii morale ~i
deteriorarii fizice a produselor etc.), cill ~i .1 costurilor generate de
ori al uzurii morale a m4rfurilor;
rupturile .de stoc (casrul comenzilor anulate $i al celor restante, coshll
i... I
• .ursa potrlvltA - capabill!. de performanle de ineredere Ii caracteriza!lI. de pierderii unor clienfi);
competenlA; d. dezvoltarea relatiilor cu fumizori competenfi. ceea ce presupune pe de 0
• locul potrivit - Ia un depozit central. direct la unitatea de producpe sau parte, evaluarea riguroasa. a performan!eior fumizorilor actuali ~i
magazinul propriu. direct la client etc"; r'otenliali, iar pe de alta parte, preocuparea firmei de a stabili relalii de
6'J
• timpul potrivit - cumpl!rAri realizate, pe de <> parte, fie irt mod anticipat parteneriat pe termen lung cu fumizori de incredere, interC(SBti' sa.
falli de momentul de manifestare a nevoii· de produse, fie in momenrul coopereze pentru realizarea unor objective camune, to interesul ambelor
parti;
manifestlirii cererii, In condipile unor stocuri zero, pe de alta parte la un
k" anwnit intcrval de la . data solieitarii ofectuate de un departament al e.identlficarea ~i dezvoltarea UDor sune alternative de incredere, pentru
.propriei organizapi; •. diminua dependenJa de a singurli sur~ de cumplirare, care fie poate da
dovadli de autosuficienla. in absenJa un~ competilii cu alp fumizori,
• .pr~lu potrlvlt -.i;tu neapmt eel mai scAzut' prel al pielei, ci costul total
, eel mai favorabil, la care pot fi procurate utilitAlile dorite.
pentru obfinerea comenzilor ~i satifcer~n!lo frrmei cliente, fie
. ~
se poate confrunta cu siNalii de fo..,a majocl, care 0 fa.c incapbl~ de a
Profesioniltii aprovizionarii considoli cA aceastA. definipe a misiunii "nora pe termen mediu sau lung cerinlele firmd cump4r~tolfe;
cump4rarii este relativ simplista. Motivele principale se referli la: f. I·alorifiearea avanta)elor standardizArii Ii sim·jilificAril componentelor
• utilizarea termenulul "potrlvlt" - ceea ce conferli misiunii un caracter produsului, in cazul intreprinderilor produclitoare, care are ca efect
LJ situalional, termenul fiind Inteles irt mod diferit de fieeare organizalie; reducerea diversitlilii $i cantitalii produselor menlinute in stoc, ceea ce
• versatllitatea terrr-enulul "potrivit" - semnificapa potrivirii se modificA conduce la diminuarea cosrurilor Ii crO!terea probabilitAlii de oblinere la
In funclie de mutoliile eare au loc in cadrul organizapei Ii in mediul in t!mp a camenzilor; ?,.
~,
care ea ac(ioneazA; g. \lrmArirea tendinlelor pielei ~i menlinerea poziliei competitive a firmei,
f rin identificarea noilor materii prime, materia Ie, subansamble ~i produse
• necesltatea concordanlel cu obieetivele organizatlei - potrivirile trebuie
f mite, noilor surse de cump~rae de pe piala iOterna Ii externa. noilor
slI. corespundli obieetivelor funcponale de sprovizionare Ii logistice, care (,rienUtri in practica aproviziona.rii firmelor; .
t ·· " decurs, la rindullor, din obiectivele generale ale fumei;
h. I'lenllnerea unor bun. relalli intre departamentul de aprovizionare Ii
• caracierul ireeoncillabll al unor potrlviri - de exernplu, un nivel inalt c.elelalte departamente ale fumei, cu scopul de. a asigura indeplinirea
. de calitate nu poate Ii oblinut la un prel"potrivif', ci la un prel mai mare, (,biectivelor generale ale organizaliei;
w ce reflectl p~ormantel competitive ale fumizorului in domeniul
calitli!ii.

I AdaplllIc dup~ EberhllId E. Scheuing. op. cit.. p. 12-13.

88
~'"
89
 C~rmf!.n Bil~n _ Logistca:prl'!ne~y a lOrl{u/ui de aprovizionare-{iwfJre: Cumpararea mJrforiJor

..
PI
i.administrnrea fllflcliei de cumparare in mod efieient ~i in Magnltudinea aCestor costuri demonstreaza impactul favornbil pc care l!.poate
conditiile respectani prevederilor legale ~i standardeloc etice; avea reducerea lor asupra rezultatelor finne;' Pe plan mondial, un numllr to! mai mare
j. de2:\;oltarea profesionalisrnuluJ in domeniul cumpaxarii) prin recrutarea, d.e organizalii au reconsiderat minI cumpa~rli ~i i1 acorda astlzi statuml de centru de
selectarea. prornovarea ~i motivarea unui personal conpetent, ceea cc profit.' In prezent, cumpl!iarea are responsabilitilli In prlvinta profiturilor ~i contribuie
consolideaza rolul al'rovizionarii In cadrul firmei i,i Imbuna!le~t
eficienla acestei componente a sistemului logistic.
La· nivelul fiecarei organizalii, in concordaul" cu aceste priorita,i ale
semnificaliv I. remltatele firmel. Printro f\lctorii care au fuciliUlI aceastll. reorientare se
lnseriu urrnJltorii:. conlribulia cumpllrmi I. adaugarea de valoar., recuno••ter••
importanlei slraregiee a cumpararii .1 cr~ez profesionalismului in domeninl
-
cumpllrmi, special~t vor 51abili obieclivele specifice, in funeli' de obiectivele cumparmlor.
gener.le ale finnei ~i de obiectivele de marketing, eorespunzaloare particularita!ilor Aportul cumpllrArii I. profitul firmei este explical de principlul parghlci,
mediului eXlern ~i intern. In cazul in care organizalia I~i

special~t
propune sa sporeac~
profiturile sale cu N miliarde lei, cota de pi'la eu X% ~i sa so repozllion""" pc pi'llI,
in demeniul compllrArii vcr trebui sl! stabileasc[ obiective specific., care sa
conform ciiruia reducerea, en 0 v.loare mie!, .. costurilor de cwnpilrllre lire un efeel
mal mare asupra profitulnl, comparatlv cu 0 Imbuniitll!ire egal~
ccsturi-vllnzarl ale fumei (de e)(emplu, reducere. cheltuielilor eu forta de munca,
realizalilln alte arli de ..
penni!! Indeplinirea obiectivelor menlionate anterior, In consecinl!l, vor urmm, d. scaderea cheltuielilor indirecte, cre~ta prejUlui de vlinzare, sporue. vilnziirilor etc.).
exemplu, cre~a cantit!lii de produs. achizl!ionate, cr~tea oxigenlclor referitoare Pentru exemplificllre, s~ presupunem c.Ii, pentril anul curent, 0 inlreprindere ~i-a
I, ••
la calitole ~i menlinerea costunlor totale implicate de aprovizionare (oosturile .ferenl,',
..
propus ca obiectlv, 0 valoare a vllnziirilor de un milion USD, pc pieleie exteme, in
realizmi comenzilor, sloc§rii. transportului) I. nivel\ll de Y% din vlmz;;r!. Din puncl condill!ie unni cost al eumplirarilar de 400 mii USD ~i unci rate a protitului (In raport
de vedere strategic, obiectivele specifice ar pUlea impune dezvoltar,:a relaliilor ell un eu vllnzarile) de 7%, ldenlificarea unar modalil!li de r.ducere a costunlar de
numllr mal mic de fumizori cap"bili sa ofere cantit!!li mal mari de produse, cumparar. cu 5% (respecllv co 20 mii USD) va reflecta economiile oblinute direct in ,.
colaborarea eu departamentole de producl!e si cereelare-dezvoltare. pentm valoare. profiruluL Pentru ace"",!i valoare a vllnwilor, se va Inregistra un profit de 90
standardizarea unor componente (in cazul unei firme producato"Ie) !i reducerea mii USD (0 cre~t cu 28.6% • profllUlui) ~i 0 ral~ a profitulnl de 9%. In cazul In
nivelului stocurilor. care firm. ar fi incercat ,;li spore~ profitul prio cre~ta vllnzarlior, ar fi fosl
n=ara 0 cr"l'tere valoriea a a.estora cu cea 286 mil USD, Implicit un efort
ccnsiderabil de dezvoltare a sislemului de distrlbulie.·1n conseeinl";' In exemplul
4.1.3. Cumpararea - centru de profit anliz~ scaderea cu 5% (20 mii USD) a coslUrilor de cumpllra.re a avul un efect
ecbivalent eu eelal cr"l'terii. cu 28,6% (286 mii USD) • vanzarilor.
'Perspectiva tradilionalil pasivil asuprn cumpilImi, .exislenta ~i astazi in unele Impactul eurnparadi asupra rezulllatelor fImlei este vizibil .,i in privin\O
organiza!ii, sirueazli "ceasla arlo logistica In rilrulul celor lIeproductive, care genereaza rentabilltli!il activelor.' Ca unnare a reducerii prel11rilor de cwnpiirare, se
costuri, fiirli sil adue~ venituri. Adesea, aprovizionarea a jucal un rol secundar in cedrol Inregislreaza 0 seMere • valoru activelor finnei ~i' 0 cie~tr semnifcalv~ a
finnei ~i a fost l'rivitil ca un centru de costuri. rentabil~ acHvelor.
Mlrimea cosrurilor implicate de activitalea de eumparare este un putemic . Continuiind exempJul anterior, sa consideri!m eli obiectivul inilial de realizare
argument pentru eonsiderarea sa drept cenlru de costuri. In raport en valoarea • unor vanzari de un millon USD presupune stacori de 175 mil USD, care constituie
vanzlirilor, nivelul costuri!or vanaza in funcl!e de romura <conmi~ .i de 35% din voloare. to.l~ de 500 mii USD a "ctivelor firmei, in eondiliile lUlui nurnilr de
caracterist!.ile fie<;ire! organizalii, Cercellirile periodice sau ocazionale au releval 2 rot.pi ale activelor, in penoada de analizi!. Rentabllitalea aClh,elar, caleulatll. ca •
cifre'substanliale. Pentru producalorii din SUA, de exemplu, costu"ile cumparllrii de produs lntte rata profitului ~i num~rl de reta!i; ale actlvelor, trobul. sa atingll nivelul
plese, componente ~i alte produse reprezintil 40-60% din valoarea produselor finite.' planifical de 14%. Seadere. costurilcr de cumpllrar. eu 5% (20 mil USD) deterrnin.
Conform altor surs.', 44% din cosrul final pentru cump~ratol unul aUlomobil este scaderea valorii slocurilor I. 95% din valoarea planifet~, iar a valorii aetivelor lotal.
datorat furnizorilor'fImlci de asambJare a automobilului ~i doar 29% operaliuniior de I. 96%. Astfel, l1umiiruJ de rot'lii ale activelor devine 2,08. Pel1tru a ralll a profitului
produc\ie ale acestei firme. In Franta, 0 anchet~ CEGOS a a.rlltat ca 68% din cifra d. de 9%, ral. rentabilitlipi activelorajunge I. 18,72%. Diminuarea ell doar 5%. pr_lUlui
afaceri II unei Intreprinderi este consaerata cump~rilo,'. de cumpiirare are ca rezultat cr"'lter"" eu mull mal mare, respe<:tiv 33,7%, •

I Ronald"H. Ballou) op, cit,! p. 545.

11. Houlih.an, ExplOiting tire Industrial Supply Chain. in J. Mortimer (eeL). "Logistics in ManufaCh.lr'.ing", !  Eberll.ard  E.  Scheuio&.  cp. cit.,]1. 18-21. ­-
IPS Publications, 1988, Leenders. Harold E. Fearon. Wilbur R  England.  Purcllaslng and Materials MaJlagement, 91h
2:  Michie!  R.
) Roger Perrotio, op. cit. > p. 17. edition.. Richard D.lrwin, Ho:newood, m.• 1989, p.  12. 

90  91
 CumpOrarea mdrfurilor
Corml!rl Bdlan - Logistlca •pari. inlegranl6 a lanrulul de apravlzlonare·!ivrare
Logisticienii pot sugera utilizarea unor componente standard, In locul
rentabilit!tii activeJor finnei. Se con.tat! efectul multipliestor al scMerii valorii c::lor realizate'de fumizori '41a comand!", pentru nevoiIe specifice ale
", cumpArarilor asupra rentabilit!!ii activelor. f nnei cliente. Reproiectarea nu trcbuie sa diminueze performan1eie
Generarea de prolituri prin imbunatA!irea activitA!ii de cumpArare se poate p:odusului fmit.
realiza printr-o mare varietate de modalitA!i. Logisticienii considem unnitoarele clI.i de e. reducerea costurilor de aprovizionare. Obtincrea de economii de cost
realmre 3 economiilor in domeniul cumpAruilor: 'v izeaza toate activitatile iogistice generate de cumpArare. in afan de
1:: ". '
a. obtlnerea unor prelurl d. eumplrare mal ravorablle. in acest scop, se r.xiucerea costului propriu-zis at marfurilor. este consideratA ~i diminuarea
apeleazA la una sau mai multe dintre unnAtoarele variante: altar e1emente de cost prin:
• negocierea !!Dar reduceri de pre\Uri'cu fumizorii actuali; • scAderea imobilizarilor de capital sub forma stocurilor, CB urmare a
l. • comandarea unor canlitli\i mai mari de produse la fumizori, pentru a ra!ionalizarii aprovizionArilor sau chiar a unei politici de tip "zero
beneficia de discounturile oferite de ace~ti; stocun";

., • cooperarea cu alte fln11e pentru realizarea In comun a aprovizionarii

de 13 un anumit fumizor, cu seopul de a negocia preturi mai favornbile
sau de a dispune de di.counturile cantitalive ale fumizorului respectiv;
• diminuarea cheltuielilor cu spaliile de depozitare necesare, In
conditiile pastririi unor stocuri mai mici;
• reducerea cheltuielilor de transpon, CB rezultat al alegerii unor
• identificarea unor noi fumizori, eap.,bili sA indeplineascll. ~tepAril modaHt3,i de transport mai eficiente, 81 imbunat~r programarii
firmei cumplirAtoare, in conditiile unui pre! mai mic decat fumizorii transporturilor, al cr~tei gradului de utilizare a mijloacelor de
actuali; transpon sau al identificirii unor fumizori localiza!i mai aproape de
firma cumpar~to;
• cumpArarea in perioada campaniilor prornotionale de reducere a
,, preturilor de clI.tre fumizori; •
limitarea cheltuiehlor administrative, prin reslrangerea numArului
• includerea unor clauze de protecpe a pre\Urilor, in contractele Cll fumizorilor ~i unnArirea unut oumiir mai mic de comenzi.
fumizorii; Specificul activit;;!ii fiecirei firme detennina anvergura posibilitalilor de
oblinere a economiilor in domeniul cumpirilrii. lmporu\n!a 'cumpArarii ca faclor de
• cumplrarea anticipat! 3 produselor in cazul cli.rorn se estimeazll 0 prolitabilitate va fi mai mare acolo unde':
\:...,
cfC1lere semnificativl de pre!;
• anicolele curnpllrate deiin a pondere imponantl\ in cheltuielile totale;
• valorificarea reducerilor de pret aC0rd3te de furnizori'pentru plata intr·
•.,. un interval mult mai scurt decat cel uzual,
b. Degoderea UDor cond\1ll de platA mal avaDtajolllJe. Costurile ocazionate
•
•
pre\Urile fiuctueaza pe tennen scun;
inovatia ~i modo intervin in activitatea linnei;
de cumplirare pot fi diminuate prin oblinerea de la fumizor 3 unor cooditii • pietele produse!or finite sunt deosebit de competitive.
de platA mai bune. Finna cumpArntoare poate negocia un anumit interval Spec,ali~t care ,coris'idem cumpArarea dreft un centru de profit suslin c3 ea
•. ~
de decontare cu vinzAiorul. De asemenes, 10 cazul plltii in numerar, unii lndepi~t "erin!ele speciflce unei astfel de centru . in cadrul' finnei, cumpiirarea:
fumizori acordi reduceri de pre~
c. Identlfiearea unor sub.Utuenll. In colaborare cu special~t din • genereazll coslUri (salarii, cheltuieli de birou);
compartimentele de cercetarc-<lezvoltare, producpe, comercial Ii • presupune capital pentru oblinerea 'de materiale, componeote,
~. marketing, logisticienii pot decide cumplrarea unor produse mai iefilne, echipamente ~i servicii; '"
care sA inlocuiascl unele inputuri seumpe, utilizate de firmA. Eflcien\" • adaug! valoare produsului prin analiza valorii, negociere ~i strategia de
accotei optiuni depinde de mllsura In care substituirea nu afecteaza nivelul cumpArare; ,
.., de performanlA al produsulu;' finit Ii rnspuude , necesitA!ilor e1ienlilor
• genereaza venittiri prin vanzarea surplusurilor de prod use, aranjamente in
finnei.
contrapariidA sau de tip "sales· leaseback";
d. reprolectarea produ.elor. !n =1 intreprinderilor producitoare,
reducerea costurilor de curnplrare este posibili prin reproiectarea
b produsului. in cadrul relapilor de cooperare cu ceilalli special~t ai firmei,
logisticienii pot oferi informalii despre camcteristicile ~i , costurile I Kameth LysOJ:S. op. cit., p. 4.
1 Eberhard E. Scheuing, op. cil.• p. 19.20.
diferiteJor materii prime, materiale ~i cornponente disponibile pe pia\A,

~'" 92
93
 Carmen Biiloll-UJgistica •parle integrama a lan/lllu{ de aprovizio"i"'e-livrare Cumpiirarea mWforllor

• are aulorilatea, in calila!e de departament distinct al fimlei, de a decide in Costul esle ctiteriul hOlmlor In opliunea pentru cumpirere sau realtzare. cu
. privinl't detenninanlilor profituiui, respeetiv a preluril0r ~i eondiliilor de forte proprii. Principalel. aspeete urmltrite sunl': . '"
..
pl'~;
dispone de buge! proprlu;
•• costul marginal. Din structure costului marginal, me parte costurile au
materialele ~i munca directii, chelluielile directe, precum ~i chelMelile
'--
indirecte variabile (de producpe, administrative ~i vanzare). Este necesari!
• rilspunde, ell deparlament distinct, de profilUri. <conomiil. de costuri fiind compararea pr.lUlui furnizorull1i potential eu suma dintre coslUl realilWii
principalu! criteriu de evaluare a perform.nlelor in domeniul cu forte propru ~i pierderea de profit datorntll reorientilrii fortel de munc•.
aprovlziofl1iriL b. oosl1d de 0p,,"1I1nIIaI0. So calculeazll ca venitul mJlXim pe eare I-ar fi ,
Cre~ta contribuiiei 10 profilUi organiZilpei presu')une mal buna oblinut firma tn cazul in care acel~i capacitll\i utilizate penlru produciie
fundamentare a deciziilor referitoare I. domeniul cum~rilo. Principalele .legen at fi fost folosi te In all SCOp.
decizionale strategice ~i tactice pe care Ie realizeau speciaH~t in (;umpfu'are vlzeaz! c. lllvll.!area. In caml curnplirilrii, spre deos.bire de realizarea eu forte
urmatoare!e coordonate: cantit.tea co va fi achizlont~, limpul potrivit, sursele de proprii, oportu.,italea de a inv~1" esle mici. Pentnl produsele noi, coslUril. ,
aprovirionllIe ~i condiliile de cumplirare. de prnducpe ~i eele de eumpl!rare Irebule '\iustate cu un factor de lnvAtare.
~
Conform teoremet curbei invall!rii, orl de cite on numlirul de unlllii de
produs fabricate se dubieazlI, media cumlativ~ a numlirului de ore pe
unitatea de pradu, seade cu un procentaj specific ~i constant, in raport eu
4.2. Sursele de eump~ra media cumul.tiva antorio.ri!. In sprijinul acestel teoreme inlorvinc faplUi
ea 0 anurnita sarcina va fi reaJizatilla fiecare repetare, lntr-un interval de
timp mai scurt, pan~ la un punct de I. care nu rnal este posibilil. nici 0
in cazul in care are nevoie de un anumit produs, firma evailleaza oportunitatea 1mbun~talire. Curba lnviillirii se bazeazl pe urm~toael ipoleze':
de a-I cmnplira de la furnizori extemi sau de a-I reaHZII cu forte proprii. Decizi. de • munCR directa necesarli pentru a produce unitalea (n+ 1) va Ii
proCU1.'llte din .fara organiZlliiei implic! stabillre. sursolor, ca 0 componentJ! majora a totdeaun. mai mlclj decAt cea pentru unitatea n;
strategie! de oumpl!rare. Deciz!. privind lipul re!allilor ell furnizorli este 0 allll
. camponenill a strategiei de cumplirare. Blaborarea strategici referiloare la surse esle • cerlnlele pnvind munca directli vor sci!dea In dun de,crescitor. pe
unal~ de 0 serle de decizii tactice, privind alegere. finnelor furnizoare. Pentru orlce milsurn co cre~t produclia cumulalivA;
firm~, managementul eficient 01 b.zel de furnizori condllioneaz! lndeplinirea " reducere. timp"lui necesar urmeazll " cWbli ""l>onen\1016.
obieclivelor IIJOtiviiJIlilor de cump&rare. Alilturi de cost, Ie baza deeiziei "cumpl!raresau producpe" stau crilerii ca:re lie
.:.
referli 1.: disponibililatea capacitltlilor de producI!e ~ B reS\l!selor umane specializate;
controlul calitlilil; gradul de dependentil. falll de furnizori; flexibilitatea finmei;
4.2.1. Cumpl1rarea ~i realizarea cu forte proprli canlitatea de produse necesare; evolu\ia pielei pe term"" lung: oportunitalea
dezvoltilrii unor noi capabiliillii 10 nivelul organizaIiei; conlinuitate. asigurlirii
in anumile situajii, firmele produc!toare aU posibilitatea fie sa cumpere, fie sa produsului; men\1nere.a secreluiui de fabric'lie. .
reallzeze eu forte proprii "rodusul necesar. Adoptarea deciziei potrivite presupune Deeizia de cumplirllIe dill smse exteme organizaliei esle suslinutil de urmiltorii
cooperarea direetil. dintre speciali,tii in produclie, cercetare-ciezvollllre ~i co; din factorl:
domeniul cump~ril. Decizia de produclie .au eurnplirare po.te .vea fie un caracter .. inexistenta unei capaciiip de produclie neutil!zate ~i{sau a resUl'Selor
strategic, fie unul tactic. Nivelul decizlonal strategic viv:azl! obiedvele campaniei p. umane eu speeiallZllrCa adecvatil;
lermen lung, din perspectiva carora este .nalizt~ oportunitatea inv.stiliei In capit~l
proprii de produclie sau a .pelilrii l. surse exteme. Nivelul decizional tactic urmlic~te .. costurile prea marl delerminate de fabrica!ia unci cantitlili mici de
prod\l.le:
conjunctura pielei ~i favorize~, pc termen scurt, cumplirarea (in cazul In care
cr~tea cererii pentru produsu! fmit determin§ un deficit de cap,eilate de productie) • costul mare aI .chizilionilrii ~i utiliZlJrii un¢f eclUpamente speciale ~i al
sau realizarea cu forte proprii (dac~ sc~dera ceredi disponibilizeazll 0 parte a unei forte de munca specializate;
cap.eitAlii de produc!i., lar relalille cu fumizoril nu sunt afect.te de aceas!! dedz!e).
;' , Kenneth Lyson$, up. ci~. P. 245·246.
, L. 1. KrIIiewsld, L. P.itllzrIllIl1, Operali.IU Managemenl. Addi,on W..l,y, 1991J, p. 208.

94 95

•
 Cannen B~ltJI- Logl.stica -parte Intl?gmnld a /aM/Ulul de aprovlzioMlUe-/ivrare
Cumpararea mi1r/urilor

• melliinerea flexibilitalii firmei prill evitarea inve8tilmor til eehip.mente sa cumpere, in acel~i limp, ceo mai mare parte din cantil.tea necesar!, dintr-o sursa
care pot Ii folostte numal pentru fubricarea unni extemi, fa un cost mai mic. .
L)

-
.. posibilitatea de a reduce !livelui slOcurilor de materii prime, materiale etc.;
• tmpilrlirea risculul fin.nciar Intre cumpiirlltor Ii dnutor;
4.2,2. Declzii strategic. reJeritoare fa .~urse/ de cumparare
~,J
.. oblinerea produsului necesar, la un nive! de calitate lnalt;
.. posibilitlilile mai ample de inovare Ii invesiilli ale lUrnizorilor specialimp; Inainle de a selecta firmele de la care va achiziliona produsele neeesare, orice
.. anticiparea unnl deeli!l .1 pielei; ~z:Itre;b)Ui, 51 stabileasca sa referitnar. la sursele de cumpiifllre.
Pentru strategiei, fj,ma consider. diversel. variante posibile, pe ba7.!1
I", .. utilizarea propriel cap.cit!li de pcntru fubncare. unm produse unn!toarele criterii principal.:
mal prolitablle. a. (!Um~rul sunelor - unul, doi sau mai mulli fumizori;
In cadrul intreprinderilor produeltoare, deeizi. de realizare eu forte oroom a b, j>roxlmitatea surselor - fumizori loeali sau fumizori aflati la distan,e rnai
nuu; prodns neeesar este fucilitatli de: mari;
~"
.. disponibilitatea unei cap.dllill de fabric'lie excedentare; c. marimea. surselor furnizori de dimensiunI mici sau fumizori de mare
~
.. existenl' .bilillililor de a produce un artical conform .numitor specilicalii; unvergura;
d. plata d. provenientil romaneascii sau piele externe.
.. reducerea intervalului de timp necesar pentru ablinerea produsului;
~.,
Sub .specru\ num~rli surs.lor, finna poat. fieeare produs 'n
• posibilitate. utilizarii unor deleuri rezultate din alte oper'liun; de parte, fie Ull fumizor fie fum!zori multipli. Strategia enmp.rare dintr-o sur~
producti.; unicii eslc (I .legere .fecruatil de finna In mod deliber.t ~i nu trebuie confudat~ etl
• diseounturile de pret co pOI fi oblinule penlru materialele necesare, de In 'lIta de poziti. de monopol a fumizoruJui pc pialii,
It''1
fumizori, in eazul unor comenzi de dimensiuni mod traditional, .bord.rea re.amandat. a fast cumpararea din surse
multiple, 1n cazul in care cantitatea necesara estc suficient de marc. Noua orientare
• cunoa~er .nticipati!. a costurilor cu forta de munca;
spre demoltare. unor relalii de parteneriat eu fumizorii, apelare. I. metoda JlT,
.. experienla in domeninl productioi; precum Ii managementul calit!lii totale sunt factori Care au sporit importan!Jl
" • nivelul mat mic al costurilor, comparativ en sit:lJalia cumpl!rl!rii; aprovizionlir.ii din sursA uniel,. sugerate de Iiteratura de specialit.te varim
.. avantajele procesuJui de invAlJ!1e §i .Ie economiilor de searl\, in =1 in lntrecump~a din surse multiple pc termen SCurt, asoclati! eu relati! de adversitate ~i
care est. necesruii f.bricarea unorcantitllti man de produ",,; cmnpiirnrea din sursii uniea, pc lennen lung, in condipile unor reialii de cooperare. j
i, ;
Decizia nu este ~i se bazeau pe analiZll avantajelor ~i
• independenla fat! de fumiznri ~i de fluctu'liile aclivit!lii do;,avanltaj,:I,,, specifice surse; ~i surselor multiple, pc tennen scur! ~i pe termen
• situ.p. favornbila a pielei pe lermeu 10011. care fuvorizea~ III SUllte:>!;). de cumpiirate din sursa unid are unn!loare!e avantaje pc termon scuri':
producpa nun; anumii artieol; • costuri ~1 prepm mai mici, datorita economiHor de scar~ rezultate din
• oportunitalea dezvolt!rii unor aptitudini de produclie valoroase ill alocarea cereril totale a cumpara.torului. unui singur precwn ~j
interiorul organim!iei, care pot fi ulterior utilizale in alte scopur;; (latorita unor costuri administrative mal micj~
4"'1 • meulinerea secre!ulni de fabricalie, in cazul componentelor de importanjjl .. I'0sibilitalea de almbuniitii.li comunicarea cu fiJJmi:rorul;
eritiel; .
• nesterea certitud!nii In privinl' volumului tranza'-'liilor pentru fumizor.
• posibilltatea de a fumiza concurenfitor un anumit material, 0 componcnta Sun: \ unic~ nu cste Iipsit;1 de inconveniente. pc termeD scurt, Gencreazii
sau un alt produs neetsar. . riscuri "man -rentro Cllffinarator datorita dene:ntle:ntei de un sing!)r fumizor $i absentei
t:.::.!11
Decizi. de a cumpl!ra sau de a .sigur. prin forte propni un anumi! produs
impune analiza atentil a avantajelor ~i inconvenientelor fiec!rei vananle, Adesea,
decizia nu inseamn1i alegerea unei .ingure oi a ambelor. De exemplu, firma J. Ramsey, &lec{ion oj Sourcing Strategies, in "Pun:hasing and Supply Management", May 1990,
p. 19~23; J. R~.msey, I. Wilson, SOIJrclngiConfrac1illg Siralegy Selcclion, in "Intern,atlonal Journal of
\.,. poate s~ dezvolle 0 capacitale intern. a"" proteja de sirualiile nefavorabile ~i Operations ilnd Production Management", Vol. 10, No.8, 1990, p. i9~28.
1 M, Quayle. Change Partners and Dance, tn "'Purchasing and Supply Management", February 1995,
p. 32-35.

96
97
 Carmen Btilon - Logistic" -parle integral/Iii a lanfUlul de aproviziollare-livra'::______ Cumpdrarea mar[urilor ~-

altor  alternative.  in  plus,  aceastJ1  variant§.  reduce  presiunea  competitiva  asupra 
..."'
•   reticenla  fumizorilor  de  a  ofen inforrnatii.  pentru  a  evita  'difuzarea 
furnizorului, in  lipsa provocarii reprezentate de  sursele alternative de aprovizionare. 
acestora c~tre cancurenli;
Pc  termen  lung,  surs;,\  unica  ofera numeroase  3vantaje,  In  afara  de  beneficiile 
unci relafii  de parteneriat,  eumpararea din  sursa  unica are  umlatoarele  avantaje I ~ •   incertitlldini  privind  volumului  tranzactiilor  pentru  fiecare  fumizor  :?i 
difcult~ in planificarea .ctiv~ proprii ,
•   gradut  redus de varia{ic a caracteristicilor produsului; 
Consecintele favorabile ale apeIlllii I. mai multe surse, pe tenneri IWlg se
•   irnbunatatirea  planfficarii  ~i controlului ca  Uffilarc a und  comunicari  mai 
l refera la urm~toael aspecte:
bune,  ceea  ce  pennite  perfectionarea  activU~Hor logistice  ~i reducerea 
• cre~ta certitudinii pentru furnizori,.i sporirea receptivitlilii lor fali! de
stocurilor; 
finna cumpllratoare;
•   generarea  de  inova}ii  de produs  ~i de  proces  ~i crearea  U lUi  climat  in  care 
• recompensare. performanlelor .i comportamentului dew.bi! ale
fumizorii  sunt  preglHiti  sa  efectueze  invest~l necesan:  in  active  fixe  ~i
resurse umaneJ  ca rezultat  al  eolabr~i dintre cumparator  ~i furnizor; 
furnizorilor; ,
• incurajarea dezvoltarii progresive a relaliei dintre furnizor .1 client
•   reducerea  eosturilor  administrative  ~l mai  buna  inte1cgere  a  afaecrii 
Cwnplirarea din surse mUltiple pc termen lung paate sa conducA la apari!ia
fumizorului, prin  eolaborarea eu  acesta pe  termen lung.  
nemul\UJllirilor unor furnizori care nu dorese sa livreze acel~i pradus ca .i concurenlii
Pe tennen  lung,  sursa  unica are  0  serie de dezavantaje:   lo~ .
• pierdere. potenfial. a accesulni Ia informaliil. privind tendin1ele piele;., Se constatA ca, dintre oPliunile prezentate, privind numfuul fumizorilor, nu se ~

lansarea  pc  piata  a  unar  noi  produse  ~i prep..1rile,  datori~ absentei  un or departajeaza 0 singura varianta, cs fiind cea mai avantajoasa in toate situaliile, Nu
contacte penodice eu  fumizori  multipli;  existli a regulA unid de stabilire a celui mai potrlvit numllr de fumizori, Variant.
•   eosturilc  mai  man  decat  cele  specifice  cumpararii  din  surse  multiple,  ea  strategid aleasa de fiecare firma depinde de numero~i factori, printre care condit;;le
unnare a Hpsei  unei  presiuni  conure~ial asupra furnizorului  unic;  specifice In care i~ desfil~oar activit.tea ~i situ.!ia piele;'
Tenciinlele actual. favorizeaza reducerea numfuului de furnizori, Tatu~i,
• expunerea Ia problemele fumizorului, de exemplu 1. :;itualiile de foq.
recomandillile de cumpllral'e din sursa unie!, In condiliile unei rel'lii de parteneriat cu
majora; 
fumizorul, nu sunt intotC.eauna profitabile, datoritli riscurilor pe care Ie implici!
.' vulnerabilitate. fali! de deteriararea perfonnan!elor fumizorului, de dependen\ll de sun;a resp(;tiv~. Compania suedeza Ericsson, de·exemplu, a folosit ca
exemplu fata de lntArzierea livrarilor, deficienleIe calitative, cre.terile de furnizor unic Philips Semiconductors, pentru a componentA esenpalll a unui telefon
prel ~i neonorarea promisiunilor. mobil, pan~ cAnd fabrica din New Mexico a ars romplet lntr-un incendiu, in luna
Cumpru­area  din  mai  multe  surse  prezint~. pe  tennen  s,::urt,  unnatoarele  Martie 2000.' Oblinerea volumuhri necesar din componenta afectata de situalia de
avantaje: foq~ majora a fost dificil!i, Fumizorii existen)i pe pialll de abia re~au sa onoreze
• cre~ta sigurantei aprovizionarii;  comenzile clien!ilor tradilo~ j'iind 10 inceputul unui proces de red.imensionare a
• posibilitatea de modificare a presiunii competitive asupra unui anumit produclieL Pierdereo fumizorului de caire Ericsson s-a produs lnlr-o periaad! de
furnizor,  prin variatia volumului  m~rfuilo contractate ell acel  fumizor;  cre~t occentuatli a cererii de tdefaane mobile ~i de dezvaltare a unei noi generalii
de telefonie mobillL
•   compararea  performanfelor  fumizorilor  ~i mentinerea  c·)ntactelor  cu  mai  Sursa unicll .i sursele multiple nu sunt Bingurele variante, Este posibili! ~i
mult de un furnizar, cumpllrarea din doua gurse, Se recomand! 0 alocare a comenzilor pe fumizori,
Dezavantarme pe termen SCUli ale surselor multiple constou 11: conforIl1 raportu\ui 60/40, Acealitli orientare 11 stimuleazA pe fumizorul care deline
• pierderea economiilor de scar~, ca unnare • cumpar'~i unei canti~l pondere. mai micA si!l~ 1mbunatllteasca pozili. §i exercitA 0 presiune concurenli1lII
relativi mici, de la fiecare  fumizor;  asupra fumizorului principal Existenta celui de-al doilea furnizor conferA mal multi!
• cre~ta costurilor  administrative,  datorita  ·unnaririi  relatiilor  cu  mai  securitate finnel cwnp~i!Qare, In cazul In care una mntre surse ·se eonfrunta ell 0
multi furnizori; situa!ie de forlll m'jor!, L. nivelul unei flnne, unele procluse pot fl cump~rate din
sur~ unicllduala, iar altele din SlU'Se multiple,

I Single Sourcing. tn  ''Total  Quality  Management",  The  British  Deming  AssociHtiOn, February 1990, I Vla:d  Ma.cove~ P,oduclitorii d: celu/are dep/nd prea mull deforn/:r;ori. In "Zlarul  Fina.nciar'\  Nr.  425, 
p,33-35, 26 iulie 2000, p. 20,

98 99
~.
 Cannen Billan - Logistica - parte inlegranld a lanlullil de aproviz!onare-/ivrare Cumpararea mtJ.r/urilor
In funcpe de proxlmitJ!lea .......Ior. firmele cumparlitoare pot alege fumimn Spedali~ in domeniul cump~rni rac distinc!ie Intre coneeptul de cumpilrare
locali fumizod alia!; la distante rna; marl de finn. cump~rltoae !i unit~le ei internalionala ~i ee! de cump~rae strategica globalil.' Cumplirarea intema!ol~
<l." de producpe ori comercializare. Camcterul local al unei surse este ,ielerminat de reprezintil a ':hizitionarea din afar. lani fUmei. tnlr-un mod care nu coordonean
u~ja InmSportului ~i comunic3rii. 8usli~or surse!or locale considera cennlele unjr~lio de afaceri existente pe plan mondial. care ""arlin firmei respective.
urmaloareie avantaje. comparetiv eu surse!e mai indepartate: Cumpar.re. globalii este mal complexa, deoarece presupune integrarea ~i cnordonarea
- • cooperarea rna; striinsil 'nlre cumparntor
dezvoltilrii unor relatii personate; .
~i v'nzi!tor, in conditiil. cerinlelor d, procurare ale unitlililor de afaceri existente pe plan mondinl, urmlirind
articale, prooese, tebnologii ~i surse COrnuae. Caractelistica speifc~
globale este faptul cd presupune integrarea sub doua aspecte - internalionaiizarea
a cumpilrllrii
• costurile de trW1sport mai mie!;
cumplrarii :~f adoptarea unei orientari strategice pentru managementul tllturor
• posibilitalea oblinerii mal mpide a comenzilor urgente sau .uplimeotare. resurselor,l
Pr;n aehizitiooarea din S1.Il:Se locale. finne!e cumpAratoare: in special cele de Tot mai multe organizalii considem nu doar altemativ. $Orselor interne, oi ~i
dimensiuoi marl. pot contribui !. dezvoltarea economidl a regiuni!or In care l~i variant. sursolar internalionale. Motivele sunt multiple:
des~ar activitatea. Sprijinirea oferlei locale este 0 I.turn a responsabilitalii sociale
b
a lirmelor cumparlltoare. Totu~i alegerea surselor In funclie de proximitatea lor !rebuie • !inexistent. pe pia!a interni! a produselor necesare sau disponibilitatea lor
s~ lndepiSc~ cerinlele de profitabilit'te ale organi",,\iei. in cantttati insuficiente;
MJirimea iUrnlrorilor este un alt OOteriu can: stil la ba:m elaborarii strategie; • aceesul la proollse nol, ce reprezintil 0 adevi!mtil revolulie pc
~,
referiloare la sursele de cumpllrare. Firma cumpllrii,(,are se po.!e orienta spre surse mondial, intr~u anumit domenill, ea rezultat al procesului de inovare;
mi.i sau spre surse de dimensiuni marl. • nivelui scazut al calil!tii produselor oferite de fumizorii interni;
Punctele forte ale cump!ti1rii din surse mici, comparativ ell sursele marl sunt
urmatoareJe: • pre~uil mai avantajoase oferite de surseie externe;
t..} • flecesitalea de a dezvolta amnjamente de cump~r",e regionali! sau globalfi;
• atenli. sporitii acord.!~ de fumizor ~erinlo finne! clienle;
• caracterul mal personal al relaliilar eu fumi2'.Orul, 1. nivel executiv; • ohlinerea de phi; componente din \!lrile In care vor Ii exportate predusele
~
finite.
• onorarea mal I1lpidli, de fumizar, • cererilOl: de asistent! special!!, ale Cump~rnea din surse exteme are un gt1Id de dlficultate rna; mare comparativ
" cumparntorului. cu aprovizionarea din surse existente pe piala Intem~. In eset11i!, difkulta\ile se refera
Adesea. fumizorii mid devin foarte dependenti de firma cumpildtoare. Pentru la urmfitoarele aspecte:
a Iimita gt1Idul de dependeni!, orgllruzapa cumpilrlltoare poate stabili un pl.fon t. •. ,:omunlcarea dintT. p~rtL Finnele cump:!.rlltoare se.onownt!! adesea eu:
,, proeent din v!nz.!!rile fumi:rorillui, In care se vor incadra comenzile sale. (i) diferenleie de l;mM; (ill distanl.le marl faiil de fumi:rori. care
Pentru cumparntoi; sursele marl 0 serie de· aV!lI!taje specific.:
,liminuellZ1! posibilitatea contactelor directe; (iii) diferentele de fus orar,
_m
• disponblate~ potenjil"! .' unor capaciIA\! de produc!ie pentru onomea ,:are .fecteazi! programarea contactelor Ie!efonice; (Iv) stilurile de
comenzilor suplim~ntJ!re sau Ufgente .Ii: cuinpl\rntorului; ':omunicare diferile.
• posibilitatea ca furnizorul s~ puna 10 dispoL;lia e1ieowlu; echip.mente ~i b. I>egoclerea contractel"r. Specificul cullum $1 stilurile de
cuno~tle speciale; distinct. influen\ellZ1! desfi~ura ~i reIUllatele negocierii. Frocven!,
,iurata negocierii contractelor este mai mare dedit in cazuI s~lor de po
", • ri'cul sc!zut al dependenle! fumizorului de client. pia,a intern!.
Acllizilionarea din surse de dimensiunl mull mal marl decit finn. proprie c. logistic•. Fluxul milrfurilor $1 informaliilor conexc esle afectat de:
, poate .vea inconvenient. pontru cump!r!itor tn privinta pUler·1i de negociere. Practice
complexitatea amnjarnentelor de tranSport internalional; (ill costurile
intemaponalll a demOllSlmt ci oblinerea unOr cond!li; mal fuvorabile de aprovizionare
mali; (iii) incertitudinea Hvmnlor 10 lennende stobilite; (Iv) fezabilitalea
1<. ~ din pmea unlll anumit fumizor est. posibil! in C9ndiliile in' care mal: multe fIrme
redusa a .ranjamentelor JlT cu fumirorii aflali Ia distanle marl; (v)
CllJIlparatoare dedd sa colaboreze peatru proeurarea in comun a marfurilor necesare.'·
In procesul de elaborare a strategie! refantoare I. surnele de cump~rae. fu:ma
In"
considerll pl.", de provenlen!il. allituri de numarul, proximitatea ~l miirimea surselor. E. Faw~ International Purchasing, Benefits, RequIrements and Challenges, in
Altemativele slmteglee eonstau In surse de pe plata interna ~jfsaude pe piele externe. ofPurcbasing and > Spring 199), 28·37.
Purchasing i11 the Chain, in and Supply Managemenf'. JanWIt)'

100
"" tOl
 I~
Carmen Bd/an - Logistica ~ parle integranfa a ltmfu}ul de apro\)~inJ.f?>lve Cumpararea marforilor
problemele din domeniul procurilri; pieselor de schirnb; (vi) procedurilc
de retum.r•• produs.lor defecle.
z"""lulul XX, managemennll strategic al rel_pilor CIl fumizorii a dabilndil 0
important. deosebitli. Orientarea tradiponalA spre "'lap! de adversitate a fosl lnlocuitli
]
d. reglmo~ in vignare. Firm. cumparatoare trebu;e; (i) sa aplice de preocupllrile de dezvoltare a rel.tillor de parrenerial. InteresuJ pentru parteneriat a
proeedllrile de import; (ii) sa obl!n. lieentele de import ,.cesare; (iii) s. fos! stimulal de rezultalele expcrientei japone:r.e, ca erect al cr"'ll<rii importurilor ,."

respecte reglemeolarHe referitoare la taxe vamale, laxa pe valoare. j.paneze ~i al finnelor transplantate po C9ntinentuJamerican ~i european. . ..,!
adaugat. ~i alte taxe. De asemenea, estc necesar CR finna cllmparliloare,
Imp",un' eU fumizorul: (i) sa 51.bitease. leg.... care va guverna tranzaelia Tabelul4.2. - Camparotl. tnt!'. cumpArarea I:nIdi!ionalii
~I ""a d. tip partenerlat
.,,
(Iegea taril exportalOare sau a celei importllloare, de regula tarii in
care a fast elaborat contractul); (ii) sa clarifice aranjamentele privind
Cum Ii""","
....
arbitrajul; (iii) sa defineasca termenil ~i condit!ile "piieabile anu!lIrii Cclteril
Iradilian.1iI de til'partenllriat
contractului; (lv) s! detennine modul de protejare a curnparatorului de " .,
Ob;e<:tivui rompaitivitatea ~i interesw ooopentrea!$i corounitatea
detoriorarea praduselor. oropriel firme de interes. dintr. D!rt! ~
e. cursul d. s<nimb. Costul marfurilor cumparate poate varia in cond!ll!l. Costul p":lU1 eel mal sci!zut costullOtal de achizilie
fiuctualiiJur cursului de s.himb. Este necesarii alegerea valutei adecvate in .J2tIrata rel'pilor tennen scurt let1)1cn lung r "
care este exprimat pr.IUI ~i va fi realizata plata, precum o·j adoptarea unci accentul pe controlul de caiillate accentul pe asigurarea caHUi.lii pI! :
politici de evltare sau irnpiir\ire a riseurilor determinilte de astfel de Calitatea ~i inspecli. pnxiuselor primite bo2ll marlllgementulul calillili; totale I ...I
fiuctualiL de la furnizor ~i principiului <iur~ .d~f'?" _
f. document.pUe neetsare. In comparatie ell achizillonar<;a produselor de reducerea numM"ului de fumizori.. •1
Numarul surselor ourso multiple
pe pia~ intern!i, tn cazul importurilor se impune utilizarea unor ---- I- -~ --- - eventual sursa unica
documente speciale. Ca exemple pot fi considerate: certificatele de Comunicarea fOlmlll!, distant.! foarte £i:ecvenl!i, deopotrivJ! formalii ...J

origne~ formulare]e de intrare in vam1!i, conosamentul etc. si  informal.

-- .. 
, , 
o cercetare efectuat. pe un "'Iantian de 149 managerl, din 01'ganizalii afiliate SOhimbul
reticenla plltJilor
schitriburl deschise t  Intre echipe
USA National Association of Purchasing Management, a arAtat ca factorii ce; mai ~fon.ati multifunctional.
iIl1partanp pentru succesul cumparari. internalionale sunt un~tori: (i) sprijinul Gradul incertitudini privind performanl"le . lncr",",... reciprod lnlre cumparator
maruagementului de Ia nivelul superior; (ii) dezvoltarea aptitudinilor de comunieare; de lncredcre $i Integrl~!.'zoui - it furnizor
ImpliC1lrea implicarea cumpirltonUui
(iii) sl.bilir•• unor relalii pe tem,en lung; (iv) dezvoltarea aptitudinilor unice neeesare l'K:aZ1onaU.
In activillitile de proieetare
in proiectare
pentru eumpararea internalionalii. I Ca factori de importanla medic pentru ablin.rea
succesului sunt considerali: (i) inlelegorea oprtunil~ in(,m.tionale; (Ii) Parteneri.tu11n domeniul cumparllrii reprezint. un  angnjamont deoptriv~ fata
clnoa~er practicilor firmelor sWine; (iii) certifieareaicalificarea fu;'llizorilor straini; .de client' ~i fara de fumizori. iudif.rent de marime, penl:!J!' 0 relalie pc termen lung,
planlficarea cumparllrilor internalionale. bazatli pe obiective clare ~i agreate In comun, In vederea obJinerii unei c.pait~l ~i
Pefitru dezvoltarea capacitalii finnei de a eumpara din surse externe ~i competliv~ de nivel mondi.I.' Idee. pe care se bazeazl!. partenerialUl const~ in
imbunatalirea sistemului infonnalional, este necesara pregatlre. personalului proprio. faprul IUCfOO1dimpreunii c. 0  echip", elienpi ~i fumizorii pot reduce coslul total,
apelare. la experti sau importatori care cunosc ariile geografice vizate. !n eawl pnt 1mbunWlli calitatea ~i aceelera mi~care produselor spre  piala, Intr·un mod  mull
firmelor marl, un impact favcr.bil are crearea unor birouri de cumparare sau a unor mai efleace decal In cazuI  in care l!l' fi adversari. Obiectivele unei relalii de parteneriat
filiale externe. unnaresc imbuufitlilirea' unnAtoarclor aspecte: designul ii  calitatea proOusului,
termonole de livrare. costul produqiei, costurile de explOOlare, nivelul· stocuriior,
fluxul de numerar, disponibiJitatea resu.rselor ~i aptirudinilor.2
4.2.3. Relaflile dimre cUmpiiralar §i vanzalor Comparativ cu rel"pile tradipona]e, parteneriatul detrmin~ schunbllri de
profunzime In  dom~iul cumpil.r~ (vezi tab~lu Fumizorul ~i clientul
In procesul de elaborare a strategiei de cumpiirare, este n"cesar~ st"bilire.
tipW'ilor de rel.lii pe care firm. client~ Ie va avea co fumizorii. In ullimele decenii ale
I  Making PanlW'llllp Soun:lng Happe" P"""""hip Sourcing Ltd., UK, 1992, p. 4.
, F. Griffith .. AIIItmce PaJ'IMl'$liIp Somlng - A Mlliar T<JOI for Strategic ProcurtmUll. in  "Purchasing
I L, M. Simu; S. E. Fawcett, op, cit., p. 18~37. and  Supply M_ent". May 1992, p. 35-40,

102 103 
 Carmel! /Jij/tm - Log/stk" - pm1e inlegran/4 a 1011",/"1 de aprovi;zionare-iivrare Cumpdrarea marforllor

,., 
promoveazll  de interes 'reciproc, pe lertnen lung.  Pretul ~I mai  scllzut nu est.  ..  posibilitatea  planificiirii  unor  1mbunat~lir pc· termen  lung,  m  locnl 
prineipruul  aspeel  considemt de  cum~lor. Conteozli  costul  t01ll1  de  achizilie,  care  negocierii unar avantaje pe termen  scurt~
include c<>stunl. indirecre  ~i eele  ascUllSe,  datOl1lte  suspend&ii lilll:iirilor 
~ onodrii  cu  Inltrziere  a  comenzilor.  CII1itatea  ou  ttebuie  sa  fie  doar  controlalii,  ci 
..  :Iccesulla telmologia fumizorului;' 
asiguralll  prin  managemeotul  cali~t totale.  Numkul  surselor se  reduce,  numerollSe  ..  reducerea  costurilor  totale  prin  participare;!  1a  prolectarea  produsului, 
."  organiza\ii preferand surs. unie4 sau  sursele duale.  partenerii  s~ .ib~ lncreder.  utilizarea  sistemuIui 
logislice; 
iimitarea  stocurilor,  Imbunlt~'rea activitiitiior 
In performanlele 01  integritateaeeleilalte piirl1.  . 
.  0  serie de  speci.l~t' propun c1asificarea tipurilor de relapi dintre cump:lrlilon  ..  investiliile reaHute d. fumizor pentru lndeplinirea obiectivelor comune; 
\'"  ~ viinzlltori In urmAtoarele categoni:  (il.tnmzactll unlce·­ .ehimbun pe termen scurt, 
In caml eiro", phlile n1.l  preeonizea71i  0  tra!1Zllcpe ulterioara; (ii)  relatll  func!ionale-
..  facilitare.  solu!ioni!Iii  problemelor  printr­o  comunlcare  continua  ~i
deschis§, 
scij de schimburi lotte care existA  0  leglilur! !n timp,  dar care so bazeazii pe principiul  La  r}:indul  sau,  fumizorui  este intcres3t  sa  promoveze  de parteneriat  ell 
"c~tig·perd (una  diotte  phil  poate  numai  pe  seams  celcilalte);  (iii) 
,. ,  partenerlal  relational  ­ relatii  de  afaced  termen  lung  ~(relapi interpersonale 
firmele  elier;te, datori!. unnliloarelor avanl.je: 
bazate pe !ncredere tnlIe cumpariitor p  (Iv)  parten e rial strategic - .  ..  l'osibilitatea planificlirii !n avans a activitalii  ~i • efectuani de investili;; 
lermen  lung,  m  care  ambele  pAqi  inYestesc  pentru  profitul comun,  urmilrind  ca~tigul ..  1mbuniitli!irea  produselor Ii  serviciilor propril,  prin  cooperarea  Cll  clienlii 
redproc.  Criteriile  care  stau  I.a  baza  stabilirii  acesle!  tipologii  •  relaliilor 
"  cumpariitor  91  viinzilor  se  refer§  la:  onzontul  de  limp,  preocuparea  pentro  ceolalla  ..   participarea In pf()cesul  proieclare a1  finnei 
parte, !ncredere, investilHl. In reialie  ~i natu", relaliei. 
•   reducerea  costurilor  prin  programe  comune de  diminuarea 
­stocurilor,  imbun~tfrea activ~[lor logistice,  e!ectuarea  la  tlmD  a 
\,/l>  Tabeb1l4.3. ­ Tipologia relatlUor dintre cumpiiriltorl ,I YAnziitori  ie cillre client; 
TI.."rl de relatil  ..   ·solulionarea in comun a problemelor printr­o buna comunicare; 
\,'~
Criterl1  tranzaclle  relattl  parten.riat  partellcrilit  ..  efectuarea  de  client  a  inYesti\iilor  necesare  '·lndeplinirii  obiectivelor 
unlc§  funellonole  relational  slralegie  commie. 
Orizontul de limp  terrnen scurt  termon lung  lennen lung  lennon lung  Cumpararea  baut. pc  de parteneriat este recomandatli' pentru: 
Pre<lC1lpO!ea  pentru 
«.Ialtll oarte 
,d\zutA  solizutl  mooi.  ..  mare  •   produsele cu cea  ponderc In  valoarea cu:mpiiraril"r; 
•  
loi 

iIncred"""  scl!zutll  selzutll  mare  mare  articolele ~i serviciile de  important. vit.la, indiferent de pretul lor; 

lrivesllti.ln relalie  scl!zutll 
conflict. 
soazutll 
.. 
scl!zutll . mare  •   produsele  cu  un  grad malt de complerilllto  al  cAmr management 
,eeesita mult timp, eforturi si resurse considembile;  . 
\Ie.  Natura rolaliei  negociere  cooperare  .daptare  coordonare 
oozitionall  •   produsele  ~i serviciile noi, Care pot impllca posibiJj parteneri; 
Su:n.~_ BlU"ton  A.  Weitz.  Step~n B.  Catrtleberry.  10hn  F. Tanner,  Selling. Bulidlng Partnerships, 2~ ..   furnizoni avansa\! sub aspect telmic sau inovativi,  In  cazul c1irora costunlc 
editio", Rieh,ro D.  lrwOO,  1995, p. 31  .  de reorientare spre alii furnizori ar fi  probibitive; 

Parten.riaml  are  rezultale  favorabile  pentro  ambele  pAr!l.  Pentrtl  cump~ftor •   JorneniHe  In  care  schimbilrile  sunt  rapide,  jar  cunoa~ter telmologiei 
'Iiitoare. a tendinfelor  .1  a iea'istatiei  sunt 
sunt  importanl. unnatoarele av.nlaje: 
l",~ ..  asigurarea unei calita!i constante;  •   "iCIcle  reslricponate,  care  au  un  numar  mie  de  lncredere  ~i
:ornpetli~ iar  stranse ell  furnizorii  ·sau  eu  noi  fumizori 
..  continuitalea asiguriirij produselor necesare, prin aranjamenle de  durat.;  pot !mbuniitJi]i sigur.nta aprovizioniini. 
Slabilirea  ~i. dezvoltarea  relaliilor  de  partenerial  impune  un  demers  alent 
planificat, dRn  partea cump~l'itor. Accst  fapt  nu  exclude initiativa fumizontlui de a 
I  Barton A.  Weitz,  Slephen  B.  Caslldlmy, Jolm  P:  TlIllIler,  Selling. Building Parlllership', 2"'  edilion, 
Richar4 D,  IrwIn,  1995, p.  36­42.  1 Creating Service Paruuerships. Partnership Sourcing Ltd.,  UK,  1993, p. 7,
In. 
104  105 
 C,,,men Balan - Logi$lica parle iniegronlii 0ianfu/ui de aprovi:zionare./ivrare Cumptlrorea maljiuiJor

stabili un partcneriat ell dienlH. ca parte a strategiei sale de marketing. Implernentarea

parteneriatului in domeniul cump~ri pr~sune parcurgere. un~toarel etape':
g. conferirca 11111.11 caraeter Ofieilll rolafle! d. parteneria!. Piirlile !reouie
~ acorde 0 valoare ofidal~ viitoarelor relalli de parteoerial. In pmc!idi, se
""
a. ldeoliliearea produselor polrivite pentru parteneriat. Produsele noi apeleazl\ la una diotre urmatOlU'.le vari:anle: un simplu acord. 0 sensaare
" "'"
sau ell valoare ffiar\!, produsele cu w} grad inalt de complexitate tehnica de intenlie SIlU un contract leg,al simpiificat. In clauzele ""arduln! dintre w~"

sau de importan!~ critidi sunt eel. rna; favorizate de ini!ierea ~i piirli, sunt prezentate: (i) obiectivele ~i prindpiilc parteneriarului; (il)
dezvoltarea relaliHur de partenoriat. contribu!!a fi~!lre ,Piirli; (iii) asigurarea confidelat~ infonna\iilor;
b. promo".re. liIozoflei partcnerialului _n propria firm~. l'enlrU suecesul (iv) investipile speciale de capital, pc care Ie va realiza furnizoruJ; (v)
noilor relatii eu fumizor~ este necesarl1 convingerea manngementului de modalitli\ile delerminare a parteneriatului elc, ' "
la niveluJ superior al organizajiei ~i al departiunenlelor functionale (de b. realizarea, ~i analiza diagn·ostic ~ proiectului pilot. La incepu~
exemplu: cercetare.dez:voltare, produc!i., contabilitate etc.l de benet1ciile partelleriatul so pOlIte stabili pe S()!J.ri mic~. unniind ca ulterior sa se
parteneriatului. extin~, in cazul unor efeele favorabile. Rezultatele aceslei lesUn ,.,
c. delinire. slandardelor co Vor Ii indeplinit. de (urniz"r!. Inainte de prealabile sunt analizate in raport cu obiectivele definite ~i sunl p"~zenta.
identificarea furnizorilor, finna cumpiirAtoare va stabili cerinlele sale falii managemenlUlui de Ia mvelul superior al organizaliei eump~to.r
de furnizori: (il angajamentul fala de managementul calilal,i totale; (iil i. dezvoltarea partenerialUlui exllltent. Evaluli. filvorabilii din
standardele de cali tale ISO corespunzlitoare; (iii) aplicarea sau dorinja de studiului pilot va determina continUllreo 10 s~ extins. a relalillor
a aplica tehold ca JlT sau EDl; (Iv)
proprii deproieclare; (v) capacilatea de " furniza I. nivel local
mondial; (vi) performanjele constant. in p:r~iv,nja!
unei capacit"li

Iivriirilor:
parteneriat. Firma cumpijratoare se poate implica In acorduri de dur.t!i
mai lndelungat!i ji In planificarea stralegic' efectunt. in comun cu
furnizorii parteneri.
-
dorinla de a inova; (viii) flexibilitatea n j. dezvoltarea de no; parteneri pantr" viilor. in vederea achizijionarii "
fortei de munca, .ltor necesare desfi!~ur propriei activitil!!, firma eump.riltoare
d. selectarea furnizorilor potenliall. So recomanda .Iegerea unui nomar poate noi relali; de parten.riat
mic de fumizori cap.bili sa Indeplineascii cerinlele sta,bilit.. Finnele Trecer•• de relalii de .dversitate J. partenerial presupune modificiiri majore ,'
cumparnloare evita laosarea simullani! a mai multor rel.jii de parteneriat. in filozofia fieciirei .faceri, In modul de. r"porlare la elienp ~i furnirori. Bazate pc
e. promonre. ideli d. parteneria! in dndul' furnlzorilor potcnliali. lncredere ~i focalizate pc cooperare. pe tennen lung, penlrU realizare. obiectivelor
Caplarea interesulu! fumizorilor posibili se reaJizeazli prin prezentarea .greate in comun, relalille de parteneriat so pot cunftunta .cu 0 serie de probleme
beneliciilor parteneriatului penlrU aceste finne. Parteneriatul va fi potenlial.:
prezenlal ca un de indepllnire a
acord, In voderea ob!inerii avantajului reciproe.
f. slahilire. obieolivelor ~l .~Ieptirlo
stabilile de comun

parteneri. in aceastl[
•
•
dominate. reI'liei de dilre client;
dependent- excesiva • cumpiiriitoruJui de fumiror;
-
elap~, se defmesc· obiective co: 0) reducerea costurilor Wlale; (ii) zero • nerespectarea confidenlialit!ilii, In cazul In care firma viinzlltoare es!e ~i
defecte; (iii) plata I. limp; (iv) lIT; (v) cereetare. ji dezvoltarea connuna; furnlzorul concurentilor finnei cumparntoare;
(vi) "pliearea ED!; (vii) reducerea sau eliminarea stocurilor, Sunt
formulate tod.l~ crireriile de perfonnan'\li pentru evaluarea gradului de
• automultumirea furnizorului care nu este supus unei presiuni
concurenpale intense ~i are siguranla stabil~;
indeplinire a obiectivelor, de exemplu: (i) livrarea la timp; (ii) valoarea
• ritmullem de modificare • atitudinii personalului din fhmel. in
inteIValul dintr. lansarea comenzli ~i primirea miirfii; (iv) procesul de reorientare de I. perspectiv. trnnzaclionali! ceo de
d1!>'sel:vil'l: etc. PenlrU buna derulare a relapilor de partenerial sunt partenerial;
convenire procedurile administrative: (i) un grup de ,control care s~
urmareOlldi derularea rel'tillor de parteneriat ~ Olligure dezvollarca • difiCUlt!i\i contractual.;
(ill 0 echipa de solulionare a problem.lor; lntiilniri p<:riodice I. toale • tenninarea rel'lid de parteneriat.
nivelurile, eu managementul care Intregul praces, Identifieate I. limp, aceste probleme pol fi solu~nate In mod convenabi!. De
exemplu. se poate face apel I. conswtliri reciproce, lnilium periodice, programe de
pregAlire • resurselor wnane, stabilirea pre.labi~ a unot planuri de separare,

, K.ennelh LysollS, op. ci/" p, 2S5·257.

106 107

"
 _ _-",C",arm",en Bli/an - J,£lJi!.lica • parle inlegrantlJ a 1""",lui de aprovizionare.!ivrore

In procesul de elabome a s!rategiei de cumpi!rare. decizlile referitoare la • excludere. din gam. a liniei de produse de'catre furnizor;
, , tel_pile dintre fumizot $i eumpilrltor au in vedere stadiile ciclului de vialii al arestor • ie~ra din afaceri a unui utiHzat anterior;
relalii. Speci.t~f propun considerorea u:rm§toarei sueeesiuni de etape: identlficarea,
expiornrea, el<jlonsiunea, angaj.mentul ~i disolulia relapilor, I Aceast! abordare • aparilia pc piala a unor maleriale de s'ubstitulie mai ieftine, care oferl
permite lntelegerea modului in care se dezvolt§ $i so modificn rel.tiile cumpariitor· perfonnan!e similare celor apartinlind produselor existenle.
furnizor, in deCUI'$ul timpul~ cee. ce permite adaptarea managementului relaliilor I. Rezultatul pracesului de alegere a fumizorilor trebuie sa fie stabilirea eel.i
specificul fieclirui stadiu, (celor) mai adecvate surse. In cadrJI acestui proces, profesioni$tii in dumemnl
Firm.le ce fecunose importan!a dezvollllrii unor rela!ii adeevate, eli sursele de cumpararii p1lrcurg urmatoarele erape:
fumizare, po! gestionaeficient $i eficaco cumpi!rarea produselor necesare. Promovarea •. i::Ientificarea furnizorilor existenli. Pe baza infonna{iilar din afar. ~i din
, ~
unor relalii de partenenat are potenlialul de a valoare In cadrul can.lului de ltitedarol organiuriei, firma cump&riiloare stabil~e 0 /iSla a candida/ilor

Iilllrketing ~i de a spori capacitatea firmei de a ~teplr propriilor eli.nti. pc care Ii poate considera. Sursele de infonna!il utiliza!e sunt deosebit de
variate: anuarele de firme, bazel. de date offline ~l online, publicaliile de
speciali!ate, tJlrgurile ~i expoziliile, special~t propriei finne, bazele de
, >

4.2.4•.Identlfkarel1, eva/ul1rea ,1 se/ec(io /urni'Vlr/lor date ale firmei elc.

b. staoilir.. criteriilor d. seIBc!!e. inainte de a Irece I. evaluarea
Profesioni$tii in domeniul afirma adesea eli "otice fum~ are furni:wrilor identifiea\i, finna. cumplirato.re formulea7.a criteriile de
furnizorii pe care Ii merita" furnimrolui reflect! deopotriva modulln selec!ie co vor Ii aplicate tuturor firmelor vanzatoare, F onnularea
care c1ienlii i1 trateazi! po furnizor ~i cumpliralorilor fa\li de fumizori. r riteriilor se realizeazii pe baza colaborarii specialijtilor In cump~tir. cu
Elaborarea strategiei de cump~rae esle u:rmatli de alegerea tactic. a firmelor cei din alte sectoare func~iQale ale firmei. pentru ca alegerea c.e v·a fi
vAnzlltoare. Selectia fumizorilor presupune desll!!iurarea Ilrealabila a unul proces de realizal. sa corespunda inter""elor ,1 obiectivelor erganiuliei proprii.
l , Rezultatul acestei etape este /iSla crileriilor de seleelie, care preeizeaz!
identificare ~i evaluare a candid.pior potentiali.
Firm.ie se .fla adese. In situ_p. Wl a c!iuta furnizori penlrU diverse bUilun totodat. import.nta fiec§rui eriteriu In procesul de evaluare.
~iJs.u servicii. Principaleie motive care impun identiflcarea unor no! fumizori sunt c. "valuar•• prelimlnarii. Dupa ce au fOllt stabilite criteriile de seleclie, so
~ ... u:rmAloarele: d~':o
It
cer<:etare eu caracter exploraloriu, care are ca scop
procesul de selec!ie • candida\ilor care, In mod evident, nu
• . includerea In oferta firm.! a unui nou produs; Incleplim cerin!ele firmei <::umpliriltoare. lnforma\iile care stau 10. baza
• c""itere. cereril clienlilor pmprii penttu un anumit produs, in condilHIc In "cestei !IIllllize pre!iminare sunt oblinute' din surse publicate ,i
care cantitll/ile disponibilc I. nivelul fumizorilor existen\i sunt limitate; jntemOO cu spocia~t din interiorul sau din afum firme!. Datele culese se
" in principal, I. capacitatea vanziitorului, nivelul telmologic ,i
• situ"liil. de foqa majorll, survenite 10 niv.hil fumizorilor actu.1i ai firmei
cump!lr~toae; performanlele oblinute. Exist.i! riscol de a elimina candidoli pOlrivili,
,, • deteriorarea pmorman!elor unui fumizar actual ~i incapacitate. acestui.
datorita unor informalii insuficiente sau incorec!e. Totu,i, aceastli etlIpi
I)ermite evharea risipei de resu~ spedfice situatiei in care top furnizorii
de a remedia si!uali.;
('are au fast identiflcali drept candida!! file obiectul unci anaJize in
• costurile totale mull prea mari, asociate cumpliriirii de la un anumit pr~!\mzie. La finalul acestei etape este eJa£,oratii /isla /urnizorilar
,, furnizor, In compm\ie eu !cndinlele pielei ~i oferieIe concurenlilor sai; ,·alifica/i.
• dill1.inllareo dependenl_l de un anumi! fumizor la care flrn1. apelea71i; d. "valuarea delaliata. Flee.r. firma din lista furnizorilor califi.a!i este
• reorientare. de I. realizarea ell forre proprii, I. europi!rarea din surse "nalizata in detaliu. Fimla cumparatoare Ii contacteazil pe ace~ti furni:wri
pentru ,oPtinerea de informatii suplimentar~
,. exteme prin intermediul t.mor
chestionare. Pe baz. an.lizei comparative a informaliilor fumizate de
• de productic sau comercializare pe 0 pia!~
de fabricalie, magazine ell amlInuntul etc.;
vanz1!tori ~i informaliilor jinanciare ,i comerciale oblinute din alte 5urse,
,;unt' 5tabilili furnizorii potriv;!i din perspectiva necesitAlilor
cumpi:!ditontlui :;:1 a interesulul man~fest fatA de afacerea firmei ,clieme.
IRobert F. Dwyer, Paul H. Sclturr, 011, Develcping Buyer-Seller Relationships. in "Journal of
Marl<eti!l!1", Vol. 51. April 1981, P. 1

It:!~ : 108 t09

 Carmen Balan - Lcgistlca ~ pt)r~L1!':_(lH,JVY".iU '~-<I Vi 1-'" t ...... , ..jI... ,!J>,"'.;.! 1..""'J""'U.. . f

Numai furnizorii coosideraii adecva\i suot visuali de 0 eehipA a finnei pc piali' sunt oblinute din sume publicale In aces! Datele
cumpMltoare, prezentate in anuare sun! foarte generale, aceste surse fiind ca "...
e. seleqla fllrnizorllor. to func\ie de informaiiile &blinute In cadml de pomire in orice c.ercetare privind idenlilicarea de fumizori
vizitelor, sunt respin~ 0 serie de fumizori, care vor fi nOliticali In privinla potenll.li, Excmple de anum bine apreciate pe plan international
deciziei ~i a mOlivelor respingerii IOL RemU.rul procesului de seleclie sun!: Kompass, anuarele editate de Dun and Bradstreet, Wer Lirert
const~ in stabilirea listei Jurnizorilor aprobali, WIl$1 (Cine ce furnizea:zl!?), Bunderverband dec Deutschen Industries,
Idantificarea fumizorilor po pial~ presupuoe oblinere" de infonnapi Thomas Register of Amerie&> Manufacturers, Conover-Mast
din aJara ~i din interiorol organizaliei, Sub aspeetul sursei de praveoienlii. informali Puichasing Directory; MacRae's Blue Book, Annuatio dell'Industria .','
pol Ii primare. incazul in care sunt oblinutc de finn. cumphAtoare special pentru (ltalia), Guide Suisse des Acheteurs, Canadian Trade Index. In diferile
tndeplinirea obiectivelor de achizipe a produselor neeesare, respectiv \~ri, sunt publicate ghiduri ale cumpl!dtorilor industrial!. ReaUzatorii
secundare, in situalia in care .u fost culese ~i preluerate ant':nor, de 0 alt~ anumlor de firme sunt: editurile specializate in acest domeniu,
organizalie, date care sunt 'ins. folosite de Intreprinderca cump~ratoe. In continuare. camerete "de comert .i industrie, agenliile de dezvoltare industrial1i, (

sunt prezenlate principalele Sur,e de informalii la care poate apel. cumpilr~to: publicaliile economice etc. de asemenea. surse complexe, care
a. sursele secundare din interioro! organuatie!. Infomutlii!e din surse serves. la identificarea anuarelor disponibile, De exemplu, In Fran""
proprii sunt adesea foarte limitate, Totu!i, sursele secundare din intedoml Camera de Comert ~i Industrie din Paris public~ un "Repertoire
organiza\iei ofern posibilitate. oblinerii de informa~ In mod rapid ~i la a'annu.ires franl"lis", care prezintli anu.rc generale (referitoare I.
costun minime, in llA:elIs!a categorie se indud: (i) de date create In Franta ~i alte lad), regionale, profesionale ~i administrative,
cadral organiz~e, referitoare Ia fumiwri conlin despre • sursele d. lip "Pagin! Galbene". Infoa~ile oferite de "Paginile
fumlzorii actuail t fumizorii de finn?i, furolzorH respin~l evalu~ri Galbene" se refcra la 0 mare diversitate de fumizori de bunun ~i
anterioare etc,); (ii) notele (iii) publicalia finne!. servidi, existenli I. nivelul unei IAn, Cu ajutorul "cestor surse,
b, sursele primare din interiarul organizatiei 0 serle de inforn,,!ii cump~atori pot obline date despre denumirea firmelor, adresa
cantitative ~ilsau calitative pot fi cules. prin intermedinl unei cercetari posibilitlilile de contaclare ~i informali; sinterice despre oferta
directe in rlindul special~tIor fimiel. Sunt valorificate ""lfel potenll.lul specificii, Ull dezavantaj at "Paginiior G.lbene" este fuplul eli nu
informalional propriu !i experienla doblnit~ In diferite mii funqionale, o anumita ramUli :sau 0 imagine asupra tuturor
Surse de informalii primm sunt considerati special~ din dameniul firmelor existente sau ierarhiei lor. ,
producliei, forta de vllnzare, personalul tclmic, inginerii pr,}iectnnli etc, In
cadm! organiza\iilorde mati dimensiuni, clIl'e cuprind nm; multe o publica\ii1e de specialitate. Articolele din ~istel specializate sunt
strategic"de afaceri, 0 sursa de informapi sunt eelelaUe foloolte ca sursl de informalii despre noile produse .parute pe piata
res!)om,abi.le de cllmpltrAri, intema ~i mandiall!, existenl' unor materi.le substituente, tendinlele
c, sursele secundare din afara organizalieL in funclie d" obiectivcle ,i
sa de cumpilrare, firm. poate utilize surse ref<ritoar. la pia\,! Cumpiirlitorii pot .fl.
pe pia\ll de aprovizionare, performanlele fmIlclor ~i ierarhia lor.
astfel schimbadle din pulitica ~i personalul
fumizorilor. In afar. informaliilor in artieole, publicapile
inter~ ~i/sau I. piata intem'lion.IA, Profesioni!tii cumpAr~i!o au la
dispozilie numeroase surse secundare: de specialitate includ numeroase insertii publicitare ale fmnelor care
i.; promovcaU produscle ~i servlc!ile.
• cataloogele proprii ale produdtorllor "~l (omerdantilor.
lnfonnaliile prezentate sa referA la firm~ §i oforta sa, Uncle c.talo.ge
conlin inform'lii lehnice detaliate, furniwrii realizeaz! fie un catalog
compact, care include ofen aproprie, fie 0 sO!'ie de cataloage
• bazele de d:lte. NumerOllSe firme apelean I. baze de date oilline .i
deoarece ele con~ informapi aerualizate permit utilizere.
mai efieientii • spapul"i folosit anterior pentru coleeliilo de referillle
.i
individualizatc pentru fie<:are linie de buutlri s.u servici;, ample, Exemple de baze de date important. pentru domoniul
cumpar~i!q sunt urmatoarele: The G.le Directory of Databases, VoL
cumpilr!toare pot prim; camloagele la cerere sau in absenta
unei solict~r, In cadml unor campanii de mailing organizate de IOn-line Databases, Reuters Metal Komp.ss On-line,
furnizor, pantru promovarea produselor sale, Pergamon Infoline, Un instrument util sunt anuarele online ale baze10r
de dale existente. Care furnlz.eazA informalii modalitate. tn care
o anuarele de firme. In cazul produselor noi, com.m:ilor ocazionale '-
s.u produselor necesare >:rgent, informaliilc despre furoizorii existen\i

IlO 111
 Carmen BiJian - Legis/iea -pilrle integra"l/! a lanflilui de aprov/Zlbnare-livr(JIe Cumpiirarea mGrforilor
pot Ii aceesate bazele dorite, de pild! Directory of On-line Databases eurenl. l  List l  aceslor  eriteni  este  urmliloarca:  acceptsre. 
Srilline, Directory of British Databases etc. nevandute;  ,  returniiril  milrfurilor  deleriorale;  mluliionm,.  a 
d. sursele primare din dara organlutlel. In aceasta categorie so !nseriu roclamaliilor;  onesllls!ea,  buna  reput'lie;  preruri  de  lista  care 
un~loare surse princip.le: absenla  une!  limite  minime  •  eomenzii;  IIvrarea  la  lermen  conyenabil;  cantitalea 

. ,
.. lirgllrile II expozltiile. I'entru eumpiirlitor, repzint~
a compara ofertele diferitilor fumizori ooncurenJi ~i de a discuta eu
reprezentanJii fumelor vanmloare. Calo~gMe expozi~1r
posibilitatea de

~i
livr~ta convelabi~; u~rin,"
vanzare  bine  pregatila;  fo*  de  vliozare  siabil§; 
pla'~ri comeozilor;  pubileitate. 10  cooperare;  foq.  de 

disponibilitate.  produselor  nOi;  diversitalea  produseIor;  oferirca  mijloacelor  de 

de  vllnzare; 

saloanelor specializate oferi! detaUi principalil fumizori dintr- expunere a m:lrfurilor; consultanta promotional.; bonificaliile Promolionale; condillile 

un  anumit  domenin  ~i coostituie  Un elemen!  de  referin\a  pentru  de  creditare;  discounturile  canlilalive;  sprijinul  promotional  de  'flsamblu.  Pentru 
,, special~t respons_bili de eumpi!rllri.  seleclia furnizorilor  de  produse de  modii,  magazinele  universale'  folosesc  urmatoarelc 
..   agenli! de  vilnmri. incadrarea lor in  sursolor primare  esle  crilerii:  repm"lla,  cooperarea,  numeie  dc  marca,  imaginea,  pretol,  marja,  callt.tea, 
mlirimea produeatorului, iSloria firmei  producaloare, vandabilitatea produselor. 
determin.1ll  de  f.plol  ca  'genli!  de  vanziri  .i  firmelor  furnizoare 
,, cunosc  fo.rte  bine  produsele  ~i servieiile  posMnzare  ale  finnei  pc  Eberhard Scheuing' considem eli  exislii un  set  de erilerii de bam, aplieabile in 
maijori!llilca  d~cizlor referito1lTe  la  select!.  fumizonlor  din  rindu!  lntreprinderilor 
care a reprezintil. In plus,  ei  posed~ informalii valornas<: privind oferta 
pn:,dueliloal:e.  EI  propune drep! cadru pentru slabilir • • acestor  urmlitoarea lista 
furnizorilor concurenli, punetel. forte  ~i limilele aeestora. 
de  aspecte:  miirimea  capacitiitii  de  preduc!ic,  inclusiv  de  utilizare;  (Ii) 
I ,
•   agent;; de  cump~rl. 0 sur~ potenli.~ Informalii sunl profesin~l localizarea  (unil~Ior) de  produc!ie;  (iii)  tehnotogi";  (ly)  fabrica  ­ vechimea., 
din  alte  firme,  care  sunt  responsabili  de  aetivitlliea  de  cumpiirare.  Ei  starear arr.en"jarea,  efieienla,  complexita!ea  conlTolului  tv)  resmsele 
prezinta  avantajul  e!  pot  orienta  efortoril.  de  idenlifieare  a  umane ­ aptitudinile  ~i atitudinHe muncitorilQf,  prez.enfa  ~
fumizorilor,  in direepa potrivWI.  capacitate  ~i cooperare; 
t ". •   firmele  sped.liz'te,  [nformapile  necesare  pOI  fi  obtinute  pe  baze  penlm  viitor;  (viii)  preturile  ~i condili!le  de  plata; 
comerciaie,  cu  ajutorul  unor firm.  specializate.  De  exemplu,  pentru  livrilriJe, solulionarea problemelor, perform.nlelc in =1 comenrilor urgenle. 
pietele  externe,  Dun  and  Bradstreet  oieri!  servicii  de  identiticare  a  Perspcctiva pc  lermen  lUng linde  sa  lnlocuiaseli. abordarea pc·termen scurt, in
produselor ~i de verificare a creditului pcntru fumizorii potenpali. 
", privinla  stabilirii  eriteriilor de  evaluate.  in consecinll!,  gama  criteriilor conslderale se 
extinde.  Criteriile  standard  de  calil"le,  pre!  ~i !ivrare  sunt  neeesare,  dar nil  mai  sunt 
•   furnizorli  potenllall  informa\ii  .cluale  ~i corecte  pOI  ti  oblinute 
direct de 1. fumizorii pogioili, .!'entru procurarea unui  produs nou, pol  ,sutieieme:  erileriile  standard  sunt  adecvate  pentrucumpl!ratea  tranzc~ol,
fi contactali  $i  fumizorii  IIl:tuali  al  flmlei,  de  la care areasta cumparli  focalizalil  pe  lormenul SCUr!.  Selectarea de  parteneri  impilile  conslderarea  unor erileri! 
t "
o serie de produse nec=re.  care  s~ evaluez.: penormanla  pe  lermen  lung;  pOlenlialul de inovare  ~i perfeclionare; 
graduJ  de ,implicare,  desch!dere  ~i incredcre.  In  procesul  de  elaborare a.eheslionarelor 
~ •   alte  sune. Finna cumpiirlitoare poale solicita informalii referitoare la  de evaluare, pol fi urmmle umllitoarele aspecte' earacleristice yiziunii  pc  termen lung: 
fumizorii  existenll  pc  piala  Intema sau  internalionalil  unor  surse  ca: 
I, ,
asoeiapile  patronsle,  organizaliile  spccializale  (de  exemplu,  in  •  as peele finaneiare ­ perfonnanla eeonomicl!., 51.bili!a!ea financiar!!; 
Japonia,  existli  JETRO  Japanese  Ex!ernal  Trade  Organization), 
camerele  de  comelt  ~i industrie,  aseeiajiile  profesionale  ale 
," special~t1or
ambas.delor, 
dinIT­un  anumit  domeniD,  a~li comerciali  ai  A Cross-Channel Campoli,,,.
"'Marketing  in the 80s;  "'n,Heg<~
Selection Factors.
• Amen catl' Marketing 

~" ~
,I erileri;le de  selec!i. a furnizorilor se stabilesc In  funel;e  de condilille concrete 
de  obiectivele  po  care  Ie  uni!re~t
fiecare proees de  selc~
flf!l1' cumpi!rllloare.  Din  acest  mollv,  penlm 
va  fi stabilitil 0  listil speeifica de critexil: 
. • ~ •
Rebert  F.  Lusch,  William  R.  Qarden  (eds.),  "Retail  Patrollllge 
-~ _______ ._ Reran IJli)lers,
Holland 
m
~: New York,  1983,p. 5. 
Cunoa~!er. eriteriilor eare stau I. baza procesului de  selc~ a fumizorilor i­a  J  E.  Scf-:.~uingt
up. cit.• p. 218. 
preocupat  pe  numero~i spcial~t. De  exemplu,  in  anU  '80,  au  fosl  identific.te  •  Robert  S'pekm~n, Strategic Supplier Seleclion: Understanding Lo!1g~Term. Buyer Relatio/lships, in 
principalele  criterii  utHizate  de  angros~ti ;;i  detaili§ti,  tn  cazuI  bunurilor  de  consum  ;1l'lS"lesS Hotizol'\.S"'.  July~Agst 1988,  p, 75~8 L 
b> Lisa  Ellram,  The SuppUer Sel(''crion Decision in Sirategic Partnerships. in "Journal of Purchasing and 
Materials Managornent". Fall  1990, p.  8·14. 

... Il2
113 
 Carmen Balan - Logistica parte inlegranJCi a lan/uluE de aprovizionol e-livrare

,. stnttegia ~i
$

cultura organizt:~ - sentimentul de incredere

t..umpurwltU m~r;uo

Orlce vizit! la furniwr trebuie sli fie pregi!ti1Ji In preal.bil. pe baza unci
-
""
j

atitlldinea managementului, viziunea despr. vlitor, strategia, oercetiiri de birou. Vizita ofelil. 0 conflfIlllll'e a infonnapilor deja oblinute ~i pennile
eompatibiIitalea managementlllul de ia nivetul superior. (ompatibiHtatca
dintre niveJuri!e ~i functiHe finnei cumpar~toe ~i furnL:oare, structura
oblinerea de infoa~ 1
wmatoarele ani prindpatc:
suplimentare. Cu ocaziJl unei vizite la fumizor. sunt urmant.
-
organizaloric§ ~i personalul fumizorului; •• ati!udlnea pers'>naluluL CaUtatea acliviti!tii personaluilli este direci H

• aspecte tehnologice - facililaliie de prorluc(ie actuale, capacitlilile de influentalll de atitudine. sa. Moralul angajalilor este reflect.t de: (I) gradul ..,J
productie viitoare} capacitatea de proiectarc > viteza de dezvoHare; de salisfactie sau insaliamcl;e; (ii) energia $1 interesul pentru soluliouarc.
problemelor ji des~ura ""tivitl!\ilor; (iii) gradul de interos 81
alte ••pecte siguran!a fumizorului, rererinlel. de .faceri, boza de
• personalului de condueer. In privinla ."",iciilor pentru cHeop. Echipa de '"
a fumirorului. obaervatori ll!lnlixqte toWdalli gradul de utilizare • resurselor umana,
cazul fumelor care doresc sa fie inscrise in lisla de fumizori aprobali, a respectiv intensitalea activillil!! des~t de 6ecme lucrlitor, pr= ~i
-'
organizaliei cumparaloare, este poslbilij oblinerea de informaJii suplimentare prin exislenla unci exces de personal. ,,. ~

Intermediul unul cheslionar special elaboraL Pol fi solieitate dale referi' oare la: b. echipamentul de produetie.. Sunl obseTV.1e cu .tenjie: (i) graduJ de
• coordon.tela generale ale firme! - denumirea, adres. complet~ a noulate al echipamenlelor; (il) mllsur. in <:are sunl bine intrelinute sau
sediului ji a unit~lor de produclie. numerele de lelefon ~i fax. data ulale; (iii) preunta lipurilor de litUnje neeesate penlru satisfacerea
cerinlelor fmnei cumpi!ritoare; (iv) ex;stenla unei capit~l;
•.1
infiinlani, apartenenl' I. un grup de firme, forma juridici! a companiei, suficiente
de capita!) cifra de afaceri din ultimH·trei ani etc.; penlru producl;a canti~lor dor;te; (v) existenla unor dispozitive
dezvoltare eu fo* proprii.
• personalul firme! - numele Ii responsabilitlilile direetorilor. numarul
total de salariali. personalul administr.tiv ji eel direct produetiv etc.; c. preg~ti. personalului de supravegllere. Dialogul ell ~efi de seelie , .
poate indica uJvelul CtmO~inleor leOOiee de care dlspun. S. pot ohline
• experienl" firme; date privind bunurile!serviciile care prezinla interes informolii despre capacilatea lor de a Itnbur:il~ protesele ~i ""tivitilile
penlru fuma cumpilratoare, precum ~i elienlii finnei vw)zatoarc, pentru pe care Ie eoorooneazJi.
respectivele bunurilservicii; d. controllll caUtAtii. Aceasti arlc este inve.stigatl! pentru a slabil! , .
• facilitiilile de care dispune ~. unitalile de producl!., eehipamentele, capacitatea furnizorului de a 000111 nrveluJ eorinlelor de calilltle ale fume!
sistemul informatie, comunicaliile etc. cumpl!rlltoare. Sunt culese informa!!! despre: (i) controlul calitAlii '.
In procesul de evaluare, penlru a se asigura ca fumizorul potenlial are materialelor utilizate; (Ii) lehnieile de conlrol foiosire; (iii) l'rei:venta
capacitatea de"a·i indeplini exigentele, firma eump§ratMre poate obline inform alii din controalelor pc parcttrl!ul delulu! de uhric_,ie; (iv) realizarea controlului
surSe publicate sau nepublicate, referitoare in special I. situalia financiarii. Sursele I. statistic al calMlii. " .
care poate recurge cump~rtol sunt: rapeartele de fin~,
in cawl in eare fumizorul polenlial este 0 frn~
bilan\Urile ~i referinlele.
producaloare, informalii
e, gospodlirlrea Interns. Mooul de amenajarc interioad, gradul de ordine ~i
curll\Cllie indica otenli. acordelll de management pentru procesul de ..
detaliate referitnare I. aspectele leOOice ji manageriale pOI fi oblinute prin vizltarea planificarc ~l control. 0 bun.. gospodlirirc '"spira Incredere
direct! a unitiililor sale de fabricali •. Un sondaj efeetuat in SUA a demonslrat ca 83% cumparalorului, tIl privinjll aSigurlirii calirilii ~i a contiltuitlilii activitilii.
dintre cele mal mari organizalii de eumparare desfli$oara audituri oftciale sub forma f. competenta per.ooaluM tehnlc. Evolu:;" fume! depinde de eunol!$terea ,,
vizilelor la furnizori,l lendinlelor lehnice ilin domeniul .iiu de activillile. Di.a.logul en pe;rson.aluJ
So reomand~ ca cercetarea de teren s~ fie efectuata de 0 eehip! a lirmei de cercetare ~i proiectare ofera (I imagine despre mlisura In care cun""l'te
cumplUiitOare. Fiecare membru al ""hipei va analiza fumizorul dintr·un anumit punet nolle materiale ~i ecllipamente apilrute pe plaii\, noulJlple In domeniul
de voder. ~i va participa 1. adoptarea deeiziei fin,le de 'probare sau respingero a
furnizomluJ. in cazul in care finn. eumplirlitoare orj!anizel;za aSlfel de vizile in mod
prooeselor Ichnologice, precum, ~i despre cap.ciiat<:a de anticipare a
evolullilor viltoare.
...
periodic, se poate realiu un chestionar care so inelud~ 'principalele Intrebilri necesare g. compete!l\l1' !Il"i/agementlllni. Itnportanta acesle; <lrii deeurge din
penlru fundamentarea deciziei ~; care sa fscHiteze Imegistrares informatiilor. influenl1i 'pe care 0 exercitil calitalea IlUtllltgementului asupra tuturor , ,
celorlalle wi, investigate. In plus, abilitl!\ile de comunica.re ,i desehlderea
, iCennelh Lysons, op. cit. p. 238.239.
I A. M. P()l.1er, Audits Under Fire. in "Purchasing!'. SNovember 1992. p, 50~$.

114
115
 ,
Carmen &'1/an - Logistica -porte inlegrmtlill a lanl"/ui de aprovl1:iotlate-l!'vrare
C.mplirarea miirforilor
spre cooperare ale managementului flmlei cllente Sllot atent analizate de
cumpild!or datoritll impacrului asupra relaliilor viitoare dintre plil"\i. c. ',/eella unor 1101 surse de cumpara...... Necesitatea alegerii unor noi
Ca unn.r. a ev.lulIrii det.linte a furnizorilor <:alifie"li, firma cumpmtoare surse de cumpl!rare survine' in diverse situ"rii, de' exemplu in eazul
stabile:;te !isla fumizorilor .Probali, ineeperea relaliei ell un anuml! fumizor se v. introducerH unul nou produs In gama oferit~ de fimlR cumplriitoare.
realiza poob"bi! printr·Q comand. de proM. inlocujrii unei sume care urrnea7..a sa fie 'exclusa din baza de fumizorj sau
, . reducer;; depenoenre; de un fumizor unie, 1"'ntru un anum;t produs.
d. stabilirea, dozvollar.. ~i madifi.area relallilor co furnlzorll ••t"aIL
4.1.5, Managehlentul baze; dejUrn/zorl Dezvoltarea 1'" lemlen lung a relalmor eu fumizorii esle 0 preocupare
., majod • speial~t!or In domen!lI! cumplirlirii. 10 =1 furnizorilor Care
1i"·1
OIpacitatea unel finne de a ooorn exigen!ele clienjilor deplnde in mare milsur1i d.elin 0 pondere importantii In CUIl1pl1rlirile totale ale flrmei, ale cilror
de abilltatea sa de a crea ~i aezvalta 0 bazl! adecvatli de furnizori. In =lli, b""" de produ,e au a importanla criticli sau un grad lnalt de compl.xitate tebllica,
furnizori reprezintl! totallt.tea fumiwrilor aprobaJi, la ClIfe firma apeleazli ~i' a reorientare. de I. relatii tranzaclionale, la relalii de partenerlal strategic
c, relaliilor eu ac~ti. poale avea efecte pozitive pentro ambele partL LOgisticienii !rebo!e sa
Managementul bazei de furnizori are ca obiectiv menlinere. sau dezvoltarea prev.dii totod.tii situ.!iilc de intrempere a rcJaliilor ell un anumlt fumizor,
pmonnan!elor acestei resur.e a organizaliei, in vooerea indeplinlrii efieace ~i eficiente ceea ee impune adoptarea deciziilor care protejeazl! inler"""le firmei
cumpl1r~toa .
• necesi!lililor de cumpl!rarc .le finnel. In funcpe de schimbiirile survenite Tn polilic.
,, ~i activit.tea finne! propri! sau. fumizorilor, precum~i de mUI"liil. din mediul extern, Deciziile referitoare la baza de fumi7.Qri sunt adoptate in funclie de concluziile
managementul bazei de furnizori presupune una san rna! multe diotrc urmatoarele evaiuarii periodice a performanleior fumizorilor actuali. Obiectivul ev.luani este de a
declzii majore: verifica cnasl'rn in care fiecare fumizor indepl~t ~Ieplir de performan\i ale
,, '. meolln_tea furnizorllor .u perform.nle adecvate. Evaluarea modul"i firmei curnpaiiiloare. Pentru ev.luare, speciali$!ii in domeniu! cumpiirarilor apeleazl! I.
o serie de m<:tooe cantitativet de excmplu) 180 metoda criteriiJor ponderate ~j metoda
In care furnizorii select'li lndeplmellc cerinlele finne! cumplidloare indicelui costnrHor.
permite idenlificarea surseler ce realiuazli nivelul de perform.nlil dorit.
In afar! de critenile refer!toare la ••nlitate, <:alitate, cos!Uti' ~i teimene de Metod. eritefiilo!' ponderate permit. 0 evaluare sistematica a furnizorilor.
,, livrnre, furnizorii sunl' evaluaj:l '~i In privinta gradulul de cooperare,
Etapele pe ca"e Ie ImpJicli apliearea aceslel metode sunt unnlitoarele:
flexibilill\lii In onorare. comenzilor speci.le sau urgente ale' fumel clienle a. definirea <riterUlor. Firma eumpliriitoare stabile~ 0 Iist~ de criteri! de
elc. Surnele ClI performJll1le adecvalE: vor fi' menjinule in 'OOntinuare in e'iaillare, pentru fiecare tip de prodl1S. Criterille alese trebuie sa fie factori
G' perfotmanlii. Care au 0 importanta crillcll.
b= de furnizori. Finnele furnizoare ",>tc auremlta!e deosebite pot fi
k·· J
recompensate prill cre:;terea pondedi lor In cumplirlirile firmel elienle. Il. 51 abllir.. importante' .rltenilar. Se asociau. fieclirui crileriu, un
h. rennnlar.. Ia furnizorll neeorespunziitori. ·Uniidintre furnizorii c"eficient de importanjii, cupric. in inlerv.lul (0,1), sau 0 pondere
"probali au perfonnanle nesatisfliclitoore ~i dovedes. llIl grad sciizut de cuprinsii in intervalul (0% . , .. 100%). Sum. coeficlentilor de importanli!
1- .. , cooperare In rezolvarea problemelor. Idc'fltificarea unor aspecte negative '!lU ponderilor tuturor criteriilor Irebuie sa fie egalii eu J, respecllv eu

In activitatea unui furnizor ImpM. notificarea sa in privin!" decalajelor 100%. Important. criterillar va fi ace.~i, indlf"rent de furnizor. E'entru
faJ1i de cerinlele firmei cump~rlitoae ~i de obllgllpile" contractuale, in fi }care sursa de cumpirare} un anumit crlteriu ana1izat va avea aceJ~i
funcpe de reactia 'furnizorului, firma cumpl!r~toae poate decide lie sa coefieient de important. sau acee"'il pondere In evalu.rea perfonnanlelor
u fi mei, ca ~I penln; ceil.!ti furnizori ai unui produs.
eolaboreze cu e1, penlru inllit!J!1lrea """""lor generntoare ale problemelor
con.talate, fie s~ ."clud! SI1f1la respectiva din lisla fumizorilor aprobali, in c. mburarea perform.nlelor. Dup~ ce au fosi" stabilite criteriile ~i
cazul in care a""ast. nu are posibilital<:a .au intenpa de imbln~t\ ir 'port.n!a lor, urm.az~ evaluare. perform.nleior efeclive ale fumiwru!ui
performlllliele, Exista ~i silull\ii in care firma renunfi! la furnizori cu aclual analizat sau ale furniZoriior comparali. Activlt.tea furnlzorului este
" perfurman(e corespunzllioare. Es!e =1 scbimbanlor de natura strategica, ev.luatii din perspectiv. fiec!irui criteriu. Nivelul 1"'rfonnantei fiec!irul
la nivelul Inmei cumplldtoore, eare fae inutile 0 serie de pmduse fbmizor poate fi cxprimat procentual, 10 raport cu perform.n!a ma"i~ ..
achizipona!e de I. fumizori cu perfonnanfe adecvate, eeea ce impune d, <I.termlnarc. IOdicelui de performanlA. Indiee!e se ealuz~ ea medl.
~.,;
renu~a la firmele 'in cauzl. adtmcticii a perfo rmanfelor, in functie de fiecare criteu~ ponderata eli
cuefieicnlii de Importan!. ai eriteriilor. Prin eompamrea valorilor indicilor
.1Ileulatl pentru Un anumii fumizor, in difer;le moment., se poate observ•
.., ! 16
117
 Carmen Balan - Logislica ~ parte inJegranta a lanfului de oprovizianare-livrare
Cumpdrarea marforilot •
progresul Scau regresul inregistraL Analiza comparativti a iodicllor de
performanl5 ai lllruror fumizorilor unoi anumit produs spre finna B. Pr"",1 ajustat se detrmin~ ca produs intre preru l tinitar ~i e
determina.rea ierarhiei lor til adoptarea rnAsuriior necesare. faeloNi de ajustare slabili! In mllc!ie <Ie indicele de van_pe • cosrului
lotal. SIll'S' B satisface necesltiiple de cumpilrare ale firmei .Hente, la un
cost Iotal mai mie dec/!t sursa A.
..
TabeluI4.4. - Evaluare. ell ajulorol metod.findleelui de cost
Aplicarea metodelor prezenta!e este deosebit de utila in managemeurnl bazel
Factor! de cos!
lndicele de variatie a costului in functie de cali/ale
U.M.
%
Furnb:orui A FUl"l1iloru1 B
+2 -I
.
de fumizor!. AVlUllajele pc care Ie ofetA aceste metod. sun! urm5toarele,
cvasi-obie.:tlvltat... e'Valulirii - evj!~ efecrul de balo .1 evalll!lrii
Iridicele de varialie a eostului in funetie de livrare % +3 +2 subiective, In eazul elire!!' exislli tendinla de • favoriza aspeete pozitive ,
irelevanle ~i de • ueglija ariumite aspecte negative semnilicative;
Indicele de variatie a costului tn functle de sen1icfu
Indicele de varispe a costului total
%
%
-I
+4
0
+ I ..~ . eomparabllltatea performantelor - posibilitatea de a realiza, pe baza
PrelUl mlirfii U,\,. 225 230 aoil~ sel de wlerii, analiza camparativa • performanleior tuturor ,
F _ I de ajustare - 104 10J fumizorilor utilizali Penl:ru un anumit input;
1l're\U1 .iustat U,v. 234 232 3
• analiza evolutleli - activitate. fieeilrui fumizor po_te Ii Umt!lrilll In profiJ
NotA: u:,v~ Unitlti valorice longirudinlll ~i se poole stabili evo!up_ IIl!CeIldentli sau descendentll a
milsurii in care Indepli~ ~tep5ril fimtei cumpilrdtoare;
Metoda indieelui costurilar (vezi tabelul.4.4) esle mai compJexa decal
metoda erileriilor ponderate. Utilizarea ei necesit' un sistem computerizal de
• feedb.ckul penlm furfiaor clientlll are posibilitatea de a oferi periodic
contabilizare a costurilor. In cazul evaluani comparative a performantelor ob\innt. de fumizorului, informapi despre reZllltatele acestui.;
dOl fumizori actuali, metoda indicelui costurilor implica urm!toarea succesiune de .. faeilitBrea colabor!r!! - rezultatele evaluarii perfonnanlelor identificii
clape, punetele critice ale relaliilor dintre p!rp ~i permite .stfel concentrarea
a. milsurare.. hnpactului performsn!elor asupr. coz;lurilor. PentTU eforlllrilor C'<llnWle spre solu!Ioruu:ea problemelor existeDIe ~i dezvollarel!
fiecare furnizor, se aetermini! impaetul perfonnantelor sale asupra relalillor dintre fimili:or ~i C1.Ittlp!lriilor.
coslUrilor fumei cumpilriitoare. Factorii generatnri de eosturi Metoda criteriilor ponderale ~i metoda indiceilli costurilor prezintl! Iotodalli 0
suplimentare sau de economii suot considerali: calitatea, livrarea serie de limite, Finnele care aplieli aceste metode treblli. sll fie cOlliltienle de
serviciul. De exemplu. calitatea necorespunzJ!loare a produselor pnnlltoarele .specte:
fumizor a condus I. cre!jterea eosrurilor finnel cumpliri!.toare eu 2% din ." • cOlitlIriIe mari- culegerea infOIllUl!Iilor despre fiecare fumizor, care SWlt
valoarea produse1or achiz~onte, ea urInare a costurilor de remediere a necesare In procesul de evaluare, este relatlv castisitoare;
produ5e!or, a eoshlrilor de renimare la furnizor, a costurilor sub form.
• awratetea eval~irJ - poate Ii nfectalli negaliv de ipotezele pe care se
redueerilar de prel etc. In cazul unei alte surse de proeurare, firma bau.za;
cumparatoare a Inregistrat 0 reducere • costurilor sale ell 1% (vell tab.lul
4.4.). .. forta majori - performanlele fumiwrulu; pot fi aicclate considerabi! de
b. determinarea ludicelui tolal de varialie a coslulu;. PenllU a calcula o serie de factori pe care •• eastli firmA nu Ii poate previziona ~i control •.
indicele total de variatie a cosrurilor finn.; eump~rMoa in funelie de Sistemul de evaluare pwodic.i! a furnizorilor este absolul necesar oric.i!rei
perfom1lUllete fumizorului, 50 insumeazA indieii stabili\i in etapa firme pentru Indeplinirea oi>iectivelor sale in domeniul eumplWrii. Aplicarea sa
an!erioarii, pentru faclorii; calitate, livrare ~i serviciu. Acest mod de caleul fadliteazA Iolodatii trecerea de '" rel'pile tranzactionaie I. cele de parteneriat eu
lIIlumiti furnizoriselectap.
so bazeazll po ipoteza inexisten\ei unei van'lii suplimenlar•• dalorate
ac(iunii asociate a celor Irei faclori analizali. In exempl"ll din tabeluI4.4.,
performanfa; fumizorului B ti genera! 0 crC$tere mai midi a costurilor
cumpmiltorulul, comparaliv cu firma A (1% fa,ii de 4%).
c. c.leul.r.,. pre!olul ajustat. Compararoa celor dol furnizori in funclio de
pre\U1 unitar conduce la idee. gre~itl eli sUlSa A esle mai convenabila
declt sursa B. In realitate, pre\UI ajustlll sugereu! orientare. priorit"r'

liS
119
 Carmen Elilan - Logistlca -parle inlegranla 0 /0"1"101 de aprovizimrare-!ivrare
Cumpararea marfurilor

4.3.  Cumplirarea eanti!§liI potrMle III  timpul  potrMt  b.   campararea In funel!e  de  <erialel. curente. Spre deosebire  de strategi. 

, "
c ,mphl!rli de pe  0  zi  pe  alta, achizilionarea in  ihnc,ie de cerinlcle curente 
s,..:   caracterizeau  prin  Iansarea  Unor comenzi  ffiai mati,  ell 0 frecven;R 
Misiunea  logist;canu~ In  domeniul  cuinpiirlirii,  C()nst~ In  asigurnrea,  din  cJmparaliv  mal  mica.  0  astfe!  de  strategie  este  recomand.1lI  In  cursul 
c.  surse  competente  ~i sigure,  a  produsului  necesar,.de  calitatea  potrivitli,  in  cantit.tea  p.:rioadelor  de  5tahilitate  a prelUrilor,  pentru produsele care sunt utiliza!e 
potrivitli,  la  momentul  ~i loeul  potrivit  In  managemehtul  pfocesului  de  cump~rae, in  mod  constant  strategiei  InHitura dezavantajele cumplririi de 
deciziile referitoare la cantit.te ~i !imp au un wi important.  azi  pe mgine,  prin  caracterul  rnai  economic  al  comenzilor  ~i menfinerea 
,. , Pentru  planificarea  corectl!  a  ~alonri In  limp  a  cump~tIlrio, firma  unui  stoe  adecvat care  diminueazA  probabHitatea  intreruperii  activitApi 
j

cumphiltosre  trebuie  sa  d;spun~ de  informalii  referitoare  la  evolupa  previzibilil  a  firmel.
cereri;  ~i a  pre\Urilor.  Stabilirea  cantitJipi  economic.  a  comem;i  presupune  c.   earnpi'irarea  anticipaU.  Caracteristica  distinctiv5.  a  acestei  variante 
, considerarea costului m!l.rfurilor ce vor fi  cumphate :,i  a costurilor asociate pe care  Ie  strategiee esle achizilionarea  de  produse In  avans  de  cerinlele curente 
,. ;
implica,  de  exemplu  a. costurilor de  stocare.  Politica  fumei  in  privin}ll  stocurilor este  ale  firmei,  pentm  a  valorifiea  0.  conjuncturn  favor.bitii  •  prelUTilor. 
un factor  ce  infiuenleaza cantitatea ~ l'rogmmarea in  timp  a cump!ruii. Discounturile  Stocur!le  men\!nute  de  firma  cumparAtoare  sunl  mai  marl  dec!!  eele 
cantitative  sau  reducerile  temporare  de  pret  oferile  de  furnizor,  pot  influeuta,  de  specifice  variantelor  deja  prezenla!e.  Argumentele  care justifc~ apliearea 
asemenea,  deciziile  finne;  cumpilr3toare,  privind. cantitatea  ~i momentul  laryshii  strategiei  se  refer§  lao  (i) roducerea  eostului  m~rfuilo, Co urmare  a 
comenzii.  CI tmpwi1rii  lor la  un  pret mai  rnie  decat  eel  de  Hsti  sau  a unei  conjuncturi 

Capacitatea de anticipate a evoluliei eeteni ~ prelUrilor  spore~t efic.aeitatea ~i avantajoase  a  pie,ei;  (il)  diminuare.  cheltuielilo.r  de  Iransport,  datoritA 
,. , eficien(A  cump~lor. Din  puncta! de vedere  al  timpului  ~i cantMlilor achiziliOnJIte,  (X'nsolidrni  'Ii  scMerii  numarului  tr.nsportunlor  efecruate;  (iii) ",,;Iare. 
iogiSlicienii pot alege <!intre 1l!llllloarele variante strategic<: de cumparare':  ~ dificultalilor  legate  de  epullarea  stDcurilor  sau  intiirzierea  livrnrilor  de 
...  cumplirarea de po  0  zi pe  alia. Acl:$!! strategie eoosti! l.n procurarea de  dire furn!wri.  L. prima  vedere,  es!e  0. strategic  inult  mai  efielenti! dec§t 
~,'·I
cantiti!li mid de madUri, l.n c6lidipile'lansilril Ifeevent . .. comenzilor c!tre  cump~are de pe 0  zi pe  alta ~i cumpararea in func!ie de cerinleie curente. 
fumizori.  Canlilatea  cumpilratli  nu  dep~t ·'nivelul  necesitA\ilor  In  reali!.!e,  deeiz!.· de  a  cumpha  In  mod  anticipat  trebuie  sA fie  bine 
imedlate,pentru  a menfine  continuitatea  acliviti!\ii  de  producpe  ~ilsau fimdaentl~, datontA  costurilor  lotale  pe  care  Ie  ;mplicfi.  In  limp  co 
,. , comercializare  a  firmei.  ObiecliVll!  strategiei  de  cumphare de  pc  0  zi  pc  costul  m~furiJo cump!irate  ~i costul  de  lransport  scad,  eostu!  stocurilor 
alta esOO  de reduce Ii mininiUm stoeurile l.n perioadele de receshme sau de  e;(cesive  po.te  fi exorbitant  pentru  finn!.  Este  necesara  considerarea 
fluctwllii  a.leprejUriior.  Av.ntlljele  po care  Ie  afm· sunt: urmaloarele:  inobilizarilor  in stoeuri  ~i pietderilor  potenpale  a.totale  uzurii  lizi.e  ~i
sci!derea  imobilizllrilot  <Ie  capital  In  stocuri  de  m!I.rfuri;  (ii)  fl.xibilitatea  morale  a  m!l.rfurilot,  precum  ~i unei  recrienti!ri  In  oferta  firme! 
\."  neeesara  pentru  a  proiecta  schimbl!rl  In  pnvinta  car.cteristiciior  c\lmp~fitoare, care  fae  inutile  stocurile  de  produse  cump~ate anticipat, 
produsulul  SaU game!  de  produse  oferite c1ienlilor;  (iii) protecpa  falll  de  Cltre nu  au  fDSI  utiliz.te.  in plus,  scMerea  preturilor  pielei  sau  a  cererii 
" variapile  pre\urllor.  Oppuriea  de  a  cumplira froovenl  are  totodati!  limite  clientilor spore~t inconvenientele acestei strategii. 
\  ';l  somnificalive:  (1) spore~O riscul  producerii  unor  rupturi  de  stoc;  (ii)  d.   cumpararea  specullltiva.  Conform  acestei  strategii,  fum.  cumpar~ 0 
milre~t costurile  d. transpOrt  datoriti!  numarulu;  mare  de  transportur;  ~i ",mtitate  foarte  mare  de  prod use,  pen,tru  a  valorific.  0  oportunitate 

.. ;
lipsei  posibilitliplor  de  consolidsre;  (iii)  nu  permite  valorificarea 
discounturilor oferit. de  furnizori  In  .azul comand!irii  unor cantiti!,i  mad 
de  produse.  .  ,.  
tempoI1lra  de prel· Cantit.te. cumparatii  dep"~l
previzibil  .1  firmei  respective.  Ipoteza  pc  care  se  bazeau  cumplrarea 
speculativi! esle faptul  cil  prelUl mic, din momenrnl efeeluarii achizipei, va 
ne.esaml curent Sau  eel 

cr~te In mod aceeutu.t, in viitoml .propi.t. in  cazulln care  estim~l se

c"nfirmi!,  firma  poate  ohline prDfituri  importante din vilm:area prodwrelor 
."i i
I Donald W.  Doblet,  Lee LiIIIIllllr  Jr.• Oavid N,  SLUt.  Purchasing and Materials Management. 4'"  editiQIl,
McOraw­HiU,NewYorIc, 1984,p. 281­290.  ci~parte anterior.  Stabilit.tea  sau scMerea In  continuare  a pre\Urilor va 
avea un impact negativ asupra firm.;;, genernnd p;erderi substanpale. 
I."  120 
121
 ~

Carmen Bti/an - wgistica -parle inlegranlti a lan{Ului de aprovizior.are-Uvrare

Ii~l
Un predug a1 c~:rui pret searle impune 0 cumpM"are de ia 0 z;i la alta, tn cazul
produselor al c!ror pret cunoa~te
apUcarea combinatl a cumplr~H
0 evolu\ie sewuier! previz,ibiJii, se recomanda
de pe 0 zi pe alta ~i a cump.n-~ri a.!'.ticipate. Datorita
-
-
ris.milor specifico, curnpi!rarea speculativa nu cste frecvent .pl catl\, CAPITOLULS
estimani unei er~tl de preh sa poate utiliza in mod etieient, in rallmt cu nceesitiilBa
previzihile, strategia cumpl!rilrii anticipate. TRANSPORTUL MARFURILOR
, 'I
~

Transpottul este lilla dintre compnnentele majore ale 5istemului log;istl.C, t: ""I
datorita eontribulici sale 1. lndeplinirea misiunii logistice, Acesl capitol anr,lizeal:ii
tral1sportllri.le de mlirfuri din perspectiva diferitelor moduri utilizate ~i a variantelor ~.

intermodale. Principalele aspeete decizionale abordate se refer. la ev.luarea ~i selec!ia

transport.torilor, 1. programarea transporturilor ~j stabilire. rutelor.

-'.
,,
5.1.lmpolianla eeonomicilll transportulul

Adesea, transpnrtul cst. definit ca ml§carea fizicil • persoanelor ~i marfurilor, ,-

mire doull pllncte.' De filpt, transportul mhfurilor reprezintli. un sel de "ctivilli\i
logistice de baza, care so desfl~oar! In aproape orice canal de !IlJ!fkeling ~i COI1Stli. in
crearea utilillililor de loc ~i de limp. Definirea transportului nU trebuie sil se limiteze I.
simpla deplasare spali.lii. a marfurilor.ln .azuI.pelani I. un transportulor, uliJizatorol
curnpa~ un ansamblll de servieH.
Perspeorlv. Iimitalli 1. depl••are. spaii.l.!. v.
transportutoare care apJicA cel m.I sdllrut tarif de transport. Totu~i.
conduce la alegerea finnei
utilizatorul estc '<"
interes.t s~ ohlin! serviciile dorite, tn .fum de mi~c.rea spalialli • m!rfurilor, I. eel
mal bun prei. Aslfel, tariful nu constitul. unionl crlterlu de a1eger. a unul
transport.tor, dooatee. firma utilizatoare unmi\re~t d lndeplineascil ""rinlele proprli , .
~i pe eele ale clienlilor Mi, referitoare I. nivelul de oervire,
Transportul de mlirfuri este un domen.in care suscitA micro ~i macrointerese.
Principalele p!l'\i care particip! 1. _cliile de transpoo ~ils.u Ie influenleazli sunl
urmltoarele:
• partlclpantii primm AceastA categorle de participanl; estc eOIlS!ituilli
din fumi,zQrii de mlirfuri (produciltori, angrosi~t, detail~ etc.) ~i clienlii
lor. In general, ei de\in proprletalea asupra marfurilor pe care Ie
vilndlcumpar!. Obi,.ctivu[ pc care 11 urmaresc este deplasarea marfurilor
".""

1Donald F. Wood. James C. Joh.nsoil, Contemporary Transp<Jrlatiot1. 5th edition. Prentice Hall, Inc.•
UwerSa4dle River, New ler>ey, 1996, p. 4.

123
122
 , ,
Carmen Blllan - logist"ca : parle Integranlil a la_/Ului de aprovizlonare-livrore Transportt.il mdrforilor

Intr-un anumit interval de limp, CU eel rna; mie cost, in condi,ii1e piistrlirii legea piilrale/o, In transportu,l fi eomeyt, formnlatA de ,economistul
.... ~ calitA\ii produseler. Inlluenta exercitatA ""upea transporturilor const! in ['jonysius Lardner.' S~ considerlim exemplul unni. fumizor careiJii
cerinlele expeditoriior ~i <iestinatruilor, in cee.a ce prive~t: limpul de distribnie produsele sale pe 0 raz~ de 100 kin (veri figura 5.1.), in
tnmrit; In~are ~i desclrcarea In/din mijloacele de transport; aceesulla condipile unui cost competitiv, In cazul in care firm. respc!iv~ reu~!
infOlTlll!lii precise ~j I. limp, referitoare I. livri!ri etc, sii redncil I. jum~l!te costurile sale de 'transport, raza la ellre va putea
\.'''1
• transportatoril. Ca ofertan~ de serllieii ftlrlclionele', transport.lorii au deplasa mirfurile cre~t la 200 kin, iar aria terioal~ a pielei pe care 0
serv~t va cre~t de patru ori.
rolul de facUilare a distribu\iei, a lIuxurilor de mi!rfuri intre participanl;i
primarL ObiO(;livul lor principal este maximizarell venitului oblinu!, in
,. , condj~ile minimizllrii costurilor implicate de des~ura tranzacliilor,
Un transport,tor dore,te, de regal!!, s~ aplice eel mai mare truif finnei
expeditoare sau destioalare ~i sA diminueze costurile cu resursele umane,
\ .. combustibilul ,i mij!oacele de transport, Este interesat sa dispun~
flexibllitate temporala ell mal mare, in privinla. pre!uiirii ~i livr~
de 0
A IOO\km
produselor, precum ,i s~ cOllflolideze transporturile de mi!rfuri.
• guvernul. Contribu\i. lransporturilor 1. dezvoltare. economic. justifj".
l,~
aten~ acordata =tui domeruu de autorita!ile guvemarnentale. multe
guvernele sunt inleresate in mai mare mi!.sura de .ctivitatea ~i
ptacticiie fl!lt1elor transport.toue, dcd! de cele ale altor organizarii
,, comeroiale.2 Implicarea guvernamentala se concretize.", in:
reglementarea domeniului, promovare.a sa (sWillnerea ceroctArii ,i Fig, 5.1. - Ariile relevante considerate de Lardner
dexvolti!rii In domeniul transporturilor, dezvoltarea inftastruclUrii, crearea
de sisteme de control al traficului oerian ~k) ~i proprietate (in unele lliri, b. uliUtalea de limp, Peatru • fi 0 valo.r. real~ pentru client, produsul
t~, ,. anuml\i transport. tori lliDd in proprietatea statului), . !renuie sA fie la momeDlU1 petri v;!, in leeul de manifestare a cererii. De
• publicu!. In arari! de guvern, publicul este 0 alta parte cu macrointeres. in .,:emenea, cererea pentru un pradn' poate fi limitaa la 0 anumilli
domeniul trllnsportului. Capacitatea d" influeRlA a publicului este pcrioadil de timp. I,n afara intervalnlui respectiv, produsulnu are valoare
In.'}
determinat! de cererea sa de praduse din intreaga !ume, 1. pcntru clienL Lege. lui Lardner este apUcahilA ,Un privinla utilitl!pi de
re:wnabile ,i nevoi. implct~ de servicii de transport pentru oblin.rea tilUp, De llildli, In cazUI dubhlrii. vitezei de doplasare a unar mi!rfuri,
acestora. Principalele cerinle ale popula!iei se refetl! la un~toarel pCr1sabile, aria care poate fi acoperitfi; in acdui~ interval de timp~
aspecte: accesibiJitatea serviciilor, cos!Urile adO(;vale, eflc.eitatea se 'de patru orL
b .. semeiilor, respectarea mediului ~i • standardelor de sigurnnl3, C. u!ilitalea de formil. in afr~ de iudeplioirea ceredi clicolilor la
Trnnsportul esre important in special din punct de vedere economic, La nivel momentuJ ~i locu! poITivite, transportul ofetl! ~i 0 utiIitate de formll a
lIt/cro, impol1lm;a O(;onomica • transportului de mi!rfuri esre determinatl! de urmatorii marfurilor. L. destinalie, produsele solicitate .ITebuie sa aiba.
factori: caracteriS/icile dorite de clienl!. De exemp!u, in cazul produselor
LJI
a, utilitatea de loe. Produsele nu au valoare atit timp cAt nu se .fl~ I. loeul al.mentare care !rebuie sa fie men\inute la temperalUri de
pooivit, acolo unde sunt solicitate. Transportul f.cilteaz~ accesul retrigerare/congelar., un mij!oc de transport care ofer. aceste condili;
produselor pe situ.te I. mari distanle de lecurile de origine, cr""",," valoare pentru client, comparativ cu un mijlocde transPOrt rnai
b·;) Costurile .de transport mici vor penni!e c!ienlilor I. distante mai care nu cste dotat eorespunzator, pentru pilstrarea calitl!;ii
mati, sl! eumpere produsele I. un prey cost total eonvenabi!. Se m;lrfurilor. Pradose!e electronicc, mecaniee ~i eele din stiela impun 0
p,,'tec\ie special!!, pentm evitarea deteriorarilor,
t,'uj I Donald J. Bowe:rsox. M. Bixby Co~ Strategic Marktttlng CiUutl1el Management, McGrnw Hill Book
Company, New York, N.Y" t992.
1 Donald J, _ .. David J. Closs, Legistlcal Managtm41lL The [nlegrated Supply Chain ProcllS', I 10hn J, Coyle, Edward }, Bard!, Robert A Novack, Transportation,
4!~ edition, West Publishing
The McGraw-Hill Cornparties. roc., 19%. p. 316. Company, SL Pant, MN. 1994, p. 6.

124 125
 J ransporfUi marJurlior
Carmen Balan - wgiSlica ~ parle infegranlo a /an/ufui de aprovi:tionare-livrore
tar
d.   impactul flsupra ~()mpeti.vHl Capacitatea firmel de a 'indeplini • Sit considerlUu ell, 1n .cea~i organizalie, pondereR cheltuielilor de
"l'OOptArile c!ienlilor referitoare I. nivelul de servire, mai bine decal transport est. de 10% din costurile totale. Reducere. eu I % a ",.

concurentii . depinde in mare masur~ de serviciile de transport. Sc!derea eheltuielilor de transport va avea co efeet 0 C<:e1Itere relativa mai mare
interval"lu! de timp In care sunt onorate comonzile clien!ilor este 0 • profitului, respeenv co 1,9%. '
!endin\li determinat! deoptriv~ de accentuare. exigente: or clientilor ~i de In vederea reducen; costurilor, este necesara considerarea principiilor
intensificarea concurentei. Firmele care l~i adapteazl performantelc In economiei de scariI ~i economid de dbtlln(4. in domeniul transporturilor.
domeniul distribu\iei, la nevoile elientilor, inregiS\reazl adesea cresten ValorifiClll'ea economiilor d. scati! presupune crqterea cantiti!!ilor de
,
ale cotei de pi.\li.' In acest context, trallsporrul este 0 sursa de avantaj milrfuri transport.le, pentru sci!dere. rel.ti,," • costurilcr de transport pe
competitiv pentru organiz.alie. unitale. de predus. !n acest $COP, operatoni economici recurg l.
•. contrlbut1a 1. costurl $1 pretnrl. Conform anumilor cstimari, in medic, consolidate. livriirilor ¢ ulilizarea de rnijloace de transport de capacitate
pe piala Marii Britanii, transporturile reprez!ntil cea. 36% din eosturile de mai mare. Eeonomi. de dis!anli se re~ la dose"",tere. costului de
distribulie.' Stud!; efecmate in diverse sectoare de activitate ale transport pe unit.lea de distant!, odatil eu manrea distantei, ea urmare a
eeonomie! SUA au identificat ponderi ale transportului intre ]/3 ~i 213 in repartizllrii costurilor fixe asupra unui uumh mal mare de kilometri. ~,

.osturile totale logistice' ~i tntre 3 .i 27% in prelUrile produselor'. De Principalul obiectjv' al transporrului IT.buie s! fie depl..ar•• produsului
exemplu, $-au constatat ulTito~re ponded: produse din sticH! ~i pi.trA de Ii. punctul de origine 1. destin.lie In condipile minimizil.rii costurilor "'
produse petroliere 24%, cherest"" .i produse din lemn 18%, temporale, finan.ciare ~i de mediu, in acel.~i limp, obiectivul transportului
~

preduse a!imentare 13% etc. Pe baza altor cercetan, s-a estimat c~, in presupune deplasarea milrfurilor intr-un mod care sa' indeplineascii
medie, ponderea eosturiler de transport in prelUl de vilnr.are eu .m~nutl cednTele clienfilor referiteare Ie c.lilatea mllrfurilor, perfennanlel. de I •
recomandat al produselor este de 5-6%, jar pentru predusele allmentare, Iivrare ~ disponibilitatea infonnapilor privind.livrarea.
de peste 30%.' g. impa.tui' asupra allor ~ctivA logistice, Abordarea integrat' a
f. efectul de piirghie asupra profitulul. Transportul este un cost direct, a operapunilor logistice subJini.zlI. importanlli tr.nsporrului. Planificarea
logistieli poate diminua stocurilede baz!!, ne<iesru:e des~uril. aclivitlllii ,,
clUui reducere poate 1mbun~til perform.ntelc rulel rrganizalii, aspeet
majer In special pentru firmele eu 0 rata scilzutli a profitului. Relevanla curente a organizapei, prin erel/lerea frdvenlei .provizion.!:rilor ~i
principiului pllrghiei, 10 cazul cheltuielilor de Irnosport, poate fi diminuarea cantitaplor trnnsportale. De .semenea, pol fi mic~orate
demonstrata astrel: stoenrile de sigul1!llfR neeesm pentru proteeli. fata de incertitudine. in
privinp verialiilor cereri! si ciclului de performan\J! al furnizonlor. Un
• sa analizl!m exemplul unei o'liallizafii care are 0 rat! a profitului de
bun sistmn de transport poate dimlnua omsitat.. mentinerii unor
5% din viinzllrile toUlle, !n eazul In care. firma reu~t s~ oblin~
depozite numemase, apropi.!e de pielele lint!. Se consider.' eli ~i in
economii prin reducerea eu 100 milioane lei a cosnrilor de transport,
cazul produselor de mare valoare, apolarea Ia servi.ii de transport rapide "."
"""'estea se vor retlecta direct in profitUri. In ClIZlI! In care ~i-ar Ii
~l de incredere, de§i impJicl un cost 81Iplimentar, goneretdl economii, po
propus s~ sporeasca profitul eu Ilcee"l'i valoare, prin cre$terea
ansamblu. TotodalA. produsele aflat<> in mijloacele de transport, de 1.
volumul"! tranzaCliilor efectuate, nrganizalia ar fi Ifebnit s! realizeze inei!rcarea In pUllClele de ongine pru,A la desclltcll:rea la destinape,
vlinzAri de 2 miliarde lei. reprez;ntll un stoe In tranzil.
h. Inlluent" asupra aUor laturi ale actlvlllltu orgallizatiel. In procesul de
ptoiectare a noilor produse, se consider~ adesea asp.eoo ale activitlilil de
I Lewis M. Schneider. NtfW Era in 1'r'ansportatiorJ Strategy, tn "Harvard Business Review", Vol. 63, transport care au impact asupra SlIccesulu! pe piata ~i eficlenlei activitalil.
No,2,March.ApriI1985,p.1I8, Un exemplu relevant esle eel mentionst de Lee lacocca, refmtnr la
2: Ray C. Horsley. Integrated Trarttpon. in "Logistics Jnfonn8.tion Nlanagemcnt'\ Vol. 6. No, :!. 1993,
Chrysler Corpolalion care. sl"billt dimensillnea prOdusului "K-car" In
f,42-4S.
Ronald H. Ballou, Business Logistics Management, Third .Edition, Prentie&oH,lU International, Inc,. funclie de numihlll de automobile care pute.u fi transportate pe un vagan
Englewood Cliffs. New Jersey, 1992, p. 483. de calc feral! special destin.! acestui seop.' De asemenea, transportul
~ David L. Ander&on, Your Company's Logistics Management: An Asset 0'1" a LlabtJily in the 198(}s?,
Data Resources Inc.• ill ti'fns.tSpO)1.ation ReviewH • Winter 1983. p- l19. I Donald J, Bowmox. David 1, Clo>s,QP, cil.,p.3!l,
, Alan Slater, Chciceofthe Transport Mode.;n John Gattoma (00.), <>the Gower Handbook of Logisties , Lewis M. Sciwider, op. cil" p, I18.
"'" Distribution Managemonf', Fourth Edition, Gower Publishing Company Ltd., \990. 'Donald F. Wood, James C. Joh!lSl.lll, op. ell., p.lO.

127
126
 Carmen B61Dn - Logislica • parI. inl<gT11JI16 a km{1l/ul de aproyjzionare·/ivrare Troruporrul marjurilor

, poate influenta localizarea unilAtilor de fabricalie. Un exemplu este ~ec toare de  activitate  economica,  prin  fluxurile  de  materii  prime, 
amplasarea de cAire General Motors a unitAtii de produclie a materiale,  produse  intermediare,  produse  fmite  etc.  De  asemenea, 
", automobilului Saturn in funqie de costurile de transport.' La amplasarea t.ansportul  exhnde  aria  teritoriala.  'in  care  poate  fi prezent  un  producAtor, 
in Tennessee a fabricii care a costat 4 miliarde USD, criteriul costului de contribuind la dezvoltarea activit!lii de comer) eillerior ji I. globalizarea
transport a prevalal, comparativ cu facililAlile ji stimulentele speciale ~ faeerilor. 
.,, oferite de 38 de state din SUA, printre care ji cele propuse de Minnesota,
care au fost evaluate la 1,3 miliarde USD.
In  alr~ de  importanta  sa  economic:!,  transportul  de  mw­furi  are  semnificatie 
sociala, ecologica j i politicA.' Semnificalia sociall este determinalA de faptul ca
La nivel macroeconomic, principalii factori care justifica importanla serviciile  de  transport  sunt  un  sector  de  actlvitate  in  care  este angajat  un numlr mare 
transportUrilor de mhfuri sun! urm5torii: de persoane. Din perspectiva mediului, transportul de marfuri constitu ie 0 preocupare
,, a. po.lblUtatea speclallzlril geograll... Fiecare arle teritoriala este sporit! a comunitiililor, datoritA contributiei sale la poluarea mediului, prin efeetele
capabiiA sa producA, in mod elicien!, numai anumite bunuri ji servicii, in negative aSt pra calitApi aerului ji apei, prin poluarea acusticii etc. Transportul
func\ie de resursele materiale, financiare ji de forti de muncii de care milrfurilor  este  totodat!  un  subiect  de  interes  politic.  Pentro  suslinerea  dezvoltarii 
..
~

, dispune. DalOritA transportului, satisfacerea integralA a cererii dintr·o econorniei,  guvemele  se  implica.  in  reglernentarea  acestui  domeniu,  precum  ~i in 
anumitA zonl este posibila prin procurarea bunurilor necesare, care sunt crearea ~i dezvoltarea infrastructurii, a retelei de drumuri, autostc!zi, cAi ferate, porturi
fabricate eficient in alte zooe. Aceasti situalie este 0 retleclare a ~i aeroporturi.
principlului avantajului comparatiy, cor.. form  caruia.  fiecare  arie  se  va 
specializa  in  producerea  m!rfurilor  pentm  care  are  eel  mai  mare  avantaj
",
sau eet mai  mic dezavantaj  comparativ.  . S.2. Elernente de  economia  transporturilor 
b. produc\ia pe scara mare. Valoriticarea avantajelor oferite de princ/piu/
ecollomiei de scariI este  facilitat!  de  serviciile  de  transport.  in  cazul 
,, producpei  pe  scad. mare,  se  pot  obtine  economii  de  costuri  atat  in  privin\a  in  continuare,  sunt  analizate  0  serie  de  elemente  de  bazA  ale  econ9'mJel 
cumpMhii.  cat  ~i a cosnu­ilor  de  producpe,  care  inregislreaza  0  reducere  transporturilor. Coordonatele conceptuale abordate se referA Ia cererea de transport,
~
pe unitatea de produs, !>datA cu repartizarea costurilor fixe asupra unei costurile de transport ~i strategiile de pret.
cantitAp mai marl de produse: 10 condilille unui transport compelitiv,
lit".
produsele vor putea ajunge la distanle mai mari, acalo unde sunt solicitate,
la un prel convenabil peotru elienli. , " 5.2.1. Cererea de transport
c. Inienslllcarea  coocurentel. Accesul pe 0, anumilA pialA, este facilitat de
transport. Efectul direct eslc intensificarea concurenlei. Oferta De,,:chilibrul existent in cazul unui anumit produs, intre oferta ji cerere, In
" concurentilar redutabili de pc piC\e externe este adesea mai atractivA decat cadrul unei :lrii geogratice, genereaza cerere de transport. In situatia unui deficit de
oferta producAtorilor locali. Utilizarea unor servicii de Iransport ofert~ transportul  va  facilita  satisfacerea cererii  locale prin  fluxuri  de  produse care  i~
,, intemalional comPetitive sporejte atractivitatea produselor importate, pc 0 au  originea in  alte  zone,  iar  tn situa,ia unui  excedent de ofettl.. va  permite reorientarea 
anumita pialA. Totu~i,
~ ,

in absenla W)or costuri de produclie extrem de spre alte piele. Mhfurile nu sunt transportate intr·un anumit loc, in absenta nevoii
, scazute pe piata de origine, comparativ cu cele specitice unei alte piet e, pentru acel rrodus. Cererea de transport este astfel dependent I de cererea de mlrfuri.
care  sA  compenseze  costurile  de  transport  international,  concurenta  va  fi  In  consei~, se consider3  c! cererea  de  transport  are un  caracter 'derivat. 
b scazulA.2 OdalA eu imbunAtAlirea serviciilor de ttansport, costul plasarii Caracterul dependent al cererii de transport ar implica faplul ca aceasta nu
mhfurilor la marl distante, pc 0 anumitA pialii, poate fi competitiv in poate  fi influentat:!  de  actiunile  transportatorilor.  Din' perspectiva  cererii  de  transport 
raport 'eu cel al altor produse oferite pe acea piat a ., , agregate, afirmatia este adevlratl Reducerea tarifelor de transport pentru un anumit
d. dezvoltarea economlcA. Transportul are un rol i'mportant in sustinerea produs nu va determina 0 crejtere a cererii pcntru aeel produs, la nivelul unei piete
~,
unui  niyel  lnalt  de  activitate  economic!  ~i are  un  aport  semnificativ  la  nationale  ~i in  mod  direct  a  cererii  de  servicii  de  transport,  datorit!  existentei  unui 
produsul  national  brot  Asigura  conexiunea  necesarl  intre  diferitele  mare numlr de factori care influenteau cererea de produse, in afam de pre\Ul

- I Shipping Costs Favontd Sun Bell/or SDturn Comp/a. Official Says. in "Minneapolis Slnr and  Tribune",

July 31, 1985, p. 2M.

2 Ronald H. Ballou, op. cit., p. 160. I
transportuluL, In  schimb.  la  nive l  dezagregat,  a fina~
,
John  J, Coyle.  Edward  J, Bardi. Robert  A, Novack.  op, cit,. p. 6, 
nu  este  corectlL  Modurile  de 

~ 128 . 129
 -
Carmen Balan - Logislica- parle inlegrl1n1a a lan/lilui de aprovizion Ire-lil'rare Tr«nsportu/ mi:irforllor
transport, transportatorii, tarifele ~i nivelul de servire oferit pot lfinueflifl ,.i.l'
cerere. pentru un anumi! produg cererea de servicii de transport d ICOIan
respectiv. A ----+--------- B ....
Influenla costurilor de transport asupra cererii unui produs, lnlI-un anumitloc, x d-x
este legatli de costul produsului 10 desciircarea 10 deSlillo(k' Ac::st cost include
costul
COllcfl,(l2:wlli in dou~
la sursa de ongine ~i costul transportului I. destin"tie. Influenla se
aspecte:
Fig. 5.2. - Llmita ariel ple~i ..
• avant.jul competitiv. In exist. mal multe surse potentiale Aees! exemplu dove~t eli firm. carei. Ii corespunde eel mai scazut cOSI ,'
. . . StI), care pot cererea pentru un anumit produs, intr-un de transport esle cea care are 0 arie de pia~ mal extins~ .
anumit loc. Dinlre variantele de produs Vj , . . clienlii pref~ varianta In afm de caraclerul derivat al ceren! de transport §i de influenla
Vi, careia Ii eorespunde eel mal mle cost la desearearea la destinatie. transportului asuprn cererii pentru un anumit predus, Un aspect important In economia
u
ASlfel, va exista cerere pentru varianta de produs V, ~i pentru transportarea trnnsporturilor este elasticltatea cerenl de transport. fn mod traditional, este
sa. Costul produsului desearc.! 1a destina!ie devine, in eonsci!~, 0 sursa analiza!! el..ticltalea rererll talJi de prej. Coeficientul de elasticltate a cererii fa!li de
de avantaj competiliv. AUi! timp cat pentru variant. Vi, st rna dintre costul prel se caleuleaza ca raport !ntre variatia ptocentuall a Clllltitapi cerrito VlIria{ia
produsului la sursa ~i costul de transport 1a 0 .numita destinalie este mai procentual~ a pre\Ului.
mica decat costurile aferente allor variante sursa Si VH dispune de un
1
Elasticitatea indc~ variati. procentual~ a cererii in condiliile varialiei cu 1%.
competitiv, In eu eelelalte, peutm piala vizata. pre\Ului de transport. In cazul in care lEI ~ I, elasticitatea este unitari!, I. variapa cu
• alia plelei. Costul I. descarearea la detennlna ada 1% a pre\Ului, eererea variazll cu acel~i procentaj. D.~ lEI> I, atunei cererea este
elastic~, Inregistriind 0 varialie procentual~ j ..

pietci in care este 0 anumita fin~. Limita ariei pie{ei, in cazul mai mare de edt cea • preru1ui. 1n situ_lilIe
a doua fume concuren!e, este punctnl in care costul la descarearea la in care lEI < I, eerere. esle inelastieA, respectlv este influeat~ in mic~ m~silr1 de ~

destinalie este egal peutru produsele celor doun firme.' In condiliile !n

care clicntul alege fumizorul clirnia ii corespunde eel I"ai mie eost I.
desci\rcare, aria pielei unei firme este zona teritoriala in< Care dispune de
nlvel agregat, po ansamblul
inelastic! In I'llport cu pretul. Sc~era
cererea de servieii de tnlnsport este
tllrifelor de transport nu va avea drepl
. "
consecinlll 0 cre~ r.dlcall a coreni de transport. Motivul este fliptul eli, In !ilrUctura
un aVllr\taj competitiv in privinta costului ia descarear.a la destinalie. S~
eestululla descllrcarea I. destinajie, costul de transport esle doar 0 component!.
consideram dou~ firme A ~i B, care oferA un produs similar, la un cost de
La nivel dezagrega/, po moduri de trmsport Ji'pe transportatori, caerea de
produc!ie unitar identic de 20 unitali monetare (u.m.). Distanl' dintre
transport este senslblll fa!li de modifiellrile de tllrife. In condiliile InlCllJ.1:i un·mod de
sursele A ~i E este de d = 100 Km (vezi figura M ptesupunem c~. in
transport devine mal atnlctiv In raper! eli eelels!te, In privlnl' tariCelor. cerere. de
cazul firme! costul de transpOrt este de 0,5 u.m.lun!tate de produslkm.
transport se va reorienta spre """sta. De exemplu, aparill. vagoanelor speCiale de cale .'
iar in cazul firmei E, de 0,7 u.m.lwlitate de pl:9dusllon. Limita ariei (,

ferati!, capabile ~ transportc olitomo\:lile pe dislan(e mari, lo 'pteluri mai miei deeat
celor dod finne se poate detennina pe baza eellaliel urm~loae:
mijloacele de auto special destinate .celui~ soop, i·a determinat po
CPA + CT A = CPa + CT., produc~ti de automobile sa se reorient= spre calea feratli ,1 s~ apeleze Ia
unde CP este costul unitar de productie, iar CT este coslul unital' de transportuJ rutier dOll! pentru destinalille la d!stan!e mal mici. (",'

transport de la fabricA panA la limit. ariel pielei. Pentm sursa A, Ilmita in atim'! de sen.slbilitatea ceredi de transport falA de prel, este consideraUi
ariei pie!ei estex, iar pentru Beste d - x. In consecinlli., ccualia devine: elasticitatea cererll falli de sernclile de tnmsport. Special~ au constalal cli, In
20 + 0,5 x = 20 + 0,7 (100 - xl condiliile In care pre!Ul nu variazll, cerere. pentru un anum;t mod transport sau llI1
anumit transportator esle multO mai elasticl fa\il de schimbllrile In nivelul de servire •
Pentru exemplul consideral, firma A va . la
distan\l! de km, lar B panA la dlsUmta de
oferit' In condiliiJe inte~fclr concurenjei, transportatorii trebuie sA aib! in vedere
direct!. ce
un~te sursele A ~i B. importan\ll tot mal mare pe' care utiliutoni 0 acordl .ervieiilor ,I 'rolul serViciilor in
difercnlierea de oollcnrenj.i.

I
l
Ibidem. p. 35.
Robert B, Fetter, Dalleck C. Winston, Decision Models for Inventory Mallagemetll, Richard D, Irwir.,
. •.
Homewood,.III,1961. I John J. Coyle, Edward I. Bardi, Robert A. Novack. 01'. cit., p.33.

130 131
 Carmen Bdkm - Log/Slica -'parle inlegranlll a lan,ului de a"rovizionare-Iivrare
Transport"1 ml1rforilor
5.1.1. Structura tos/ur/lQr de transport
, considerate Lxe, respeetiv variabile, in cazul · fiecarei dimensiufli. Sl considerl!.m
l ,"
o altA  dimensiune a economiei  transporturilor se  reeem  la  costuri . Principalete  exemplul transportului feroviar (vezi fig. 5.3.). Costurile variau in fune~ de distan\a
criterii utilizate pentru studierea structurii costurilor sunt varialia ~i separabilitatea in la care marfa trebuie sa fie transportata. Aceastli dependen\a este determinata de
funclie de tTiI"iul varia(iei, costurile se impart in dou! categorii majore - fixe ~i cheltuielile pontru combustibiVenergie ~i de costurile cu fOrla de munc§, care sunt
,. , varisbile. Pe baza eriteriului separabi/ilii{ii, se delimiteaza urmltoarele categorii: considerate  costuri  variabile. Costurile  fixe  sunt  legate de  calea  ferat!,  terrninale,  statH
de triaj. echipamente. 
costuri  separabiJe,  costuri  asociate  ~i costuri  comune.  In  continuare,  va  fi  analizatA 
liecare categorie menlionatl. .

· ,
Costur\le fixe sunt cele care nu variazA in' funclie de volumul de activitate.
Ace.te costuri !rebuie sa fie acoperitc chiar In situaliile in care firma nu func\ioneazA
(de exemplu pe durata unei shbltori sau a unei greve). Transportatorii iDcJud in
Costur.i
" Costul
total \ . Costurile
cstegoria costurilor fixe, componentele legate de: terminale, echipamentele de
/ fixe
, .. I
transport, administrarea activitl\ii transportatorului, sistemele .informalionale, unele
salatii ale managerilor ete. ~ - - - - - -- - - -
~- - .
Definilia costurilor fIXe; care pune aceenrul pe caracterul lor constant in raport
eu volumul de amceri al finnei, este doar partial relevantl, daca nu se men\ioneaza .. - -~C:le
· ,
perioada de limp consideratl. Molivul constl in faptut cA, pe termen lung, toate costu-
rile  variazA.  Totu~i nici sjntagma "termen  lung" nu  este  clara in  totalitate,  deoarece nu 
precizeaza orizontul de timp. In plus, practica dove~t evolu\ia diferita a eosturilor,
­­­­­­­­­­­­­ ­­
Distanta 
variabile 

·. in functie de madul  de transport:  rutier,  feroviar,  pe  ap3, aerian sau  prin  conducte. 

Un exemplu semnificativ in privin\3 varialiei costurilor se refera. la tcansportul
pe calea feratl.' Durala de utilizare a uDei locomotive poate fi estimata la 15 ani. Viala
fig. 5.3. ­ Variafia  costurilor de transport feroyiar, 
in func!le de dis tan!., pentru un volum dc marfuri dat
Costurile de transport feroviar sunt totodat! dependente de vo lumul de mllrfuri
vagoanelor este evaluatl,la 25 de ani, iar cea a Iiniilor de cale ferata ~i instala\iilor de
· ,
sernna1izare la 45 de ani. Terasarnentele pot continua sa existe 0 perioad! mult rnai
mare. In aceste eondil~ sintagrna "termen lung" insearnn§, pentru transportul pe calea
transportate. Costurile cu fOl'\a de munca nu rnai sunt variabile, dar costurile de
manipulare pc-t fi considerate astfel. Reducerea costurilor de manipulare, ca urmare a
transportmi  marfurilor  in  cantiA~ vagonabile,  'determinA  discontinuitAti  in  cu rba 
ferat!, 0 perioadl de pAnJ. la 45 de ani. costului totai.
Incadrarea unui cost In categoria e~turilo [xcse bazeazA pe faptul ca nu
CIJ variazl pe termen scurt, In rapon eu volU!DuI de actlvitate. ·1n fapt, toate costurile
variazA de-a lungul unui orizont de timp specific. Cos :uri 
Co.turile varlabile sunt cele care se modificl in mod direct ~i predictibil, in

~
funelie de nivelul de activitate. in cadrul unei anumite perioade de timp. 0 finnll poate
.."
evita  sueortarea  costurilor  de  transport  variabile  nwnai  daeA  nu  utilizeazA  nici  un 
vchicul.  In  aceasta. categorie, se inscriu  costurile directe ale transportatorului,  legate de 
fiecare inchc4turl. Exemple de costuri de transport variabile sunt: cosrul Costun  {
\: ,:0  combustibilului; costul fortei de muncli; costul de intrelinere a echiparl\enteIor; costul fix.e  I _ .,
manipularii, incarcarii ~i descarcArii marfurilor. Tarifele practicate de un transportator
ABC
trebuie sa scopere eel pupri costurile variabile, pentru a permite finnei sa W continue Volumul de marfuri  Iransportat 
existenta in mediul de afaeeri.
~
Tarifele de transport se bazeazA pe doul dimensiun! majore - distanla ~i A - transporturi  mixte.  sub  capacitatea vagonului 
voluinul mlrfurilor transportate. Exista diferenle semnificative' in privin\3 cosrurilor B -ln ~rca.tui mix.te,  la capacitatea  vagonului 
C - tren com'pus  dintr ~ un singur produs 

~, I Kenneth  J. Button.  Transport ecohOmfcs. 2nd  edition.  Edward  Elgar  Publishing  Limited,  Aldernhol,  Fig.  5.4. ­ Variatla  costurilor de  transport feroYiar, 
Hants, England, 1993. p. 68'{;9. in fune!ie de volumul de mArfuri, pcntru 0 distanll dati
1 Ronald H. Ballou, op. ciL, p. 203.

I.. 132 ,
133
 Carmen Balan - Logislica - parte infegranfli a lanfului de aprovizionare-livrare Transport./ maifurilor
Existent. celor doua categorii de costuri, in funcfie de variatia lor pe termen infrastructuri adecvate (aeroporturi, ·porturi), eare sa pennit! accesul "
seur1, tn report cu volumul de activitate, are repercusiuni pozitive asupra finnelor de mijloacelor de mariodimensiuni; eOsturi.le mari delenninate de rearanjarea ~

transport. Aplicarea principiului economiei de scarii face posibl~ redl1cerea costurilor incArcAturii in vase, tn transportul pe ap!, in unna nnor debarcQri ~i
pe unitatea de produs transportatii, datori(1i realizArii unui volum mai rrare de activitate imbarcAri feecvente. Cre~ta dimensiunilor mijlocului de Iransport
eu a e eJa~i costuri fixe . Se pot obline mai multe tipuri de economi)1t in func~ie de determinA scAderea trept.ta a costurilor, pana I. un nivel de la care ineep
modalitatea de aCfiune:
~ ..
sa dispara economiile de sear!.
a. economii datorate mai bunei utiliuri a eapacitAfji mljlocu)ui de c. ecoDomii de searA in InfrastructuJi. Special~t au constatat eA, in cazul
transport. In domeniul transportului pe apA, cre~t rea gradului de Iransportului pe apa. costurile aseeiate cireulapei containerelor sunt rnai
utilizare a capacitalii unui vas determin.!t scAderea treptaHi a costului mici In porturile eare au .dimeosiuni mai mario 0 analizA comparativA',
mediu aferent (CMS,), pe tennen scurt. in momentul in care capacitatea efectual1ln Ul1O! eu caleva decni~ a aratat cA unui port de patru ori mai
este complet utilizata, data cererea este suficientl!, se -"a utiliza un al " mare ea altu!, Ii corespunde un cost per container mai mie cu 0 pAtrime. ,,
dallea vas, al carlli cost mediu de utilizare (CMS z) va inn:gistra 0 scadere d. economll din er~ta parculuVflotel de mljloaee de transport ~
similarii. Aceastlt evolu\ie este determinala de costurile fixe pe termen utilizate. Ec,onomiile posibile se referA la unnAtoarele aspeete: intrelinere;
scurt ~i este prezental<l in figura 5.5. Economiile de scarl! de acest tip sunt standardizare sau, in unele cazuri, disponibilitatea unui mix de vehicule
intalnite numai in unele moduri de transport. Dill interpretarea
2 "
capabi! sA indeplineaseA cererea variabila; u~rinta programWii
rezultatelor diferitelor studii , s-a ajuns la 90ncluzia clt efe,;tele de scara se echipajelor. Aceste economii sunt limitate de prOblemele administrative
manifesta in eazul transportului feroviar ~i transportului re apa. Astfel de potenpale ~i depiirtarea decidentului de client.
efeete nu s-au consta(a( in domeniul tran sportului aerian ~l rutier. In afali! de criteriul variapei in raport eu volumul de activitate, struetura
costurilor este analizata ~i in func!ie de criteriul separabilltlilii. Acest criteriu reflecta
Costuri mbura in care costurile pot fi atribuite anumitor segmente de afaceri (produse sau
eMS, eMS, eMS, servicii) sau iOlregii afaceli, in ansamblul ei. Este eunoscut ~i sub denumirea de , ..
cliteriul alodrii responsabilitalilor in privinfa costurilor pe grupe de utilizatori.
Principalele eategorii de costuri identificate sunt wmAtoarele:
a. costurlle speciflcelseparablle. Sunt eele care pot fi alocate co u~rinl'­
unui anumit OUtpul sau unui anwnit expeditor ori destinatar. Ca exemplu, ,..
se pot considera costurile de ineArcare ~i descArcare a unui vas, in contul
unui anumit utilizator.

- Cantitatca transportat1i
b. costurile asoclale. Aceste costuri se refera la situatiile in care oferirea
UDui serviciu ~trage dupa sine oferirea a1tui serviciu. Unul dintre seNicii
esle produsul secundar af celuilal!. Un exemplu este costul cursei de
inloarcere, in cazul efectuArii unei curse principale pentru transportarea
,-

unei inCArcAturi de mArfuri, de la punctul A la punctul B. Costul cursei de ,.

Fig. 55. - Costul transportului pe apA, pc lermen sCllrl ~i lung
inloareere poate fi a10cat eursei principal .. caz in care este suportat de
b. economii din utilizarea unor mljloace de Iransport de dimcnsiuni mal utilizalorul care are nevoie sA deplaseze mArfuri de la A la B, teea ce
mario In cazul mijloacelor de transport rutier ~i pe apa, corcetarile au pus
In eviden!a ob!inerea unor economii de scara prin apela,,·a la mijloaee de
limiteazl, inlr-O imumitli mburil, volumul de marfuri pe direcfia de la A la
B. CestuI curse; de intoarcere poate fi stabilit la un nivel mai mic, ..
dimensiuni sporite. Exista 0 serle de factod care limiteazli posibilitatea de incluzind doar anumite eheltuieli fixe. In aceasta situalie, cursa de
a realiza economii: inexistent-a unor inputuri suplimentare; difl1ensiunea intoarcere poate ·jeveni mai atractiva decat cursa de la A la B, generind 0
mieA a loturilor de marfu,;; dificulta!i1e legate do absen!a unei anumila discriminare a utilizatorilor ~i dificultlili pentru transportatOf, In
privinta acoperirii costuri1or fixe. Evitarea costuIui asociat presupune
renunfarea Ie efectuarea transportului de la A la B. Serviciile asociate sunt
, Ronald H. Ballou, op. cit., p. 69-75. !
1 C. Winston, Conceptual De~opm e nts in the Economics o/Transportation: An lmerpretive Survey. in I T. D. Heaver. ''17Je Rowing of the Canadian Container Traffic 11rrough Vancouver and Seattle,
"Journal or EConomic Literature", 23, 198S. p. 57-94. WESTMAC. Vancouver. 1975.

134 135
•
 Transporwl mor/urifor
Carmen Bdlal1 - Log;stica - pa~jnlegr1d a lal1/u/,,; de aprovizionare--/ivrare
<a) Produ,e cu valoare mare Ii cerere inelastc~
produse in cantitAlifLte, ceea ce inseamnA cA poate sA nu existe 0 variape
a costurilor.

-
H
Prel
c. costurile comune. Sunt 0 categorie de costuri asemAnlitoare cu cele
asQCiate, deoarece sunt generate de oferirea unui amimit serviciu, unui tip p,
de utilizator. To~i, costurile comune se deosebesc de cele asociate prin
l, 1
faptul cA utilizarea de resurse pentru oferirea unui serviciu nu conduce In
mod inevitllbiJ la oferirea .altui serviciu. De exempIu, in cazul marilor
r
P, - - -~

companii ge transport, existll numeroase elemente de costuri comune.

, ., Costurile datorate terminaleIor, depouriIor, echipajetor ji combustibilului
sunt comune. pentru toate mArfuriIe transportate.
Costurile asociate ji cele comune nu pot fi separate. Ele impun folosirea unei
metode de alocare. Q, -Q,
,., Cantitate
Se afrrmA lUleori cA se pot considera costurile fixe drept costuo comune sau
asociate, iar costurile variabile drept costuri separate/specifice. Aceastli abordare are
(b) Prod use cu valoaro mica Ii cerere elastIca
un camcter simplisl ' In practica, numeroase costuri varia bile sunt fie asociate, fie
. , comune. Costul combustibilului, de exemplu. este un cost comun pentru cursa
principaJli ~i un cost asociat, in cazul curset de intoarc(;re. De asemenea, uneie costuri
Pret
fixe au un caracter specific. P,
!,,, •
5.2.3. Siralegille de pret
rp,
.,
,,
•., La stabilirea tarifeIor, firmele de tr1lru!port se .pot baza pe 0 serie de variante de
strategii de pref. Pot considera strategia in fun.cpe de cosmI serviciului saulji strategia
,,
In functie de valoare.
Strategia de pre) in fimclie de costulservlcluiul presupune stabilirea tarifului
Q, Q,
Cantitate
L, In funcpe de costul oferirii serviciului de transport, la care se adaugA marja de profit
dorit!. De exemplu, in cazul in care costul este de 20 milioane lei, iar marja de profit Fig 5.6. - Influenta vaIorU Ii eIasticltAtiI ceretii .asupra pretolul
10%, suma pe care 0 va pHil; utilizatorul va fi de 22 milioane lei. AceastA strategie este
recomandatll' In cazul ml!rfuriIQr de valoare micA sau lna:-un mediu CU 0 concurenlA Diagramele <a) Ii (b) reftectA situalia unei crelteri a ·pretului de la P, I. P2.
\::.1
intensA, deoarece conduce Ia stabitirea unui nivel mic al valorii platite de utilizator. Consecintele in privinla cantitiitilor solicitate difera in func\ie de valoarea produsului.
oaitA variantA de strategie de pret este cea focalizatA pe valoare. Conform in cazul produsului de valoare mare, crejterea pre(UIui determinA 0 variatie reiativ rnai
acestei strategii, produselor care au 0 valoare mare Ie corespunde un tarif Inal~ iar micA a cantir<11ii cerute. Cererea produsului de valoare · mid este elasticA, ceea ce
b. eelor care au 0 valoare micA, un tarif Sclizul Argumentele se ref~ Ia costuri ji determinA scAderea mutt mai accenluat3. a cantitAlii solicitate. In comparalie eu
elasti.citatea cererii. Transportul produselor cu valoare mare este mai costisitor, produsul de valoare mai mare, la ace~i cre~t a pretn1ui.
implic4 riscuri mai marl ~i necesitli un echipament mai sofisticat. TotodatA, Aplicarea aceluiali tarif pentru toate produsele ar avea efecte diferite asupra
elasticitatea cererii indicA valoarea unui predus. Astfe!, produsele de valoare mai mare variatelor categorii de produse. Pre(U1 transpormlui ar reprezenta doar 0 micA pondere
(.,. pot suporta un cost de transport mai mare, deoarece a<;esta va de\ine 0 pondere mica in din valoarea produselor cu valoare mare. In schimb, ar putea deveni descurajant pentru
prelUl final de vfu!zare al produsului. Influen\ll exercitatA de valoare ji elasticit.tea produsele in cazu! carora reprezinta 0 pondere mare din valoare, respectiv in cazul
corerii asupra pre(Ului este prezentatilln figura 5.6.
... produselor cu valoare micA.
Strat; gia de pret bazata numai pe valoarea produsului poate fi aplicatA In
special in sitbatia unei concuren!e limitate, chiar a monopoiului. in situatia in care pe
I Kenneth J. Buttoo, op. cit., p. 79.
2 Donald 1. Bowersox, David J. Closs, op. cit., p. 369.

... 136
137
 Carmen Balan sJ::..gislica - parle inlegranla a fan{uJui de aprovizn:"e~l TransparlUi milrforilor
-
pi'l~ existli variante de transport la t.rlfe mal mid, 0 firma de tnmspOJ t nu va recurge conven.bil raport mire cali tate ~i costuri.
Ie SIr.tegia de stabilire a prelUlu! numa! in funclie de valoare produsulul, deoarece Selecti. serviciilor de transport se fund.mentem pe baza caracteristicilor de .....
utiliutor!l nu vor accepta sil pillteasca preturi m.l mari. in consecinli!, valoarea cost Ii perfonnan\A ale modurilor de transport. Cele mai import ante caracterislici
produsului Ofefa doar un indiciu despre cefere sau abilitatea utilizatorilor de a
un anumit
considerate de special~t soot Uftnatoarele:
a. costurlle. Existii deosebiri importante mire modurile de transport, in
, ..
. Conform altei definilii I, stabllire. prelulu; in funclle d" valoare eSle privinra costurilor. Confonn studiilor efeetuate pe pia\8 SUA, transportul -'
considerata 0 strategie de prel discriminatorie sau 0 situa,ie in "are vanziitoru!
stabile~ dou~
separate de cumplir~to,
sau mal multe pre(Ud diferite, pentru doui! sau
pentm un serviciu care este, in ael~i. Condi!ii1e
rutier ..Ie, in m' die, de 7 od mal scump decat eel feroviar, iar transportul
feroviar osle de aproximallv 4 ori mai scump decat eel pe apo sail ~rin
conducte, in limp ce transportul .orian costa dublu faf! de cel rutler. In
.. ,

-'
trebuie sA fie indeplinite, in acest scop, se refera I. capacitatea ~z!toruli de general, trartsportul .enan esle eel mai scump, iar transportul pe opl ~i eel
sep.ra pe clienti in grupuri. in func\ie de diferenlele existente in elasticitatea poo conducte, cele mal ieftine. in cazul cumplidril de servloil de
precum Ii la capacitatea de a preveni transferul vlinziirilor de 1. un grup I•• ltut transport, e<>stu! suportat de utilizator esle t.riful perceput de f ':

o altA denurn!re a strategiei este stahilir•• diferentiata. pre",llI;" ei ttansportator, I. ellre se adauga 0 sedc de cosmri suplimentare, legate de:
se bazeoz. pe diverse metode de impartire a cum~ratoil preluarea milrfurilor la punctul de origine, livrarea I. destinalie, asigurare,
!:liferent;ere. se realizeazii m functie de unul dintre unnatoarele .riterii: marfa Ce pregalirea mlirfurilor pentru livrare etc. In situalia In care transportul este ,,
Irebuie transportati!, limpul $i locul unde este neeesarli deplasarea miirli !rilor. re.lizat eu foqe proprii, cestul serviciului este rezultatul alaciirii costurilor
Firmele de transport pot recurge, de asemenea, I. 0 .omblnatli. relevante pentru fiecare partidll de m~rfui expOOI.Ie: costul k~"

Aceastli varianla de ,tabilire • prelUlui presupl1ne considerare. simultana a str:ate:,ie; combustibilului, costul fOrjei de muncil, amorti=ea ecbipamentelor de
bazate pe costul serviciului ji a strategiei in funclie de valaarea produsulu;' se transport ji costurile administrative. ""
stabile~ astfel I? un nivel imennedi.r intre nlvelul minim, determinat de ceslUl
serViciului Ii nivelul maxim, stabili! pe baza v"lorii produsuiuL Mai buna
strategillor de prel ale finnelor de transport de milrfuri va permite
a
de
b. limpul de tranzitlviteza. Este una dintre earacteristieile eele m.l
importanle pentru utilizatorii de servieii de transport. Timpul de tranzit
este !impul mediu necesar pentru .jungerea mlirfii de I. I.
-
servicii de"transport Sa negocieze in mod adecvat. destinape. Compararea perforrrum!clor difenlelQr moduli de ·transport In
privin\8 timpulu! de tranzil impune considerate. liVIlirii mlirfil "de I. ll1Ia ~.

fumizorului I. u~. cllentuJui". Aces! aspect este en atat mai relevant, CIt
cat deplasarea milrfurilor presup\lIle apelarea I. mai multe moduri. De
5.3. Modllrile de transport
exemp!u, in situalia in eare transportul feroviar este moduI utilizat in
principal, penlru ajungerea produselor I. elienll, este necesarli I.
Modul de transport reprez;nt' 0 fonna sau metoda de transport de bazii. In mijloaee de transport rutier. pentru clepl""",ea pe segmentele !raSeu
continuare, sunt analizate ~rilcpae moduri de transport din perspectiva unde calea feram nu este disponibila, Un limP de tranzit mare are ca efect
caracteristicilor de cost ii performan!". direct un nivelul lnalt .1 costurilor en stocurlle de bazi! Ii de <laurnlntli.
pentru asignrarea continuitllpi activitiilii.
C. consecVent•• ]\Iu. toale liVIlirile de mlirfuri care au ~i ~ .
5.3.1. Caracteristicile moduri/or de transpori destinatie ,i care se realiuazli eli acelali mod de trlmsport se vor In
tranzit pentru aceeali duratA de !imp.' Prlntre cauzele varia\iei so inscriu
Fiecare utilizator de servieii de poate selecta in funalic de neeesi!ali, urmMoarele: efectele vrernii, congestia trafienIui, numlirul de oprlri Ii
unul sau mai multe medurl de ml!rfurilor. PrincipaleIe diferenlele existente. in privinra timpului necesar pentru consolidarea
de. trnnsport sunt urm~toael: pc apa, aenan j i prin conducte. Iivrl!rilor. Consecven\a se ."feIii la eapaeltatea unu! mod de transport de a
utmzatorul va seleeta .elVieiul sau combin'lia de servicii carc Bsigurt! eel mai menpne' dut~ia: de tranzit, pe parcursul timpului, Variali. limpului de
trnnzit este 0 mA.urA a incertitudlnii in privln\8 performantelor modurilor
I John 1. Coyle. A Re.co!Ufderation 0/ Value Pricing, in "Land Economics", Winter 1964 1 de transport. Un grad lnalt de consecven\i lnsearnnA 0 variajie poten\ialA
f' 193·199. .
John I. Coyle. Edward J. L Cavmato. Transportation. 3«1 edition. West Publishing
Coml""'Y, St. Paul, MN. 1!l90, p. 1 Ronald H. SaUou, op. elt. p. In

138 139
 Carmen BNan - Logistiea -parle Inlegranla a ianru1ul de aprovizlonare-iivrore Transportlli ma/juri/or

scazuIA a timpului oe tranzit Cea mai mare varialie a timpului de tranzit • costul opririi procesului de produc\ie, ca unnare a Iipse; unor malerii
, se inregistreaz! in cazul transponuiui feroviar, iar cea mai sc!zut!, in prime,  materiale,  componetlte Decesare; 
~,
transportul aerian. Transportul  rutier se situeazA intre aceste douA extreme.  • costul vanunlor pierdule dalorila indisponibililatii produselor;
d. disponibilltatea. AceasIA caracleristica se referA la capacitalea modului • costurile administrative de reglementare a situaliei intre ulilizalorul de
de transport de a depl_ marfuri lntre orice pereche de puncl., conslituila servicii  de transport  ~i firma  de  transport; 
,, dintr-un punct de origine ~i unul de destinalie. Incapacitalea unui mod de
transport de a oferi 0 legAlura directa lntre douii puncle specifice
•   costul  stocurllor de siguranla  necesar6; 
•   costul  asigurnrii  pe  care  trebuie sa  0  tnche~ utilizatorul  de  servicii de 
~
genereau costuri suplimentllre pentru ulilizalorul de servicii de transport transport, pentru prolec!ia fa!A de pierderi sau deleriorm.
~i mBr"'lle limpul lotal de tranzi!. De exemplu, transportul aerian Fiecare  caracteristica  a  modurilor  de  transport  are  impact  asupra  diferitelor 
.,,.  presupune  apelarea  18  transportul  rutier  saul~i feraviar,  pentru  a  face  laruri  ale activitalii finnei  fumizoare/cumparatoare de  marfuri,  care apeleazlla servicii 
legatura lntre punctul de origine ji cel de destinape. Dintre loale modurile de transport r;,.lizale cu fOrle proprii sau cumparale de la firme specializale. Pentru
de  transport,  eel  rutier  este  caracterizat  de  cea  mai  mare  disponibilitate.  fumizorul  de  ~ narfui, implicatiiJe  sunt  vizibile  deopotriva  in  cazul  aprovizionmlor  !Ii 

." Mijloacele de transport auto pol sa deplaseu miirfurile direcI, de la sursa

la deslinalie.
e. f1exibllitatea. Reflecla capacitalea unui mod de transport de a lndeplini
at  distributiei  fizice.  Efectele  caracteristicilor modurilor  de  tra~spo
de clientii finnei furnizoare. In labelul 5.1., esle considerat exemplul f1uxurilor de
distributie fizica, In conditiile in care obligalia transportului marfurilor revine
sunt  resimpte  ~i

cerinfele speciale ale ulilizatorilor de servicii de lransport. In funCJie de fumizorului  ~i sunt  prezentate  implicatiile  pc  care  Ie  au  caracteristicile  modu.ritor  de 
", caracteristicile  fizice  ale  produselor  ~i .de  politica  lor  de  marketing,  transport asupra  fumizorului  de  mArfuri  ~i clientului sau . 
ulilizalorii au cerinte specifice In privinla echipamenlelor, facililatilor ji Ut iliZ:ltOrii  de  servicii  de  transport  consider~ ansamblul  caracteristicilor  de 
comunicArii.  De  exemplu,  produsele  refrigeratelcongelate  necesitA  cost  ~i perforrnanta,  pentru alegerea celui  mai  adecvat  mod de transport  sau  a·celei mai 
mijloace de transport cu lemperaturA· controlala. Produsele cu densilale convenabile  (: ombjna~i de  moduri  de  transport.  Pentru  utilizatorul  care  cumpAnl 
,. , scazulil., de pildli ambalajele de plaslic, necesila vehicule de capacilale servicii  de  transport  de  mw­furi,  aceasta  decizie  este  urmat~ de  alegerea  flfDlei  '(ie 
mare. 0 serie de utilizatori sunl inleresap de diminueze costurile de transport  la  care  va  apela,  in  cadrul  fiecarui  mod.  AlAturi  de  criteriile  preuritate, 
transport sau timpul de tranzi!, pentru a marl cererea falA de produsul pe .utilizatorul va  recurge  la un set de criterii de evaluare a transportatorului. 
t·  ? 
caro II ofer!. in astfel de cazuri, finnole de transport trebuie sa fie capabile
sa ofere servicii de consolidare a Iivririlor ji de divizare a Ioturilor.
Produsele sensibile, care impun 0 duraIA de'tranzit deosebit de scurtA, fac 5.3.2. Analiza comparativa a moduri/or de transport
necesarn  oferirea  de  servicii  speciale  de  infonnare  a  utilizatoriior,  in 
~ ,'l privinta  locului  unde  se  atU  marfa  pe  tra£!U ~i a timpului  estimat  in  care  Selecria modului de Iransport adecvat sau a combinapilor de moduri impune
va ajunge la deslinape. cUnoajlerea particularilii\ilor fieclirui mod. jn continuare, sunl analizale principalele
f. freovenfa. AceastA caracleristica indica ·l1umlirul de livriri programate moduri  de transport:  feroviar. rutier,  pe  ap~, aerian  ~i prin  conducte. 
intr-un anumil inlerval de timp. Cel mai bine cotal mijloc de transport, din Tran:iportul  feroviar  are  capacitatea  de  a  asigura  deplasarea  economic}l  8 
~"
perspectiva aceslei caraclerislici, esle transportul prin conducle. MOlivul unor  cantitati  marl  de  m!rliJrl,  pe  distanle  mari  ~i de  a  ofen  un  serviciu  frecvent 
este posibilitalea de a asigura un serviciu conlinuu, 24 de ore zilnic, lntre Vileza esle relaliv micA. Timpul de lranzil esle mare, deoarece include, pe lang!
origine ~i destinalie. 0 frecvn~ moi mare cr~le posibililatea timpul de dep !asare propriu-zisA, un inlerval mare de limp, necesar pentru destl~ura
b. utilizatorilor de a livra partide mai mici de .marfuri ~i diminueaU marimea urmatoarelor  operatiuni:  inc~are ~i descw­carea  mArfurilor;  deplasarea  dintr~u toe 
stocurilor de mArfuri  necesare.  in   altul.  in  I adrul  terrninalelor  de  cale  feratA;  asamblarea  vagoanelor  in  cadrol 
g. slguran",. Esle una dintre cele mai importanlc caracteristici ale modurilor trenurilor.   ­
de transport.· Se refera Ia capacitatea de a menline calilalea produselor in Acesl mod deplaseaza, cu predileclie, prod use cu greulale mare, materii prif11e
'" i perioada tranzitului ~i de a evita pierderea $i deleriorarea produselor. Un
grad scAzuI de siguranta delermina c~tera costurilor. Principalele
(cA.rbune,  ch, restea,  produse  chimicc  etc.)  ~i produse  prelucrate,  cu  valoare  micA. 
(produse alimenlare, hartie, produse din lemn elc.). Tolodala, rleplaseau ji produse cu

6,.! calegorii de costuri pe care Ie genereazA sunt unnaloarele:

• costul marfurilor pierdule;
• costullnlocuirii sau repararii produselor deleriorale;
.
. valoare  mare,  de  exemplu  automobile.  De  regul~ m~rfuile transportate  trebu~
tn  cant it Ali vagonabile,  respectiv  suficiente  pentru  a  utiliza  integral  capacitatea 
vagonului.
sA  fie 

.!
140 141
""
 Carmen Balan ­­:  wgjsticd ­ parle inlegranlti a lal/lului de aprovlzion,rre-Jlvrare J ransporlUl marJUrllor

Tabelul·5.1. - Implica(ii1e caracteristieilor modurilor de transport Societ~l de transport feroviar inregistreazli eosturi fixe mari, datorate R

Caracteristicile  Implicallile
•   costullogistic total  al  firmei  fumizoare 
urmatorilor  factori: 'echipamentul  costisitor, intretinerea retelei de  cai  ferate,  statiile de 
triaj ,i tenninalele. in schimb, costurile opera(ionale variabile sunt relativ mici.
Datori~ valorii  marl  a  activelor 'fixe,  modul  de  tr"ansport  feroviar  nu  este  Ja  fel  de 
sensibil fata de volumul mlirfurilor transportate. .
-
•  prep.I1 produsului/serviciului oferit 
a,  Costul  •   profitabilitalea firmei  utilizatoare a serviciilor de trans) >ort 
•   eompetitivitatea firmei  furnizoare  pe  pialA 
Caracteristicile vagoanelor de cale feralii s-au modificat considerabil, pentru a
raspunde schimbliriJor care au avut loe in cerin(ele clien(ilor. Importan\'! vagoanelor
... '

• profitahilitatea e1ientilor acoperite tradilionale a scilzut, in favoarea a1tor tipuri de vagoane. Printre tipurile'
•   capacitatea fumizorului  de a satisface nevoile specifice:  ale segmentelor  . principale de vagoane de marfli, care se afla In cireulalie, se Inseriu urrnatoarele:
de  clien~
b. Timpul • m~riea stoeurilor de bau mentinute de clienti • vagonul aeoperit - vagon standardizat, cu u,i glisante, pe·pi!rtile laterale,
de tranzitl •   produeerea unor ropturi  de stoe la clienp utilizat pentru m~rfui generale; ! ".-
•   costurile mentinerii stoeurilor de  catre c1ienp
viteza 
•   durata eic1ului eomenzii 
• vagonul acoperit eehipat - vagon acoperit modificat special, utilizat
pentru mlirfurile specializate, cum sunt, de exemplu, piesele auto;
•   nivelul de servire a c1ien~lor
•   comoetitivitatea pe  piata  a finnei  furnizoare  •   vagonllI  ell  descircare  automata  ­ vagon  de  marfuri  a  c~rui podea  se 
',.;""
•   marimea stocurilor de  siguranla  mentinure de  clien~ poate inclina sproe  una  sau  mai  muUe  u­?i  batante ­?i  care  este utilizat pentru 
• costul rupturilor de stoe  descarcarea materialelor tn  vrac~
c.  Consecventa  •   nivelul de servire a clientiior 
•   loialitatea clientilor fata de firma  furnizoare  •   vagonul  ell  descArcare  automatA  acoperit  ­ vagon  cu  descarcare 
•   competitivitatea tirmei  fumizoare pc piata  automata, care are un acoperi, special proiectat pentru transportul
•   timpul neeesar ajungerii marfurilor la  destinatie  mfu'furilor  in  vrac,  care  trebuie  sa  fie  protejate  de  elementele  mediului 
•   necesitatea utilizr'irii linor combinatii de moduri de  transport  inconjurator; 
d. 'Disponibilitatea  •   costui total  de  transport vagonul platforma - vagon de miuia Iipsit de acoperi, ,i de pi!rti laterale,
• c '
•   pretul produsului oferit 
•   capaeitatea fumci  furnizoare  de a satisface cerintele elientilor. privind  folosit In special pentru transportul intermodal;
Iivrarea  la  0  anumlta destinatie  . • vagonul frigorific - vagon dotat cu echipament frigorific, pentru
• capaeitatea de a onora solicitarile speciale ale clientilor. referitoare la  controlul temperaturii; .
cantitatea de produse,.timpul  de onorare a comenzii  etl~.
e. Flexibilitatea  •   posibilitatea de sporire a cererii  de produse prin  practicarea unor • vagonnl gondolA - vagon de marfuri flira acoperi" cu podea de tip
~osturilpe eonvenabile pentro elient  platfonna ,i par~i laterale fixe, utilizat, In principal, pentru produseJe vrac
"
• difernt~a fir:mei fumizoare  de eoneurenp cu greutate mare;
•   eresterea loialitatii c1ientilor fata  de  fumizor 
• ~pacite fumizorului  de adaptare  la  nevoile  specif·.~ ale  clkn~ior • vagonul cisterna - vagon specializat pentru transportul mlirfurilor in stare
f. Freeventa •   mruimea stocurilor de bazA rnentinute de elienli  lichida ,i gazos~.
•   costul stocurilor mentinute de clienti  !n ultimele decenii, pe plan interna(ional, orientarea spre ImbunatA(irea
•   indeplinirea  a~teprilo clientilor, referitoare la  calit~ produselor  ~erviclo oferite utilizatorilor a condus la apari(ia unor'echipamente specializate ,i ro·  .. 

furnizate  proiectarea unor vagoane care sa raspund~exitol individuali. Exemple

•   costurile datorate pierderii sau deteriormi m!rfurilor  semnificative  sunt  UI!Il3.toarele:  vagoanele  cu  trei  niveluri,  pentru  automobile; 
•   miU'imea stoeurilor mentinute de elienti  vagoanele speciale, pentru echipamente; vagoanele articulate, care dispun de un ,asiu
g. Siguran\,! •   eostul stoewilor menfiI1ute de  elin~
•   costurile de ambaiare a produselor, pentro protejarea  Ie rin  timpul  exlins, capabi! sa preia zece containere pe 0 singura unitate flexib!~; vagoanele cu
tranzitului  do~A niveluri  de  ~ntaier(; 1;renurile  nnitare,  formate  din  zed  de  'vagoane  care 
•   promovarea unO'r  bune relalii lntre fumizor  ~i client,  pr~n absenta  transportii aceea,i DuU11L .;
·reclamatiilor cauzate de pierderi sau deteriorrui  Utilizatorii transportului feroviar pot beneficia de diverse servicii. SocietAlile ,  . 
•   nivelul de servire a clientilor  de transport feroviar pot depJasa 0 gam~ relativ larg~ de produse, de la marfurile vrac,

I John J. Coyle, Edward J. Bardi, Joseph L. Cavinato, op. cit.• p. 101-102.

142 143

,.
 Carml!!ll B~lan - ugistlco - partelnt2grfJllta a lanlu!"; de aprovizionare-livrar. TransporluJ matjurilor

I. produseJe C'al'e necesitl! 0 teruperaturll controlatl! Ii la automobile. Prilltte servieille corespund costuri fixe rna; mieL Aceasta situalie este datorat!! invcsliliilor publice In
speciale ofmte, se lnScriu \ll1l1llloare!e: urgentarea servicillor, respectiv garanlarea s!stemul de drumuri. Transportatorii auto opoteazll pc drumuri care aparlin
• rosini in!r-un anumil inlerval de limp; posibilitli(ile de oprire, care permit incArcari sau .utori~l public<:. Investi\lile neces.re, in fucilitilple de terminal, sunt reduse.
descl!rciiri partiale, lotre punetele de origine sau'destinal!e; preJuarea ~i livrarea Costurile fixe inc1ud eostnri iodirecte ~i costuri legale de vehieule, De;:i transporta!orii
mArfurilor; servicii de redireqionare, care constau In sehimbarea deslinaliei finale a aulo trebuie s.1 pl~teasci 1i"""lele ~i diverse taxe, aceSle COSruK se includ in categoria
Inclird!lurii, In timp ee so atlii In tranzit. costurilor variabile. spre" deosebire de transportul feroviar, deoarece vadaza in func~ie
~.:,#
Transportul ruUer este un med de transport care a eunoscu! 0 dezvoltare de volumnl ce marfuri transportate .i distan!" parcursA. Costurile unul transportalor
eonsidernbil! In ultimole cinci decenii. Este destinal preponderent produselor auto sunt doninate de costurile operationaje variabUe, legate de combustibil, salarii,
semifinit. Ii finite. Spre deosebire de transportul ferovi,r, eel rulier s-a focaHzal pe intre!inerea mijloacelor de transport Costurile Ctl fona de munen sunt marl datoritl
~" 1
ml!rfurile de valoare mare. Este proferat, in speei.l, PC'11tru depI,sarea pe distante mici. restrictiilor de siguranra a ~oferil $i necesarului de resurse umane pentru inc!rcarea
Un ate al transportului rulier eSle disponibilitatea sau accesibilitJatea. Aproape ~j desearcarea mijloacelor de transport.
Ollce punet de origine sau destinal!e este accesibil datori~ relelei de drumun, ~osel, Pentr.l reducere. costurilor ~i erelterea gradului de satisfacere a exigenlelor
autostrllzi. Datorilli .cestui fup~ transportul rutier asigur! conexiunile dintr. punetele utilizatorilor, in transportul rutier s-au produs 0 serle de imbuna~tr. Unii
,, de preluarellivrare a mlIrfurilor ~i racilitilile specifice celorlalte mo<lnri de transport. transportalori se orienteozi! spre sistemele de factur.r. computerizatil, mecanizarea
Modul de transport mtler eSle .dese. prefer.t de nti!izalon, pentru di permite terminalelor, operaliunile In tandem, care reunese 2-3 remorci ~i spre sistemele de
deplasarea mArfurilor "de la u~ furnizorului, la ~ elieHtulni". coordonare intermodalii.
, Timpul de tranzi! este un avantaj notabil al transportului rulier. Aparent, vitez. Tran:lportul pe .pi se det••eaz. prin avantajul capacitiilii de a deplasa
\::-1
livrArii en mijloace .uto este mai midi decat viteza specif~ transportului .erian. In m~rfui in C'lti~ fDarte mari, comparativ eu celelalle moduri. De exemplu, 50 pot

c'
- realit.le, trausportul rutier este mai tepid decit eel aerian. Motivul nu este vitez. de
deplasare, ci faprul c~, in cazul transportului .eriaO, timpul de trl!llzit se mare,te ea
mml\re a opera!iunilor de transfer aI milrfurilor din camioane in avioane Ii apoi in
utiliza vase ell 0 capacitate de 20 de mii de tone,i mult mai mare, precum .i barje de 3
mit de tone sau de 1-1,5 mii tone, un ansamblu de barje remorcate ajung~d
de mii de lone' Capacitate, unei ba~e
pana I. 40
de 1,5 mii tone echivaleazll cu 'proximallv 15
camioane, renlm a realiu IcgAtura lnlre punetele de origine ~i destin'lie. in plus, vagoane de c",le feratti sau 60 de carnioane. 2
programare. flXli a !ransportulu; oman faee ea lransportu! rutier s~ fie eel mai rapid Produsel. transporta!e pe apA sunt adesea produs. vrac: carbun., cereale,
lor.. ,.
mod de traruoport. minereuri, cherestea, olel, hllrtie ,i produse din hllrtie, produse chimice, petrol ~i
Un alt avantaj aI transportulul rutier 'consli! in cantiti!\ile mie; de milrfnri pe produse petr()liere lichide, de~nri elc. Preponderent, produsele transportate sunt
care Ie dep!aseazil UtiliZlltorii servicillor de transport .rutier beneficlazli de eapacitate. mated; prime de valoare micll. Totu!i, utiIi7..are. cont.increlor filee posibil transportul
de transport relativ mlli midi a mijloacelor auto, comparativ cu vagoanele de cale pc 'pa .1 m~, furllor cu vaioare mare, de exemplu echipamente electrice, instrnmente
¥." bali !!lIU mijloacele destinate transpoctului pe apL Eventuale!e discounturi acordate fotografice, automobile, !ractoare etc.
de !Irma de transport utilizalorilor, in functie de volumul mlIrfurilor, Be aplicl! de I. un Un .iantaj foarte importanl al serviciilor de transport pe apt esle eostul
nlvel mai redus, mill de transportul feroviar. Capacitate. de • transporta un volum mie se~zut. Se cOl1sldera c~, pentru pradusele neHeilide, transportul pe ap~ are eel mai mic
de mlt:furi are efecte directe rurupra m§rimii slocnrilor ~i costnrilor de mentinere a cost, camp"utiv cu celelalte moduli de transport, In schimb, pentru produse!e
srocun1or. Competitivitatea modului de transport rutier penlm volmnele miei este mai pclroliere lichide, conductele repzinl~ mod"l ell eel mal sclizlit cost.
mare decllt a tl'lUlSpoctului feroviar, deoareee este neeesarll Ineilrcarea unui singur Stmcturn costurilor se caracterizeaza printr-o pondere mic§ a costurllor fixe ~i
mljl"" de transport auto (camion, remoroll etc.) lnainte de efectnarea livrilrii, rall! de o pondere mare a costurilor variabile. Ca ~i in cazul transportului rutier ~i aeriao t

0;.'.# situapa constituirii unui tren din mat multe vagoane. respons,bilit.tea lntrelinerii, 1mbun~tali ~i eontrolului callor de transport rev;oe
Siguranta preduselor este un aVl!lltaj semnific.tiv penlm transportul mtier. aUIoritiililor guvemarnenlale. Societalile de transport pe spa pliltesc doar taxe de
Sistetnul de suspensii ~i anvelopele utilizale de mijloacele aulo diminueaU I'llla utilizare: taxe de trecerea prin eeluze, laxe de doc, t~xe penlru combustibil. Valoarea
deleriorllrii mllrfurilor, comparativ cu aile moduri de transport. Este Un aVl!lltaj evident acester laxe oJepinde In mod direct de volumul de activitale ~i conslituie un cost
\"1 mill tIe tratlSportul feroviar ~i pe ap~. Siguranl_ sporitA permile utilizalnrilor de servicii vanabi!.
de transport rutier s~ dim!nueze cosrurile implicate de ambalajele de protec!ie a Costurile fixe ale lranspoltatorilor pe includ amor!i:ti\rile ,i chel!uielile
mlirfnrilor. generate. Co£turile variabile cuprind urmatoarele categorii prindpa1e: costurile de
. Structura costurilor unui transportator rutier este caracterizatl de cosrun fixe
"'" mle! ,i costuri vanabile medii. Compatativ eu transportul ferov;ar, celu; rotier ii I Ronald H. BaIl~;u, op. cit., p. 184,
1: John 1, Coyle, Itdward J. Baldi, Joseph L Cavinalo, &p. cit" p. 1$2.

b. 144 145
 Carmen BlllaD.,- Legis/tea ­par/e imegranta a lanlului de aproYiz~le.\ Transporrul m4rforilor ~

exploatare  (costurile  legate  de  combustibil,  fO$ de  mundi,  taxele  c.e utilizare  $i  alte  in cazul a1tor rnoduri de transport, cu conditia ca maoipularea la sol s! nu conduca la ,..
costuri de exploatare directe), costurile de inchiriere a echipamentelcr ~i facilitAlilor ~i ,I
costurile  de  intretinere.  Mecanizarea  ~i automatizarea  operaliunilor  de  inc~rae $i 
un grad de deteriorare a mlrfurilor rnai maue decat eel corespunzltor rutei aeriene.
Exemple de mlrfuri care sunt tnmsportate cu mijloace aeriene sunt
....
desc!rcare au  ca efect redueerea cosrurilor eu  forta  de muncA. Capacitatea de  a deplasa  wmiHoarele:  elemente  po~ta1e •. tmbrAciplinte.  produse  din  domeniul  comunicapilor. 
un volum mare de mlrfuri, in condiliile unui cost variabil scAzut, face din transportul epmponente, echipamente industriale. Materiile prime de bau (clrbune, cherestea, "1
pe apA moduJ preferat atunci clind sunt dorite tarife de transport mici, iar viteza este minereuri, olel etc.) nu fac obiectul transportului aerian, deoarece pe de 0 parte, I
doar un obiectiv secundar. -'
Timpul de tranzit este mare. Transportul pe ap~ este mai lenl. deca.t transportul
pe 'calea ferata. Acest fapt intluenleau nivelul stocurilor de m!rfilfi ~i al costurilor
tarifele de transport sunt prohibitive in raport cu valoarea produselor respective, iar pe
de alta parte, capacitatea ,Ie transport a mijloacelor aeriene este limitatA, in raport cu
necesiU!tile de livrare a incArcAturiior in Yr'c ~i cu particularitArile acestora.
. ,
I
aferente. Costul stocului de siguranl' suplimentar, necesar In cazul perioadelor de Cea mai mare parte a rnlrfurilor transportate aerian sunt produse cu valoare
indisponibilitate a semciilor de transport pe apA, este unul dintre motivele majore ale mare sau incw-caturi care !rebuie s! ajungA urgent la destinape, in siruatii critice,
transpoJ1lrii priori tare a mirfurilor de valoare micA. Pe durata deplas!rii la destinalie,
datorit! vitezei mici, m!rfurile atlate in mijloacele de transport pe apa (in apele
neprevlizute. Sunt transportate aerian produse de valoare mare $i perisabile, de ; "'
exemplu: tlorile, ziarele, delicatesele a1imentare. Este preferat transportul aerian al
int~oare, pe  fluvii ,  mliri  sau  oceane)  reprezinU  stocuri  in  tranzit,  0  componenta  ce  unui produs necesar pentru situarii neprevAzute, chiar ~i in situaiWe in care valoarea
. trebuie s! fie considerat! in procesul de proiectare ~i functionare a si"temului logistic. produsului este mica. MotivuJ este costul mai mare 01 intArzierii produsului ~i al
Un alt dezavantaj, alituri de timpul de tranzit indelungat, este di sponibilitatea
. "-,

consecinlelor nedorite (de exemplu, oprirea producliei $i pierderile aferente)..

limitata.  Utilizarea  doar  a aceshli  mod  de  transport  este  posibiHl  nllTnai  in  situatiile  in  comparativ  eu  m!rimea  costului  de  transport.  AJegerea  accstui  mod  este  recomandatA  ~ .

care  expeditorul  $i  destinatarul  au  acces  direct  la  cliile  de  transport.  in  caz  eontrar. 
este  neeesarA  apelarea  la  transportul  rutier  $ilsau  Ja  eel  feroviar.  Totodata, 
ciind costul de transport reprezintA doar 0 mica pondere din valoarea produsuJui in
situatii critice.  . ,
4isponibjlitatea serviciilor de transport pe ap! este putemic influenp.ta de vreme.
In privinta sigurantei, transportul pe api impune ambalarea adecvalii a
mArfurilor  de  valoare  mare.  De  exemplu,  in  timp  ee,  in  cazul  transportului  aerian  a1 
unui echipament electronic ar fi fost suficient un simplu ambalaj din plastic, in cazul
Un dezavantaj al transportului aerian este accesibilitatea IirnitatA. Mlrfurile
trebuie sA fie transportate cu alte moduri la aeroporturi, de unde sunt preluate pentru a
fi livrate unui alt terminal aerian. GraduJ scAzut de accesibilitate mlre~t
necesar $i costul de transport. .
timpul
- r:-

transportului  pe  ap~, este necesar  Wl ambalaj  mai  costisitor,  sub  f0111a  unei  cutii  din  Un alt dezavantaj se referA la capacitatea de transport. Mijloacele de transport
lemn sau unui container. Totu~i, m~i1e transportate pe api ad"sea nu necesila 0 aerian sunt limitate in privmp. capacitApi fiziee de transport. Un avion de tip Boeing
ambalare special!, deoarece sunt marfuri in vrac. 747 sau unul de tip Lockheed.SOO (versiunea comereial! a avionului militar CSA) wt ,
Preocuplrile de adaptare la cerinlele clienlilor au determinat dezvollarea transporta 0 cantitate de mlrfuri de 12S-S00 d. tone.' Un avion obi$nuit are 0
sistemului de transport containerizat. Suntfacilitate astfel opera~unil de incarcare ~i capacitate de 3S-40 de tone.
desclrcare, precum ~i cre~ta eficientei lransferului lncarcaturilor, in transpo rtul Costurile de transport oorian sunt mai mari comparativ cu a1te mOduri de
intermodal. Alte exemple de 1mbuniialire constau in navigatia bazatii pe satelit ~i in
, ..
transport. Structura costurilor este dominal! de costurile variabile. Costurile fixe' sunt
pilotarea automata.. care permite un serviciu  permanent,  24 de ore zi1nic.  mici In comparatie cu transportul feroviar, pe ap! $i prin conducte. Acest nivel scilplt
Transportul  aerian  este  modul  earacterizat  de  cea  mai  mare  viteza  a  este rezultatul iml'liclirii autoriatilor guvemarnentale sau locale in crearea ~i operarea
deplaslrii de la un terminal la altul, in special pe distante lungi. Adesea, acest avantaj aeroporturilor.
nu devine efectiv datoria mai multor cauze: timpul necesar pentru preluarea ~i livrarea Costurile fixe includ costul legat de cumpiirarea mijloacelor de' transport
mlrfurilor la suprafap. solului; timpul necesar altor moduri de transport (rutier, aorian, 0 sistemelor speciale de manipulare $i a containerelor. Transportatorii plAtesc
feroviar), cu scopul de asigura legatura inrre punctul de origine ~i terminalul aerian de pentru utilizarea facilitAtilor de transport aerian, '0 serie de taxe care au un caracter
incucare,  precum  $i  intre  terminalul  de  desc6rcare  ~i punetu I  de  deslinalie  a  variabi\' In categoria costurilor variabile sunt ineluse ~i eele pentru combustibil, forta
mArfurilor;  frecventa redusli a transportului  aerian; congestionarea at:roporturilor.  de muncA (de la borduJ aeronavelor ~i de la sol) ~i In!relinere.
Cu exeeptia situatiilor caracterizate de conditii meteorologice nefavorabile, TransportuJ a~rin ' este un mod cu vitw maue $i cost mare, destinat
transportul aerian este de incredere. Variatia timpului de tranzit este relativ mica. produselor de vliloaremare, perisabiJe ,i produselor necesare pentru situapi ,.
Transportul aerian are avantajul unui nivel 'sciizut al pierderilor ~i ne~tpa, eritice.
deteriorru-ilor. in consecintA, costul ambalajului de proteC\ie necesar este mai mic decat

I Ronald H. Ballou, .p. cit, p. 183.

146 147
 Carmen Bd/on - Lagistleo -parte inlegrantlJ a lanlului de aprovlzionare-Iivrore
Transport,,1 mlJr/urilor
Tran'portul  prln  conducte  este un mod de transport ce oferA 0 gam~ de
." contactului dintre conducta ~i ¢mant. Fluxul ~i presiunea fluxului ,de produse in
., seMeii mai limitate, eomparativ cu celelalte moduri. Produsele care pot fi transportate
prin conducte sunt, de regulA: petrolul ~i produsele petroliere, gazele naturale,
conductli SWlt masurate permanent de computere, la statiile de pompare.
Limitele specifice transportului prin conducte sunt importante pentru
produsele chimice Iichide, apele menajere ~i apa potabilA pentru consumul populaliei. utilizatori. Principalele limite sunt urn~toael : gama restriinsa de produse ce pot fi
Pe plan mondial, s-a experimentat ~i transportul cArbunelui prin conducte. CArbunele transportate; disponibilitatea geograficll scazuta; deplasarea doar a unor cantitilli mari
,, in stare pulverolent! se deplaseazA oll ajutorol 'apei. Un dezavantaj al conductelor de produse; viteza mica;  transportul intr­un singur 5(.·ns.
pentru cArbune este consurnul foarte mare de apA. Utilizatorii  de  servicii  de  transpon  trebuie  s3  aibA  in vedere  ierarhizarea 
. Unul dintre avantajele majore ale transportului prin conducte este tariful diferitelor  moduri  in  functie  de  caracteristiciIe  lor  de  cost  ~i perfonnantli.  Structura 
.. scAzul in plus, nu este necesarA teeuperarea containerului sau mijlocului de transport
Rim  inchcatur:l.  Acest  mod  poate  fi deosebit de  eficient in  cazul  conductelor de  mare 
diametru.  care  func~ioeaz a aproape  de  capacitatea  integralA.  Se  vatorifica.  3stfel 
costurilor este prezenlatA  sinoptic in  tabelul  5.2.

Tabelul 5.2. - Structura costurilor pe moduri de transport

economiile de scam.. 
, . in conditiile in care conductele se afl. in proprietatea s ociet~!
exploateazli, costurile fixe sunt mari, situatie asemAn~tor
care Ie
cu cea din transportul
Modul 
de  transport   fixe 
Costuri  
variabile 
feroviar. Costurile fixe mari sunt generate ~i de terminale, stapile de porn pare etc.
Costurile variabile sunt mici. Costurile oll foqa de munc~ au 0 pondere micli, datorita • costuri  mar;
u' gradului inalt de automatizare.
Feroviar  
• eehipamentele, tenninalele,   • eosturi  mid
Timpul de tranzit este mare, viteza de transport prin conducte este mi cA, de HnHle de cale ferat! etc.  
exemplu 5-6 Jan pe ora. Acest dezavantaj este diminuat de faptul ca transportul se
poate des~ura continuu, 24 de or. zilnic, ~apte zile pe sliptAmanA: !n anumite situalii,
• costuri  mid • costuri  medii
1t: ...
viteza micA poate sA  nu  constituie  0  limitA,  ci  un  aspect pozitiv.  Motivul  este  roIuI  de 
Rutier   • erearea  ~i intrelinerea cailor de  • eombustibilul. salariile, 
transport de institulii  pub lice inrrelinerea mijloaeelor  ~e .
dopozit pe care II indeplinesc conductele, datorita vitezei mici de deplasare. in alte
situapi, viteza sc~zut! genereazA nevoia unor stoeuri de sigurimf!, pentru protectia fal~ transPOrt etc.

k'f
de variatiile  ne~tpa ale cererii .  • costuri  medii • eosturi  mici
Pe ap!
Varialia timpului de tranzit este mica. Transportul prin conducte este neafectat • mijloaeele de transport  ~ i • posibilitatea de  a rransporta marl
de condi!iile de' vreme, iar ' defecpunile mecanice surit rare. Acest fapt permite echipamentele  cantiti!li I

previzionarea cu un grad tnalt de precizie; _ programului de deplasare a produselor. Se

diminueazA astfel stocurile de sigurantA necesare pentru protecpa falA de variap_ Aerian 
• eosturi  mid • eosturi  mari
•
iIc.::;.

necontrolabiiA a IivrArilor de produse,

aeronavele, sistemele de 
manioulare etc. 
• eombustibilul, foJ1a.  de muncA, 
Disponibilitatea este scArotA. Existenta condu(~elr selimiteaza la 0 anurit~ intretinerea  etc. 
arie geograficll ~i asiguri leg~tura ,numai intre anurnite puncte din acea zona. • eosturile  cere mai mari • costurile cere ma; mlci
It!"
Transportul de la un punct de origine sau la un punct de destinatie care nU 'are acces
nemijlocit la 0 condut~ presupune apelarea la alte moduri de transport (rotier,
Prin  condu e t,~ • construirea  ~i inrrelinerea 
eondueleior, controlul  sta~i l or
• eosturi nesemnifieative eu  forta 
de mune! 
feroviar), cu impact asupra costului final. de pompare
-
t _  Frecvenf3  transportului  prin  conducte  este  dimnuat~ de  ·cantitatile  mari  ce 
trebuie  sA  fie  deplasate  ~i de  viteza  sclzutl.  Efectele  acestei  stlri  de  fapt  sunt  Cere :l3rile  refcriloare  la  transponuri,  efectuate  de  special~t in  domeniul 
diminuate de programul  continuu de functionare  al unei conducte.  logisticii, au ',ondus la diferite ierarhizari ale modurilor de tr2.!;,Sport. Un exemplu bine
Un avantaj notabil este nivelul sclizut al pierderilor ~i deteriorAtilor. Motivele cunoscut estc cel prezentat de Donald 1. Bowersox, la finele deceniului opt al secolului
t "J sunt modul de consh1lcpe ~i operare a conductelor. Se utilizeazA' ali"je de otel de inalta XX' Rezultatele cercetarilor sale sunt prezentate In tabelul 5.3, Ierarhizarea s-a
calitate, cu 0 duratA de via~ de peste cinci decenii. Conductele sunt de lungirne mare realizat pe baza datelor oblinute cu _jutorol unei scale cu cinci niveluri, de Ia 1 Ia 5,
(pentru a limita numAru\ secponArilor de conductA) ~i sunt protejate cu vopsea ~i nivelul notat eu I fiind cel mai favorabil .

- d~in. Se apeleau Ja  curentuJ  electric.,  pentru  a  neutraliza  forte Ie de corodare  datorate 

I Donald 1.  Bowersox.  Logistical Management, 2nd  edition,  Macmillan  PubliShing  Co.,  New  York,  1918. 
p. 120,

Iu 148
149
 Carmen Blllan - Logislica :parte inlegranlli a lan/ului de aproviziOllore-!ivrare
TrlJJUportui mt/ifuriioF
-~
Tabelul5.3. - Cnrncteristicile relative ale modurHor de transport
vanalie absolut1i 0 limpului de livrare esle speeificl! transportului aerian, i.reea mal ,1:;;1;

Caracteristica
Modul de transl1 on
mare transportului pe ap!. Sub aspect relativ, in raport eu timpuJ mediu de livrare,
ierarhia cste complet diferitl: transportul prin conducte este primul. cu cea mai mici
...
fel'ovitu' rutier pe.pi . prin condutte ·nerian
van'lie procentualA, llrnlal de transportuJ rutier, lad. extrema de transportul aerian. In
2 5
privinla pierderilor ~i deteriodrilor. sun! de profm! transportul prin conduote ~i
Yiteza 3 4 I
DisponibiUtatea 2 1 4 5 3
-
Co_entll
FI""lbilitatea
3
2
2
3
4
I i
1
5
. 5
4
transportul pe .pl, unn'le de transportul aerian, rutier Ii feroviar.
. Acesle iel1llhizllri au doar 0 valoare orientav~ pentru utilizatorii de seIVicii -'
f'recvenja 4 2 5 I 3 de transport. In funcpe de pariieularitliple produsului, diSlan\ll de transport. rei_pile
mntte utilizator ~i transpOrtalor, oondiliile de \/lome ,I alii filcrori, ierarhizi!rile se pot
'modifica.
Confonn datelor din labelul anterior, modul de transport eel mal bine c1asa!
este transportul rutier. care a inregistrat 0 evaluare favorabiHi In privinta tuturor
caraeteristiciloL In continuare, este urmal, In ordine, de transportul lerovlar, aerian, 5.3.3, TraltspOrlUllltl£rmodal
. '"

prin conducte ~i pc apa.

Alti special~t au inclus ~i costurile In evaluarea cemparaliv •. Pe baz. Deptosates m!rfurilor pe plan intern sau inlemalional se realizeazll ades..
cereetl!rilof efe<:tu.te, Ronald Ballou', de exemplu, a ajuns la ierarhizarea relativa a prin implicarea sllCcesivl a mal multor moduri de transport, pentru a oreri Il1l grad mal
modurilor de transport care esle prezentata in tabelul SA. Ace.sta ier.rhie se baze.z:! mare de flexibilitale, in aport cu ccrin!"le utilizatorilor de .slfel de servicii. ~

pe estimarile referitoar. la performanta medie, in cazul unei variet~l de Transp0l1l11 inlermodal CQnsta in combinaxea a don! sau !rei moduri de transport.
mire punctul de origine ~i desrina!i. fimlA • milrfurilor, in vederea deplasl!rii eficien!e ,
Tabelul SA. -Ier.rhizarea relativli a modurilor de tranSI}orl, sub aspectul timpului ~i cos~uilr fi pentru a oferi clienplor servicii "de la u~la u~".
In funetie de costurl ~i c.racteristicile de performanlli' Serviciile de transport inlennod.1 mai sunt CUilosCUIe ~i sub denumiril. de
multimodalism I Sau servicii <:oordonale'.
Transportul intermodal ofcra avantaje deopotrlva pentru expeditori ~i
1'."
I :

I
Cancterbtica
Variatl. timpulul transportatori. Oblectiwl urm1irit este integrarea celor mal avantajoase caracteristlcl
Modul de costulh
timpul ntediu
de UVr3re Pierderi ale fiecl!rui mod de transport. pentru a obline perfOlmanJ"a optima ~i beneficiile
de livrarec ~i deterlorlri maxime pentru client.
transport l:::.celmai' absoiuta relativA"
t "'" eel mat " 1"'" cele mat
mare 1 :o;r CCIa mai 1 == cea mat Dezvoltarea transportului intennodal a inceput eu eproxil!llltiv patru decenii in
rapid
. mica mica
t mid
unni!. Printre ractorii care au contrlbuit la oferire. ~i utilizarea sa de un num1ir tot mal
Feroviar 3 3 4 3 I 5 . mare de operatori, se Inscriu urmlilorii:

.~
Runer 2 2 3 2
.. crearea unor no; tipuri mijloace de transport. de exernplu vase capabile
1'••0& :'r 5 5 4
~s transporte own.i cont.mere ~i vagoane articulate care preiau containe",
Prin conducte 4 4 2 I pe douillliveluri etc.;
Aerian I I I 5
.. imbun~lrea §i slandardiwea dimensiunilor oontainerelor;
NotA: a Se consider! cA servictul estedisponibiL .. posibilitalea schimbului de echipamente lnire modurile de transport (de
b CosN.! pet tOIlli-mBA exemplu, cont.illerele ~i remorcile);
>c Viteza '"'de!a U$1I.1a \I~"
d Indiceie de varlape absoluta a tfmpului de J.ivrare. in report ell timpul mediulle livrate .. apelarea I. e.lcul.toare, pentru • monitoriza cireul'li. mijlo.cclor de
transport, eaulablerelor ~i documentelor de transport, pentru stabilire.
Din perspectiva costuriior, transportul aerian este eel rna; s(;ump, jar eel pe rutelor ~i progranum:a opernliunilor de transport; -.
apa eel rna! ieftin. lerathia in fune!ie de vltezll este relativ .semln~toar cu accea It mfliU\lllC"3. lermillllielor intennodale, care .sigut! transferul mlirfurilor
realiut! de Bowersox, cu exceplia transportului prin conducte §i pe apli. Ceo mal mic~ mire direrilele moduri;

I10hn J. Coy!e, E.dword i. Bmli, )""epli L. CaviIul1l>, op. ciL. p.469.

I Ronald fl. Ballou, op. cil.. p. 18S. , Ronald Ii. Ballou, 01'. cit, p. 186.

ISO.
151

"
 Carmen B~lan - Logisti"" -p<1rte integranta a 1an",lui de aprovizionare-!ivrare Transporlu/ marfurilor

• facilitarea circula!iei containere!"r in numruc mare, ca urmare a tehnologiei Sistemul  "roadrailer"  este  0  variantfl  combinata.  de  transport  cutier  ~i
de manipulare a acestora ~i costului eehipamentelor. feroviar.  Sasiul  unei  remorci  de  carnian  este  dotat  eu  0  a doua  osie.  care  dispune  de 
,,
in transportul intern ~i la scad globaIA', s-au dezvoltat diverse variante de rOli speciale din olel, pentru deplasarea pe calea feralA. Prin utilizarea unui boghiu,
coordonare a modurilor. Combina!ia de tip transport feroviar & rutier a cunoscut 0 remorea poat.. circula pe liniile de cale ferat!. Printre avantajele oferite de acest sistem
dezvoltare subtan~IA. Cerin!ele de transport intemalional au stimulat dezvoltarea se  inscriu:  aben~ vagoanelor.  ceea  ce diminueazA  costurilf'~gea mai  micA  a 
combinaliei transport rutier & pe api[, in special pentru produsele de valoare mare. echipamentul' li de transport; lipsa nevoii de utilizare a macaralelor pentru descArcarea
" ParticularitAlile transportului aerian au determinat utiHurea <{)mbinaliei transport remorcilor.  1 otu~i, un  astfel  de  sistem  presupune  constituirea  unui  tren  daar  din 

,
-. aeriaJI & rutier. Se pol realiza, de asemenea, coordonm de tipul transport feroviar & remorei,  in  (onditlile  in  care  greutatea  lor  mai  mica.  nu  pennite  combinarea  eu 
vagoanele  convenponale. 
pe apd, combin"lii inlre transportul prin conducte # alte Moduri (pe ap§., ruder,
••• fernviar).
Un si,' lem folosit de multlimp, in comequl internalional, este combinapa de
Coordonarea de tip tranSport'runer & ferovlar a fost una dintre primele care tip transport pe api & rutier. Navele de tip RoRo permil transportul remorcilor ~i
au fost realizate de transportatori, p.entru a spori gradul de indeplirure a a~tepmlor altar inca.rca.ttlr1  pe  roti. 
.. , clienlilor.O primA formA sub care a apArllt aceast!. combinape
vagonul platformii. 0 altl formA este containerul plasat pe vagonul plal/orma.
est. remorca plasatii pe Pe phn inlemalional, s-a dezvoltat combinalia intermodal! de tip transport
aerian  &  rutier.  Practic,  orice transport  aerian  trebuie  sA  fie  corelat cu  un  alt  mod  de 
Pentru facilitarea transferului de la calea fera!! la aulclSt!1ldA, s-a dezvoltat pe unele transport, pentru a asigura circulalia mArfii "de la u~A la u~a". Acest sistem presupune
o aeronava.,  un  camion,  containere  $i/sau  palete  speciale.  Utilizarea  containerelor  de 
,,, piete,  tehnologia  de  tip "roadrai/er".
Remorca plasati pe yagonul platformA ' "te un sistem de transport mari dimensitlni esle limitatii de dimensiunile mijloacelor de transport aerian ~i de
intermodal care permite deplasarea unei remorci de car.lion cu ajutorul vagoanelor de inc~r\tule relativ  mici  transportate  de  aeronave. Cre~ta dimensiunilor avioanelor 
cale feratA. pe distante mai mari dedit cele pe care circulA mijloacele auto in mod va  conduce  la  dezvoltarea  serviciilor  combinate  aeriene & naiere ~i la  scAderea 
obi~nul Acest sistem combinA fiexibilitalea ~i comodilatea transportului auto, cu relativ! a costllrilor. Combina!ia de tip transport aerial! & 1111ier esle frecvent utilizatA
-.., economiile de costuri care sunt specifice transportului.pe distanle lungi. Costurile sunt de operatorii care oferil servicii de eurierat rapid, de tipul organizaliilor globale
.., mm mici decAt cele generate de transportarea aceli~ incArcAturi pe ace~i distan!", Fedeml Expre ;s, UPS ~i DHL.
DatoritA in1ermodalismuJui, relaliile dintre modurile de transport nu se
doar cu un mijloc auto.
" ':1 Utilizatorul serviciilor de tip remorci plasatli pe un vagon platforml limiteaU la "'porturile concurentiale. Sinergiile generate de cooperarea dintre moduri
benefieiazl de un seniciu "de la ~I la u~I". cu un cost convenabil, pe distanle mario suslin relatiile de parteneriJIt. Serviciile oferite de un anumit mod devin 0 componentA
To~i, acest sistem are 0 serle ·efe limite. Plasarea .pe. un vagon platforml, a unei a 'pachetului de servicii oferite utilizalorului de transport intermodal.

... remorci cu roli pentru circulalia rutieri, are ca efecto rezisten\8 la vAnt, detenorAri ~i
probleme legate de greutatea total3.
Containerul plasat pe vago~ul platforml esle un .sistem . care s-a extins
progresiv. In transportu1 intermodal, containerele au c5~tiga un loc important. 5.4. Decizii referltoare la transportul de marfuri
i...... Containerele standardiute sunl echipamente transferabile inlre toale modurile de
transport, cu exceplia conductelor. Apelarea la containe", intr-o mAsurl tot mai
accentuatA a fost detenninatA de unnitorii factori: anum]ul containerelor de a evita Transportul reprezintA una dintre cele mat Importanle' componente ale
manipulmle numcroase ale inchciturilor de miei dimensiuni, la punctele de transfer sistemului  logistic  al  unei  organizatij,  datorit3.  ponderii  sale  in  costurile  totale  de 
l .~
intermodal; capacitatea de a oferi un serviciu "de la ~A la u~" ~i dezvoltarea distrbu~e $i  impactului  asupra  nivelului  de  servire a clien~or. Managerii  responsabili 
de domeniul Irallsporturilor de marfuri adopl~ decizii strategice !;' operalionale, care
comerju1ui global.
influen!eazA ill mod direcl obiectivele logistice ~i de marketing ale organizatiei.
Varianta container plasal pe vagonul. platformli este generat! adesea de . .
"., combinapa dintre transportul oceanic ~i transportul feroviar. Pentru a spori numarul
conl;!.inerelor transportate ~i a reduce costurile in mod relaliv, a fosl creal Irenul cu
douli niveluri, constituit din vagoane permanent articulate, capabile sl transporte 5.4.1. Decizi/ strategice;i operalionale

-
, fiecare cite  dOllA  containere. Utilizarea unui astfel de tren este  limitatA  de  ina.1~me
care poate restic~ona aceesul prin anumite tuneluri de 'pe traseul cAii ferate.
sa, 
Obiectivul major al stralegiei ~i activ itAlilor de transport esle de a oferi
clienlilor utili,:!lile de timp, lac ~i form! solicilale, In condiliile unui cost convenabil

\,., 152 153

 Carmen Baln~
..Logistica parle ihfegranta 4lanfului de aprovizlnJ'e~
d

Transportul maljuriJor
pentru organizalie. Aces! obiectiv se .afl~ in stransa. corel.!ie cu 0 serie de obiective

-
Ffl"_
terilOrialn sau tipuI de cllent nu inseamnl!, in esen!ll', transport intennodaI.
strategie<: de marketing, printre care se indud urmltoarele: menlinerea !oialitalii
dienplor intemi ~i extern! ai firmei; obtinerea unui avantaj competitiv; pozitionarea
Esle necesarli oferirea de se!'Vicii "din \l~ In u~fi", eficienle din punctul
de yedere al  costurilor,  bazate  pe echipamente speciale Standardi7.ate 
mal favorabill pe piata sau segmentu! vizat, in functie de nivelul serviciilor oferite exemplu, <onillinere), care pot fi u~or transferate de I. un mod I. aitoI.  ,  c

clientului. Co   gradul  de  implicare  direct!  in  activlt!li  de  Iransport.  Fiecare 
Dedzlile strategice se refer. 1. directionarea aClivit!pi de transport pe 0 ~
organizape  car e' are  nevole  de  servicii  de  transport  trubuie  sa  adopte  0 
perioad! de limp mal mare, comparativ ell deciziile tactice (ope::a!ionale), care decizie majol'li. prlvind gradu! de implicare directi a I'eSlll'SeJor proprii  in 
unnl!resc implementarea stratcgillor ~i soluliona"", aspectelor curenle ale activit"lii de activitlili  de  n:ansporl  Variantele  poolbil.  sunt  urmltoarele:  apelarea  
f" ,~

trmsport. Alegerca variantelor stralegice de transport este inftuenlam de numer~i numm lil flrme de transport (organizalii  care au  ca obiect  principal  de
facton, printre care: activitate  lransportul  de  mi!rfuri  penln!  diferip  clienp,  pe  bu.  
.. tlpul de' pradus transportat - sub aspeetul valorii, densitalii Ii comerciale),  IIumal activili1{i proprii de transport ~i variants rezul!atl!  din  
caraetcristicilor mereeologice ale produsului, precum ~i a ceriolelor de combillarea In  diferite  proporjii.  a  celor  daul  alternative  mentionate.  
plistrare; . Apelarea  J.a Ull pare  propriu  de  mijloace  de  transport  are  0 serie  de
.. nlvelul de servire solicltat de elleni! - in co prive.jte durata ciclului avantaje:  (i)  c~era gr.dalui  de  control  asupra  ttansportului;  (Ii)  
comenzii, menlinerea calitAtii ~i integritApi miirfurilor plbA I. destinnlie, ecanomiile  dator.te  faptului  eli organizalia  nu  mai  suport~ casturile  r·'"  

inform.~1e refedlaare la punctul de pe traseu unde se efta miirfurile ~i aferente  apel~ri Ia  0  linnll. lranspertatoare  (de  exempla,  costur!  de  ~

durata eslimatli pan~ 10 ajungerea I" destinatie; faeturare,  costuri  de  terminal  etc.);  (iii) reducerea  pierderilor  ~j
distrugerilor de  marti.rri,  cs urmare a diminuarii Ilumilrului  de  manipulari;  
.. componenta logisticil vlz.tii aprovizionarea eu materii prime, materiale
(iv) utillzarea mijJoacelor  de  trmsport ell  dopozite mobile;  (v) rcalizarea  
componente ~ifsau praduse finite; activ~le de suslinere a oper'liunilor; unei  publlcitl!li  mobile,  eu  ajutorul mijlaacclor de  transport auto.  Totu~i,
distrbu~. fizc~ a miirfurilor spre coosumatoml final; costurile  determinate  de  peses!.  ~i funCjionarea  parculu!  propriu  de  
.. aria teritorialll gradul de dispersie teriol~ a activitlilii utilizatorulul mijloaee de trmsport pot fi un dezaVlllltaj.   "
de semcii de transport, a surselor de aproy!zionar. ~i a ~lienor sal, pe d.   num~rl Iransporta.torllOt.  Apelarea  Ill.  unul sau  mal· mu/{i
piata intema ~i pe piala globalil; ~ transport.tori  oste  0  decizie strategicl  a  organiztle~ In  =1 modurilor 
• res\lrsele orgllnlza!iel - mtjlo"eele firumciare, ma.teriale ~i umane de we de  transport  caraeteri:zate  de  concUtelltJi..  Reducerea  oumilrului  de  firm. , ' 
dispune organi''''li. penlru • des!l4ura transportul cu mijloace propdi transportatoare  laeare  recurge  0  olli\llllizape  utilizatoare  are  CI.I efeete 
~i/sau cu eele ale teriUor etc. pozitive:  cfe.jterea puterii de  negociere,  datori!!  volumului  mBi  plare  de 
Principalele eriteni considerate penlm delinirea strategici referitoare la m!irfuri  transportale  printr­un  singur  operator;  meilhare.  urmiiririi 
transporturile de miirfuri sunt tirmatoarele: activit!lii  transportalorilor  ~i a  performanlelor  acesloI'll;  simplificarea 
a. modurlle de transport. Una dintre eele mai importante decizii strategice aspectclor  de  natura  admiIlistrativli.  Totndatl!,  la  adoptarea  deciziei 
se refera I. alegeree modulo! sau modud!or de transport adeevate. Gam. priYind  numilrul  transport.torilor.  trubuie  s!  fie  cansiderat  riscol  de 
vari$ltele existente include urmato.rele moduri de baui, feroviar, rutier, cr~te a dependenlei  fall de IUmizorii de servicii  de  transport. in cawl 
pe apa, aerian ~i prin condoct•. In funclie de tipul marfurilor transportate, in  care,  un  transportator  ell  11  pondere  mare  In  volumul  serviciilor 
cerinlele elienlilor ~i particularitatile moourilor de transport, fiecar. necesare unci anumite firm. i~ Inceteaz.il activitatea s.au  lrece prin sltualii 
organi"'li. va recurge la unul sau mai mulle moouri. Sclecli. modurilor de fortl!  majoril,  se  va 'nregistra 0  seadere drastic! a nivelului d. servire  a 
se bazcaza pe wm~toarel criterii prlncipale: costurile, t impul de tranzit, utilizatornl\l( ~i cl'I:lIterea  pOlenp.a!A  a  costurilor  de  transport,  pe  termen 
conseeventa (variabilitatea), disponibllitatea, fiexibilitalea, frecvenl' ~i scurt. 
e,  gradu!  ,I' m!)dalitlilea  de  consolidate.  Orllanizapa  utili7.atoare  • 
siguranta·
b. coordonarea' modurilof de transport. Orlce utilizale,r de semeii de servicHlor de transport poale  considera  varianta  livritrii  In  cantitili  ",lei
trmsport poate alege intre vorlanta apelmi separate 1. moduri lIecore/au sau varianta cantitililor marl. Produsele 1Il'lIC sun(, de reguli, transportate  
~i variant. coordonitrii modurilor. Tot mal freoventl!, in special in cadrul in  canti~l care  permit  utili2area  Intrugii  capacitAli  a  mijJoace1or  de  
comertului internaponal, esle op\iunea pentru trllllsporlul intermodal. trmsport. Expedierea unor partide mie; de ntilrlUri  este  adesea ineficienta  
Simpl. apelare 1. mai multe moduri de transport, in IUnetie de aria sub  aspeem1  costurilor,  atunei  cand  este  reallzati  eu  mijloaeele  proprii.  

154 
155 
 TranspoYlu/ mar/urilcr
_ _-",C=ar:.men;~i1/ _ Logistlca • parle InUW••Ii1 a /an/Uiui de aprovirionare-//l;Tare
m~rfui transportate, greutatea ~i volumul IncArciUurii, destinali.
Nrnneroase fll'llle recurg la 0 strategie de cOffSolidare, In esen\A, marfuilo~

,, C()!l!Olidarea este a~tiune de ooiectJlre a Ullor Incircaturi mid, pentru a

fOrmJI 0 cantilat. mai mare, In vederea obj:inerii uno< tori!e de transport
e. urgentarea transportulu! - realizarea tuturor demersurilor Decesare
pentru a asigura ajungerea unei inciirciituri Ja destinatie, Intr..un anurnit
mal mici. ExistA mai multe modaliUl\i de consolidate! a lncirc!turii: interval de timp ~i colaborarea eu transportatomlln acest scop;
• oonsalldarea stocului - care constA in aprovizionarea ell nilirfuri in f. redic~!ona. lransportul"i scrumbarea destinafiei pentru 0 rulUmit~
" , eantiUlp marl, la capacitatea mijloacelor de transport, in vederea IneArdtu~, fie pe dural. deplasari', p~na cand nu a ajuns la destinalie, fie
cre~i unui sIDe de proouse din care este satistlcud! cererea; cand a ajuns la punctul de destinatie '~i notificarea transportatorului in
privinla acestei decizii;
• """solid. rea mij\ocull11 de transport - atunci cllnd fiecor. cantitate g. urm§rirea tnnsportului pentro a cuno,.te locu! In care se aHA marfa
L.. C!l va Ii !'teluaU! sau Uvr.UI este mal micA decat ""pacitatea mijlocului
de transport, este necesarl! reunirea mai multor prcluliri sau livrliri In
$'
la Ull moment dat, pe traseul dintr. punctul de origine eel de destin'lie.
Yn afara de responsabilitiltile ce decurg din deciziile strategice $i operationale
aeelru;i vehicul, pentru eficientizarea transpouli~ prezentate. n)anagerilor activitapi de Jransport Ie revine obligatia de a desflb;um 0 serie
'~ 1
• consolidare. depozilu\u\ - care permite tninsportul efieient pe de activitali conexe, implicate de lndeplinirea abiectlvelor 'tabilite. Ca exemple pot Ii
distante .mati, in caxul aprovizionlrii cu cantitati mati, consider.te: sl.bilire. bugetului de transport; negoeierea' Illrifelor de transport;
corespunzlltoare <ererii mai multor c1len!i lli pe distllnte inici, in cazul um1iir!r.. pUI!ilo! c~tre transportatori, ine!usiv a <:elor de tipul contrastaliilor;
livtArii unor cantifAli mici, in c.ctrol operaliunilor de divlzare a solicit.rea de despfigubiri pentm pierdere. sau deteriorare. peoduselor pe pareulSul
~. j lotului, conform necesifA\ilor fiec~ro client; lransportului; crearea unui sistem infonnational referitor la activitatea de transport;
• consoUdarea temporall ~ amanarea onorlirii comenzilor clientiior analiza efectelor activitarii de transport asupra ceIorialte componente ale sistemului
dintr~o anumiti zona, pina in momentulin care se poate constitui 0 logistic.
\.1' ,
incircatum de mai mlI!! dimensiun!, penttu a scadea costurile, prin
mal buna utilizare a capacitAjii miiloculu! de transport
Realizarea consoHdlirii este posibl~ atilt In oozul activ!t!;ii proprii de 5,4.2. Eva/JUue" # seleel;" "'",sporlalorilor
transport, cat !,Ii In cazul apellirii pe baze oollletdale, I. semeille firmelor
de transport Una dintre eele mal importante decizii tactiee adoptate de managerii de
Pentru tndeplinirea sttaleglei de transport, managctii responsabHi de transport estc selecli. transportatonlor. Aceastii decizie se bazeaza pe evaluarea atenta
aclivillltea de transport sun! implic.p intr-<J serie de decizll IlIctice, operaponale. a variantelor existente $1 succede deciziei strategice referitoare la selectia rrlodului sau
Tipul deciziilor est. influeI'ltat In mare mlisum de gradul de implicare a resurselor modurilor dj~ transport utifi7..ate. in timp ce alegerea modurilor este adesea de
proprii In domeniul transportului, respectiv de satisf••:erea necesitillilor de transport competn~a managerului .logistic, ce urma~te obtinerea unUl anumit nive1 de servire,
pare propriu ~ilsau pe baze eomerciale.· Prinne eele rna! importante dedz;; in condifiHe unul cost convenabH. responsabititatea selectiei fimlelor de transport, in
operalionale se tnscriu unmAtoarele: ,cadrul fiecaI1!l mod viza!, revine managerului de transport.
"'~., a, seJeclia Il'lInsportatorllor - .legere. soluliei de transport, in urma Proccsu! de evaluare 91 selectie a transportatorlior se desfi~ra in cadrel unui
evaluAril furolwrilor potenli.1i de servle;; de transport, pc ba72 unui set set de etape. Rezultatul final este alegerea celei rna; bune solu,ii de transport.
de eriterii de cost ~i perfounan\li; Suecesiunea principalolor etape unnate de organiz"li. cump~rl.toae ~i utilizatoare a
b. programare. transporturllor In funclie de necsit~l de serviciHor est e urmltoarea:
\,." aprovizion3Xe, suslinere a productiei ~i disll'ibu\ie fizicA ale organiu!iel; a. prospectarea pielei servlelllar de transport, Aceast~ etap! are ca seop
e, stabilirea ruteJor - defmirea iraseelor po care Ie vor parcurge miirfunle . dentifiearea transport.torllar existenl!, 1n c.dml modurilor de transport
de I. punctul de origin. I. punctul final de destinalie, atllt In Cl!ZlII pentru Care a optat organizalia, Este elaborat. a i["rtli a candida/i/or co pol
~, transportulul ell parcul propria, cAt ,I al apellirii Is transportaton; i consider'ii.
d, efed:uarea comenzllor de servlcil - contactarea transportatorulu! .i b. ,Iellnire. crilerillof de seleclie, Procesul de sel~ci presupune slabilirea
informarea sa tn ee prive.te punctul de preluare a miirfurilor, lipul de preaibH~ a listei criteriilor cantitative ~i calitative pe care organiza.pa Ie
va folosi pentru evaluare. fiecilru! transportator identifie.!. In .aceastli
..... r,tapa, este estimafA totodata importanla .cordata lieearnl criterio.
f Ronald H. :Ballou. cpo cit.• p_ 506-507.
157
156
 Carmen Blilan - Logts/tea •parle inlegrlllllil a lanlului de aprovizianare-livrare Transportul mar/urilor ~

c. evaluares. preUmhlara. Pentru reaHzarea liSlei transportatorilor decdl COSlu!,'

calijicali, organiza!i. cump~rloae des~oar 0 cerce!SH exploratorle,
Un alt studiu referitor Ia seleCiia ttansportatorilor auto' a condus la " I
rorontoare Is candidatli poten\iali. Aspectele analizate s. refera 1. identifiesre. urmlitorilor factori, in ordinea deseresc6toare a Importanlei: ..J
capacitatea ~i perforroanlele transportatorulllL Scopul urmuit este • constanla timpului de trnnzit; .
excluder.. din procesul de seleelie, a transportatorllor care nu pot
lndeplini cerinlde specifice ale organ!zalie!. • tarifele sau COSNI de transport "de la u~ I. u~A"; "
d. e'llaluarea detaliatA. Fiecare transporta!or calificat este analizat in • tlmpul toln! de tranzit "de I. I. U!1A";
profunzime, inclus!v sub "speeNI stabilitalii financiare. Este ulilizat sernl • acceptaiea de cAtre transportal"r • negocierii modilicarii lanfelor;
• slIIbilita!ea :!inanciali.. transportatorului; """'!
de criterii stabilite anterior. So calculeaza un scor co refkcta ansamblul

..-,
crlteriilor ~i importanta lor, in cazuI fieciirui trarurportator. • disponibilitatea echipamenwlui;
e. alegerea transportatorllor, In funclie de scorllnle ob~nute In otapa • frecvenl& servieiului; .
precedenta, so opteaz;; pentru unu! sau mal mull! tran~poi care • serviciile de preluare !i livrare;
indeplinesc a~leptri organizapeL Se elaooreazi astfel a /isM a • pierderea ~i deteriorare. mlIrfbrilor;
Iransporta/orilor aproba/i, Care pot fi utilizal! In func\i. de necesit[t!le
concrele,
Criterille de selee!le a transportatorilor au caostiNit obioernl analizelor
•
•
urgentarea limrii;
calitatea personalului de transport; ,  .
efectuate de special~t,
costuri, eele mai importante
in .adrul multor studii logistice. S-a constatat c.'., In afara de
de evaluate a modurilor de transport ~! a •
• urmwr.. lnch~turi;
acceptarea de traTisporta!J:lr a negocierii servieiului; ­-
transportatarilor sunt timpul mediu de tranzitiviteza ~i consecventa/gredul de variali. a •   flexibilit.tea prograrnarli;  , ., 
timpului de tranzit.'
Studiul realilat pe piala SUA, de Garland Chow ~i Richard Pois!, referiter la
inlluenfa calitalii servlciilor In procesul de seleclie a Irnnsportatorilor', a identifieat 22
•  
•  
•  
servieill. pe dista "ie mati; 
prelucrarea reclam.lillor; 
calitatea activitl!pi de vilnzare a transportatorului; 
-
de .riterii, zece dintre acestea lilnd eele mlli importante. Ientthia criteriilor, in ordine.
desere,eMoare a importan\ei lor, a fost urmatoarea: •   echlprunentele speciale. 
Cerct~loi
~,

• tarlrele sau eosturi!e "de la u~ Ia U!11i"; au  analizal  tipurile  de  crl!erii  utllizate  de  lntreprinderile  mici,  
• experienta in privinla plerderilor ~i deteriorw!or; pentru  seieclia  transportatorllor.  S­a  conslatat  ca  firmele  produclitoare  de  mlei  
dimensiuni  au  ca principal  Criterill  preluarea mlIrfbrilor,3  Finnel. respective  prefuli.  
• experien\A.in privinta pre!ucrwi reclamaliilor;
transport.torii  cap.bili  sa  preia  ll1llIfa  chiar  in  ziua  In  care  au  prim;1  corumda  
• vmapa tlmpului de trnzi~
!elfonic~. Explicapa  priot~1 acordate  acestui  criterlu  este  legatl! de Jipsa spaliului  
" . experienta negocierii unor schimbw de tarif eu transportat(,rul;
sufieient  de  depozilare,  la  nivelul  fmnelor  mid,  de  necesitlilile  privind  fluxul  de  
• urmhirea (localizarea) livn'irilor; num.rar  ~i de  atiNdin.. indiferentl! manifestalli  de transporta!J:lrii  auto  fa\l de  
• tlmpul de"'lrllllZit "de la u~a la u~a"; mlei. 
• calilat.. servlolilor de pre!uare ~l Selul de  ",iteri! de .eleepe eel mai  frecvent considerat de logisticieni cuprinde  
• disponibilitatea serviciilor de transt>ort specializate pc 0 an 1mit! categorie lase  faetori  osenliali.  in  ordmea  descrescAtoare  •  importan!ci,  aceste  cnterli  sunt  
urm~toael:
de produse;
• disponibililatea eehipamentelor. •   costul de transport;  -
o analiza minulio"". a unor studii r<aliute in deeursul timpului, pc tema •   tlmpul de tranzit; 
,selec)iei transport.torilor, a condus I. concluzla ell servicinl are 0 ;mpo·:tan!A mal mare
I  Michael  A.  McOhmis.  17Ie Relative Importance ofCoot (md Suvice in Freighl1'nmsportatioll Choice:
Before on" After tile Deregulation; In  "T""'l'O!1l!tion Journal", fall  1990, p.  12­19.  
1 James E. Piercy, Ronald H. &Uou. A Performance Evaluation 0/ Freight Transport Modes, in ,  Edward  1.  Ilardi,  Prablr  l3sgclU,  T.  S.  R1tghuna_  Motor Carrier Selecdon in 0 Deregulated
"Logistic. .nd ~tiOJl!.ovw", Vol. 1',No. 2, 1978,p. 99·115. Environment, in 1'ranaportation Jownal'\ VoL 29, No.i. Fall  19S9.  
1 Garland Chow, Richard F. Poist, 71te Measurement 0/ Quality of Service and tile Ih:mspCrlation ) Kenneth  It Bvans,  Howard Feldman, Jeny FOSler.  Purchasing Motor Camer Service: An.lnvestigallon
Purduue Declsl()fI, in 'tt.Ogistics and Tnlsportai~ Review", Vol 20, No, 11 1984, p, 29, of the Criteria Used by Smoll Manufacturing Firms, In  "Journal  of Small  Business  Management", 
)iI!llW)' 199{),  P,  .3­44. 

158
159 
 Carmen Btllan -wgisllca • parle int<granltl a /onlU/ui de aprovizionare-llVrare TranspDrlUi mar/urilDr

• variatia timpului de tranzit; TabeluI5.5. ­ Exemplu de evaluare a Irei transportatori 

• dispollibilitalea (accesibilltatea);
, Import,nfft reiativa.  Evaluarea transportatoruluib 
\
• fle"ibiJitatea; CrJI.,.lul  a criteriuJui:l 
T,  ­1',  T, 
• si~'
Dupa cc It fost stabilil eel mai relevant sel de criteni, se estimeaz! importanta Costu!  0,23  10 7  6 
liedirul criteritl in procesul de evaluare a trrulsportatorilor. in continuare, este Timpul de tran:dt  0.20  8  IO  9 
", Varia!i. limpu! oj  de !ranzit  0,20  8  9 
neeesam tvalua_ lieelrn! tran'portator, in funC!ie de fiecare criteriu. Urmatorul 7 
pas collStli In ...leuIarea ••omltd total ~i sel.elia celu; rna; adecvat Flcxibilit.tea  0,15  8  9  7
trrulsportator. ­- 012  6  8  9 
In  funC!ie  de  necesitaple  sale,  fiecare  uti!izator  de  servicii  de  transport  ISigural1\a  0,10   8  9 10
'" Total   ,
stabile~ un  mvel specific  .1  importantei  criteriUm.  De  exemplu,  se  poale  1,00  8,02  8,42  8,11  _
acesl ,cop,  0 scal~ Inlerval  ell  trei nlveluri:  I  mare, 2 ­ importsn\A  me  N{}tl~ a  mal  mare este  reflectat!  de  0  valoare mat mare a ¢()efidentu!ui. Sums  coef'iln~r
$1  3  importanji  mica,'  In  practicli,  se  poate  folosirea  unor  coeficienli  criteriHor considerate este  1,00, 
c"
importantll)  de  tipuJ  un~tor: b Evallli'1lQ  pe 0 scalA de 111  0  la  10. Niveiul  10  corcspunde cerel  mal  fav<.If'3bile evalulri, 
•  1,8 ­ perform.nta de  traru::ita transportatorului; 
•  1,4 ­ servkiul pentru ~lien al  transport"torolui  (infom.alii, rapoarte etc.);  Pe  baza  evalumi  celor  Irei  transportatori  tabelul  5.5.)  au  fost  oblinute 
~.
scarorile  lotale  urm~toae: 8,42  pentru  T1; 8,[ 1  pentru  T)  ~i 8,02  pentru  TI.  in 
•  1,4­pre\Ul;  consecinl1\, va  fi preferat transportatorul T , .  rexultatelor evalu~ri depinde 
•  1,2 ­ scuratele_  f"crorh!i;  de modulln C<lre  au  fost atribuip  coeficien!ii de  ~i de  modul In  care treplele 
•   1,2 _modul  de solutionare  a recl.maliilor referilosre I. pierder!  ~i sc.lei alese au fcst asociate nivelurilor de cost ~i performantil ale firmelor analizate. 
~", }
deterioriri·, 
•  1,1  ­ dil;ponibilitatea ~i cuml"";_ mijloacelor detransport;  5.43. Program""a transpOI'fIl,i(or ii stahilirea ,ulelor
•  1,0. stabilitatea financiari a trrulsportatOlUlui; 
•  0,5 ­ aria geograftca de  a,pune a transportatorulul;  Dinl'"  deciziile  taetice  adOplate  In  activitatea  de  transport  curenll!, 
<. •  0,4 ­ eforturile de marketing ale transpOrllltorului.  program area  fransporturilor  ~i stabilire.  rutelor  suot  unele  dintte  eele  mai  frecvenle. 
Fiecare  transpOrtatOJ:  este  evaluat  baza  criteriilar  stabilite.  Evaluarea  se  Eficienfa  ~i ·eficacitalea activitA!ii de transport  depind In  mare mlisurli de modul1n care 
realizeazli  co  _jutorul  unei  scale  interval.  pO.te  opm,  de  ."emplu,  pentru  trei  este  programatA  In  limp  depl.sarea  m~furilo neeeSare  pentru  onorarea  fiecllrei 
l;~.
niveluri:  I _ performanlli  bunll,  2  ­ perform.nlii  satisfllcatoare,  3  ­ performanlii  comenzi  de  aproviz;onareldistribupe  /iz;cll,  precum  ~i de  moduJ  In  care se  .tabi1e~
nesati~lor. 0 alti!  vruianl~ esle  considerarea  unei  scale  de  Ia 0  la  10.  eel!  mai  itinerarul  ce b:ebuie  parc!lISde  fiecare  mijlce de  trnnsport, Intre  punctul  de  origine  ~i
favornbila  evalU8re mod  10.  cele  de  deSlina!ie.  in  cazul  Iransportulu;  efectu.! eu  forte  propri;,  punctul  de  origine 
EvalllJl!e1I  fiecllrul  transportalor  este  unnata  de  calcularea  scorurilor  coincide eil d,·stinalia fl!.I~
b.',t
individuale.  Coeficien\il  de  impOrllln\A  reflct~ porilla  organizaliei  utilizatoare  a  In  aCI ivitatea  de  transport,  s­au  crislalizat  0  serie  de  principii  pentru  buna 
serviciilor  de  1m15pOrt.  referitoare  I. criteriile  de  seleepe,  ca  rezullal  .1  propriiilor  programare  ~i stabilire a rutelor.'  Cele mai  principii  pot fi  enunlate  astfe!: 
obiective  Ii  politici.  Notele'  acordate  trrulspormtorilor  reflectll  ~i a.   Mylooceie de transport "U/O VOf [nci1.,ea!e cu mii,furile care
,, performanleie  .=tora. Sa coosiderllm  unnatorul  exempln  simolificat,  de evaluru:e  a  llrmeazll sll fie fivrate unO, afiate unele In aproplerea allora.
trei  ImIsportaton T"  T,  ~i T,.  ObiectivuJ  urmmt  este  minimizarea  dislanle!or  parcurse  inlre  punelele 
de oprJre  ~i a timpului  de  Intre punetele respective. Rutel.  vor 
fi aslfel  projecto!e  inc§!  s~ urmcze  .glomeriirile  de  punate  de 
"propia!e.  In  exemplul  in  rigura  5.7.,  varianta  (bl  este  de 
~,

I Donald  ],  Bowersox,  Patricia 1.  Daugherty.  Comella  L  Droge,  Dale  S.  Rogers,  Daniel  L. Wardlow,  
Leading~E lAgsw. COfflpetJIlve Positioning/or-the 1990's, Prepared  by Michigan  Stale  University   preferat 1n compara!ie cu varianta 
for1l1ilCOIlMilofLogi,tiM  !iru\agemn~ Oak Brook, Ill..  1989, p.  15­20.  
I.., z Donald 1. Bo\\l'ef$Ol., David J. Closs.,  op. cit., p. 383,  
,)  Micmel L, JohnstOl1,  [)IJ YOW' Carriers Measure Up? in "Handling and  Sbipping  ManagemenC',  June 
I Ronald H.  BaUClu, op, cit.,p. 492,
19&6,p.64. 
l61 
}", 160 
 Carmen Balan - Logistico - parle infegranta a lanfului de aeroY/tionor, ~-livrae Transporl"1 mOrforilor -.
v9.r.nt9 (al Varian'. (b)
- ..
0 • •••
~y -.
Ii.

• ••
Succes/unea oprlrlfor siluale pe rUla unul m/jloc de transport a"lo
lrebule .11 albll coTl/igurapll unci lilcrimi. Esle  bine  ca  rula  sa  albA 
• • fanne  similare  co  eele  din  fig.  5.7.  ~i 5.8.­(b).  So  re"mnd~

-
evllare.  ,

.
illtel1lectlitii  diferitelor  segmente  ale  retet  Variant.  (b)  din  figura  5.9.  

oOo'W II Depozit  
•••
•  • 

II Depoo:jt 
0  • 
~
este oonsidera!l! mai aVlUltajoas! decdt varianta  

Varianla  (a)   VarjaJIta (b)  ,.

, ' 

Fig. 5.7. ­ Crear•• grupelor d. punet. de  opr!r. 

h. Opr/rlle in dIe diferite vor fi asljel progrIJmate 'neat ,s4 aleiilaiascii
grupuri compacte. Se urmare$te  minimizarea  num~ril de mij10ace auto 
neeesar.  pentro  servirea  tulUror  punetelor  de  oprir·e,  precum  ,i
minimizarea  limp"lui  ,i dista,,..i de deplasare de­.  lunguJ  sap~dni. in 
consecinta,  se  va  evita  suprapunerea  grupelor  de  puncte  servite  in  zHe  Depozit   Depozit 
difetite ale  saptlimanii.  In figura  5.8., vadanla (bl esle mal eficienlli decat  ~ '"
vananta (a).  Fig. 5.9. ­ Succesiunea punetelor de opr!re 
e.   Proleclarea utUIi rule va illcepe ell optJrea cea mal lndeplirlala falli lie ~

depozilu/ de livrare a marfarilor. Se va  identifica  cea  mal  indepartati!  e. Cele mal eficlente rllie SUII/ prokclate pe bllZ4 utillwif cclor mal marl
" ,-
oprire  ~i se  va  Ineepe  trasarea  rute!,  in  gens mvers.  spte  depoziruJ  de  ~dtku diaponwi1e. Dintr­1lII  pare  demijloaee  auto  de  aiferile 
origine.  Se  lIaSeazi!  rota  astfel  incal  s!  includ~ punctele  concentrate  In  capacitAJi, se vor fblos!  mlli intru  vehiculele  eele'mlli man.  So va asigura 
!medi.ta apropie", a celui  rna!  Indepiirtat  punet.  Dupa  ce~a fost  utiliz.t.  astfer  un  gmd  inall  de  utilizare  a  a.estor  vehicule,  So  va  minlrniza 
integral  capacilatea  pdmului  cami"o,  se  tre::e la identificUrea  celui  de­al  distanla toal~ ~i limpul necesar pentro servirea plll1ctelor de oprire. 
dollea grup  importanl de  opriri  situate  in  apropierea  celui mal  indepiirtal  f. Prelu/J,lle de mlSrl"ri lNouie .11. fie Inc/use f.n  rutefe de Jlvrare, tn loe
punct nou identifieat. So oontinul in  acelalii mod, pana  clind  toate opririle  sa fie IlisliU la finalul rllieL Acest  principiu  pennile  evilllrea 
au fost inelus. in rule  ~i mijloacele de transport au fosl alocate pc grupele  intersectl!rii  anwrulor  segmente  ale  rule!  de  transport.  Respoo!l!rea  lui 
compacte de epIiri.  depinde  de  mlIrimea  cantitiililor  de  mllrfuri  prolunle,  de  configurali. 
Vorlan'. (a) 
vehiculului  ~j de ml!.sum  In  care nu este blocal accesulla mlrfurile ail.le 
deja In vehicul,  pentiu a fi  Iivl1lle. 
­,
• • 
~

g. o (Jpilre clire est. foal'le tndepll.rtalli tn rapOrl Cli grupll/ de pund•

•  •  care comtit"l. rula eSIe un DUll ctilldidal pentra Un mJjJoc de livrar•
allernadv. in  oondijille  in  care  0  asU'el  de  oprire  esle  inCllllll  In  rutll,  

•  • • 
crqte distanfli  parcursi!, timpul lola!  de  !rl!nsport ~i, ca urmare,  costurile  
Marti  de  ttahspoct.  Un PWlCl de oprire izolat poole  fi servil de un  alt mijloc de  
transport propriu san de vebiculul unei firme  transportatoare.  
MJUii  h.
Miercur1  Miercuri  Vor fi ev1tare reslric{lile de limp care dlmillum.1i louIe mull d"rala
II  Depozit  •  Dep"zit  oprlrlJ. Nerespectarea  acestor  restric\ii  conduce  la  aparilia  de 
neconcordante  In  raport  eu  programarea  iniliall.  Esle  re.comandalli 
Fig. 5.8. ­ Crearea grupelor de punete de oprire,  revederea fi  modificlIl'ca d\1l1ltelor. 
pc z1le ale sllpllimAnli 

162  163 
 Carmen Bilian - Lag/slictl - JXlre1gant~ 0 IOI'l/TJIui de aproyizlonartHivrart
Tral1sportul ntiirforilor
Principiile prezenlate trebuie sa fie cunoSC1.lte de toli ce; impiicati in activit!li
primultrimesrru 01 anului curent falA de perioad. sjrnila~ a anulu; trecU!'etc. Totedata,
de transport. Aplicarea lor permite obtinerea unor solUlii bune de progiamare *i
analiza costu!ilor presupune compararea costurilor efective ell cele planificate.
slabilire a rutelor. Flir~ a fi optime, soluliile respective sunt realiste. De .semene., In
afar. acestor principii de bm, un ajulor semnificattv m procesul de programare a
Tabelul 5.6, - Prinell'alii indica!ori de cost
transporturilor !it slabilire a rutelor esle ofenI de produsele software special concepute
In acest se<>p. Ne. crt.
l, ~ Aspecte analizate Indlearorl
1 Costul la nivelul firmei
-- . costui total

, . costul combustlbilului
5,5. M5surarea coslurllor ~I performo,,!e!or
. salariile §i alte chehuieli ell forta de muncA
.
.,
Una dintre responsabilitli\ile principale ale manag.rului de transport est.
evaluate. activit'l!ii de transport desfli~rnt cu njutoro! pareulu;' de mijlo,ce proprii . costudle de lntrelinere
amortiurile
~

sau realizate C1.l ajutorul unor firme transportatoare. La nivelul fiecarei firme care 2 Eleme:ntele de costuri . costul anvelopelor
,.
IItilizea2li servieti de transport, este necesari! masurarea costurlwr ~i perjormanle/ar
costul piesetor de schimb
,,
!n acesl domeniu. .. ssigudirile
Proc.sul de mlisurare presupune existenta unul sis tern inform_lional cap.bi! sa
furnizeze toate datele necesare evalUlirii activitll\ii de t!l!llSport. Informaliile . costurile eu perrnise ~i inregisWri
disponibile trebuie ,~ permitii an.liza pe duerite orizonmri de limp ~i 1. diferite
... r--" .. ."',
· ,
niveluri de agregare. de exemplu: ansamblul fume!, parcu! propr!u, servidi
externalizat., tipuri de mijlooce de transport, tipuri de clienti, calegorii de produse,
zone teriton.le etc.
~
i .
. costurile pe vehicul
costurile pe ~ofer
Costudlc reprezintll un elementoneie al e<>nlrolului .ctivitiilii de transport. Se Costurile pe diferite .. costurile pe 3rie de
Ie< recomandii idcntificare. costurilor la sursl. De exem!'lu, In privinta consumului de
3
niveluri de agregare . costuriJe pe fabcl¢!
combuslibil, C1l1egerca de informatii agreg.te, referitoare Ia e<>nsumul total de
.. costurile pc depozit
COOlbuslibi! .1 vehiculelor din pareul, propriu 01 fume;, nli permit. eval~r
consumului de eombustibi!pe fiecare mijloe de lransport. Identificlllia cosNrilor la
eficienlel,
.. costurile pe dient
..
" sursa mcilitealA depistarea ariilor problemalice' ~i gMirea soluliilor adecvate.
MMurarea eosturilor se poate realiza eu ajut)rul indicntorilor absolup §i Contwlul aclivil!lii de trnnsport desta~url eu ajutorol pareu!u; propriu de

·
relativi. Prinelpalii indicatori wmllriji .., refori Ia m~to ""Ie aspecre: vehicule nu nobule s! se limiteze I. utilizarea indicatorilor referitori la cooNri. Est.
a, eostnl rotal - co reprozintl! ansamblul costurilor aferentc activitiilii de neeesarii mhllrare. performen!el tl1!l1sporturilor. Aspectele principalele urmlirite In
, transport; proeesul de mlsurare a penonnanlelor sunt uml~toae:
h, elementcle costurllor - eomponerue care pot fi analizat. in valoare li. resu...le dlsponibile - ansamblul mijloacelor materiale, financiare ~i

· ,
,;bsolutl! ~i ca pondere tn cos!ullotal afcrent activit'llii de lra:rtsport;
e. costurlle pe dlferile niv.lurl de agregare - eosturi In valoare abso!utl!,
mMurate pe fiocare unitate de analizll (vehicul, client, pialA etc.) si care
umane de care dispune finn., penlrU a efectua transporturilc necesare;
b. aclivit.t•• d. transport - caracterislicile ~i rezultaleJe concrete ale
a;livltlilii desl!~urat;
pot Ii comp.rate eu valorile medii. lniegisirale de p.",ul propriu, c. g 'od,,1 de utllizare a resllrselor expnmarea mlsuril In care au foot
Principalii indicatori de cost sunt prezenla\i In labelul 5.6. Analiza cosmrilor D>iosite resur.ele disponibile, in codru! activitapi <W. transport des~lrat;
", impune considerarea coordonate; tempomle. Evaluarea pOlIte viza situalia eosturilor pe d. prodllctlvltatea - servlciile de lransport rcalizale lntt-un anumi! interval
{I anu'!'ltl1 per/audit, de pild!: aoul anterior, intervalul ianume-aprilie a.c., al doile. de limp;
semeslrU al anului ele. De .semenea, se' ana!izem evo{upa In limp, pe baza e. eficien!a raportul dintre serviciile rezultate ~i resurseIe utiIizate in acest
w comparallilor lOire perla.de, de ""emplu: anul curent comparativ eu anul anterior, SlX)P;

164
165
 Carmen Balan - Log/si/eo . {Jane illiegran/d a lUI/lulu; de aproviziollare·l!:cv:.:ro:...re,-__ Transparllli mar/urilor

f. eficacitatea capadtatea de a 1'ndepHni obiectiveie stabilite anterior, N••

nivehirile plaulficate ele. crt. Aspecte 81laiizate Indkalorl ~w.I_
Fiecare dintre aspecteie evaluate este reflectat de un ansarnblu de indicator!
absoluti ~i relativi, calcutati pentru 0 anumiU, perioadli sau analizati In dinamica • gradul de utilizare a parcului de mijJoa.ce de: transport
· pe lollli
evullllie; lor. Penlru masurarea perform.nlelor pe 0 anumitli perio.dii, pot fi calculali '"
·
-
pe tipuri de ""biool.
indie.torii din labelul urmlitor. .. gradul de utili""" • capacitlilii de tTlUIsport
Tab.lul S.7. - Indicatori de performa"rli, caleulali pentru 0 anumita perioada · pelOtal
3 Gradul de utili""" · p. tipuri de vehll,1\ll.
a resursdor · pc vehicule
Nr.
crt.
Aspecte anaiizate lnaicstori . gradu! de utili:w. a !impulu! disponibU'
· pc total
• numarul vchic:ulelor disponibHe
total (ansarublul paTcului de vehtctde)
- po tipu,; d. vehieule
~. "I

· pe vehlcule
· pe tipuri
• capacitatea vehiC\.lielor dispontbile • consumul mediu de combustibil pc upuri de vehieul.
- totala • nurnlrul curselor efcctuate :zilnic

I Resurseie disponibile
I. - pc lipu,;
tlUmarul ~oferil
total
·
·
·
total
pe tiplJri de vehicule:
pe vehicule H

..
· pe tipuri de vehicule 4 Proouctivitatea
• pareursu! (modiu) zilnle
· total
num~rl znclor disponlbile
.. numiUul oreJor disponibile
· po lipurl de vehleule

. resursele finandare planificate

· po vehleu!e

. cantiLatea de combuslibill'laniHcati
" nwnAruI oretor de !unc~ioare pe vehicu!
..
.
~

cantitatca de produse transportate " numlitul modiu de livrilri po IOrer

·
lota~
pe tipvrl de prod1..lse
" m.unlrul mediu de livri!.ri pe vehleu! .

.. volumul de produse transportate:

" cantitatea medie transportalA de un $Ofer

" eanntalea modie transportlil! de W1 vehieul

- •
· tollli
· pe tipuri de proouse
distan1a parcurS:1 5 Eficien\il
"• eantita1<a media Imlsportati pe curs.!!
eostu! modiu pc lcilometru plll"CUl1!
- totala I
" costul mediu po ronA transportatl!
2 Activi1atea de transport inciln:1Huri!
costul mediu Pc punct de oprire servit
ell
· fMa incsrcirura "
. num§.rul curselor efectuate " costul mediu po livrere

. numlirul total de ore~m efectuate " consumul de combustibil pc kUometru parcurs

· Iota!
· pentru operapuni de tnc.arcarefdesl)arcare
" ponderea mirfurilor pierdutefdeteriorate. 1n cantitatea
totall de mlirfuri transportat.
· penlru dsplasarea po rota
· pentru reparajli etc.
• num_~1!:lJseor de intoarcere1 farli in-:;arcatura

166 167

.'
 CantII!tt 'Wan -lcgistica -fJf111ejntegrOllla" IOII/olul de apr()V/;!wlt",,·livrore

. '
Nr.
crt. . A'pecte anallzate Indlaitori

timpul de t"'lIZit efectivltimpul de tranzi! pianifical

" CAPITOLUL6
. ,
6 Eficacitatea
" canuta!" de mArfuri planificatYcantitatea de nllirfuri
efecliv trlUlSporIlIl!l STOCURILE DE MARFURI
Indkatorii din labelul 5.7. sunt rezultatul analiui efectua!e la un moment da!
-
I. , sau pe 0 anumitil perioad!. Pentru a evalua coreet succesul activitAlii de transport, este
unlA eompararea coslurilor ~i performllllidor de·a lunguJ rna; multor perionde de Dedz!il. referitoare ta s!ocuril. de m!rfuri au un impact major asupra
ell ajulorol indicilor de dinam.c~ s!stemului logb'tic aI firmei. Ble determina nivellli serviciullli logistic oterit clienlilor
, , In funepe de partimdarit!lile activillll; de transport t""liut. ell un pare 1i continuita",. desfllllurlirii proprie! activitilli. Influen!a exereilatii asupra
propriu, analiza so poate focaliza fluma! OSUJltll unom dinm: indicatorii prozental; sau profitabilitillii Hctivitalilor logistice este datorn!~ atll! costului m~rfuilo roenpnute in
so poale consider.. Wl num!r mai mare de niveluri de agregare, Pe baza indieatorilor stoe, c~t ~i cel"rlaite cosruri asociat., de exemplu costuri dc transport, depozitare ~i
lansare a com.nzii. Pentru managementul etident .i eficaco at stocurilor, logisticienii
\ . refetitori 10 coslUri ~i performante, sunt identifica!e ariile critice $1 se adoP!~
necesare pentru 1mbunatatirea activitalii de transport.
deciziile
au la dispozilie 0 serle de rnetode de planificare care incorporeaz! certitudinea sau
incertitudinea, :precum.i metode de control ca liT, MRP .i DRP.

,,
6.1, Stoeurile In ,Is!emullogl,tlc

\ .
Formular"" politicii rcferitoare. la stoeut; presupune lilteleger"" rolului
stacurilcr in cadml tinnei. CUnOa!lerca tipurilor de coslUri asociale slOcuntor esle, de
asomen"", 0 conditic esenpalli penrru echilibrul sistemului logistic.
, .'

6.1.1. Rolal stoeuritor

~ "
Tormellul stoe este utilizat pentm a defini, in expre,!e valoriell sau cantilaliv!,
rnaterille prim". compollenlele, subansrunbleJe, produsele in curS de prelucrare Sau
produsele tinite care sunt menlinute in vcder"" uliliziirii lor, pc miisura aparipel
I ,
nevoii. Stocurile exist! in numeroase puncte ale ststernulul al  firmei:
mijloace de tl'llOSport, in depozite aflate in cadml unillitilor de produq!e, in centre de

.
distributie proprii. tn magazine etc.
'
Opiniile referUoare la utilitate. menlinerii stocurilor sunt contrnd!clorii, in
ce perspectiva tradilional! subliniazii rolul stocurilor in satisfacorea cererii,
abordarea mod~ pune accentui pe teducerea sau chi~r lnlaturarea lor, pentro a evi!a
Wlci pl!r\i din capita lui intreprinderii.
i.". Sustinerea SaU deciziilor de mentinere a stocurHor implic;i1 analiza
preaibl~ a rolului pe care trebuie sa it indeplineasea stocurile. In roluJ
stocurilor este de a reaHza:

"" 168
169
 S(OCurile de mlirfiUi

j'L~

a. mbun~tilTrea servidului logistic pentru clienfi· Asigurarea mal blUla utilizare a capacitJI\i! mijloacelor de transport, ~i
disponibili!:!!ii produselor pentru satisfacere. oemil elienper intern! sau reducere. freeven!e; aprov;z;onArilor. ....
extrni~ In momentui manifestmi acesteia, constituie un notiv prioritar •1I1iIloriliearea unei conjunctur; favor.bile a pr.lurllor. Cump!rarea
pentru de~inra de stoc:uri, Nivelul de servjre este un indicator ce reflectft anticipatl unnire*te objinerea de economii de cosmo, ,. '>

capacitatea firmei de a ouora ce,.rea elienllior. Poate fi defmit in funel;e aciJiziponarea unei canlilAI! care dep~l nevoile curenle ale
de: durata ciclului de perform.nra (iutelV.lul de limp dintre l.nsarea organizaliei, 1. un prel convenabil, in condiliile In care se estimeazli a
comenzii de client ~i primi,ca m[rfii de ditre acesta); numarul comenzilor cre~t ult~rioa a prelurilor. Aprovizionarea eu 0 cantitate mal mare
onorate; cantitatea coman data, onorata din stoc. pentru ill! produs sau 0 decill nevoile curente ~i cele previzibile ale firmei, de~i generatoare de "
Iinie de produse, Peutru 0 anumitJI perioodl., din perspectiva indeplin!'ii po",,;e pennite rerionrea wterio.1i In scop ,oeeul.tw. la un
comenzilor pentru un anumrt produs, nivelul de servire poaze fi calculat ca prel mal mare decat eel de cumplirare.
raport proceutual lntre numlirul eomenzilor onorate coniorm eerinlelor d, dlminuare. Incertitudlnli. Prezen\li slocurilor protejllll2ll firma de .,
clientulul ~i numilrul total al comenzilor primite. in cazul produselor vana!iil" nea;;teptate, pe termen scurt, dwpotriVll ale eererii piete! 111 ale
pentru care absenla din stoc ar genera costuri mati datoriti opririi livrarilor efecruate de fumizori. Menllnerea unor .tocuri de sigmanl"
product!ei sau ar conduce la efecte nedorite (de exemplu, pierderoa de asigur!l capacitate. firmei de a onom c:omenzile c!ienliler sai, in ,itwlri. , .,
vieti omen~i in spitalele care nu dispun de anum;!e prodllse medicale la unei cre~ti • cererii, In raport cu nivelul estima!. Stocuril. protejllll2ll
momentul potrivit), nlvelul de servire poote Ii slabilit I. 100%. Penrru tolodata tn privinl'l incertitudinii legate de ciclul de perforn\anl! .1
proousele care nu au 0 important" cruciaHi, nivelul de servire poate Ii sub furniz.orulul (respectiv de inldrzieri In produclie, transport, prelucrarea
Un nivel de 95% inde~ 0 pondere de 5% a comenzilor care nu pot comenzilor elc,). , ,
fi onorate, datoritii existemei unei rupturi de stoe, Delinerea de stoeuri est. adese. contestata, Risipe de resurse este principalul
b. echilibrul relaliel dintre cerere ~i oferta. Aceastu latur;; a wluiui rnotiv invneat. Capi!alul investit in sloeur! ar putea fi !blosil mult mai profitabil in aile
stoc:urUor cste detrmina~ de existenta unul decalaj temporal intre cerere arii ale activitalii firmel. Pe parcursul slocliril, produsele se pot uza moral ~i fizic, iar
~i oferta, Produsele a c[ror cerere se coocentre.z. InlI·un interval scurt de cererea finala se poate orienta spre alte prOduse. in plus, progresole din domeniu!
timp fac necesarn menlinerea de stoeuri de c~tre produclitori, angrosi~l ~i tehnologiei informatiei fac as~ posibl~ coordonarea eforturilor firme! fumizoare ~l
detail~, in avanS falli de perioada de manifestare a ce!:eni. Produe!l. firmei cliente pentru diminuarea ~i clliar Inl~tumrea stocurilor.
sez.onierl implicli, de asemenea, responsabilitalea operatoriJor din canalele
de marketing de a pbtr. m:\rfuri in Sloe, pentrn a satisface;cererea care se
manifest~ In alte perioade ale anuluL 6.1.2. lllfluell/a nivelului dill collalu/ de Marketing
c. reducer.. costurllor. Costurile anuale generate de disponibliitatea
produselor in stoe pot repr.zenta loire 20% ~I 40% din v.loare. Particularitatile'managementu!u! stocurilor I. nivelul firmei sunt determ!llJIte
produseJor respective.' RoluI de reducere a costurilor totale este de nlvelul I. care aceasta se situeazli In canalul de marketing. Problemele ,I Bolutiile
delerminal !nsa de lIrmatoarele aspecte; adopt.te in prlvinla stocnrilnr de produca!,)f sunt adesea diferite de cele ale
.. e<oDemUle de seara In dom.oiul producliei. Stoeurile penni! angrosi~l ~i respecliv dctail~or.

maximizarea eficlente! produc\iei prin fabricarea unor cantitali mai La nivelul prndudlorulul, politica In domeniul smcudlor se rcferA la 0
divers~ de produse: m.terii prime, componente, produse in curs de prelucrare, precum
mari decat cererea imediat:\ a pielei. Preduc!ia esle IISt!'e! deeuplata de
~I prod use finite. In consecintli. gradul sau de implicate In privinta slocurilor esle
la vanaliilc C<Torii.
mare, chiar dad are 0' gama mal restransa de produse, In comparalle cu detailistul sau
o economiile de scar~ In domeniul cumplirlrii ~i transportulul. angrosisrul. Investipile in stocuri sunt realizate pe termen lung, datoritA faptului eli la
Dimlnuarea costurilor de achizillonare esle posibila 1n cazu! In care acest nivel are loe. un proc~s de preluewe, nu doar 0 cump[rare In vederea revlinzArii.
fumizorul ofera un discount cantitaliv, Cumpararea ur el c.ntitali mai Obiectill'Ul polltleil producarorului, refentoare la stocuri, elite reducer"" la minimum a
marl dedit cea necslr~, cu scopul de a beneficia de ·!"e\UI mai mia, cosrurilor, In condl\lile satisfacerii werii.
poate conduce I. ecnnomii de searA ~! In domen;u! tra~spoul;. In mod tradilional, cantillltea de produse cump[rala de fabricant pentrn
desfl!~ura procesului de prelucrare era deteni1inatil'de capacilllte. echlpamentelor
1Ronald H. BaIlQu, Business MGllogemelll, Third Edition, Prentic~HaU Iru.emattonal, Inc.• sale, nu neapllral de cererea estimata .pentrn perioada imediat urmatoare. Realizan:!!
Englewood Cliffs, New Jersey, p.403,
I7l
170
 Corme/l Bi1km - LDg/.!11crJ -parte ilIIegrtmti1 11 l.ui de aproml_livrare SloCllriie de mar/uri

economlilor de scari! In dO!l!eniul produejiei prempunea fabricarea unor loturi marl de

l ,
produsefinile, care ulterior obiedUillllui proces de stoeare In depozitele fllme; 6.1.3. Tipurl de stocuri'
respective sau ale In mllsura reorientirii spre pial! ~i programi!rii
produqiei In fl1J1cpe de _erea estimalii sau exprimat!, 0 serie de finnc au ;neeput Sa In managementul slaeurilor, sunt planifleate ~i urmfuite mai multe tipurl de
diminue:te stocurlle de matenl prime ~i coml'onente, realizand aprovizn~ de tip stoe: eiclie sau de bazll, de siguran(i!, in tranzit ~i mediu. in afara aceSlora, logisticiellii
la lirepul atunci elind SIln! necesare. l apeleaza uneori la  stacuti speculative.
Sub .specml cantitl!!ii de produse delinute In st5c dintr-un anumit produs, Stocul delie sau de b:izo este stocul ne<:esar penlru a satisface cererea medie,
angroslsM dep~!, in general, volumul vehiculat de un detailis!. Angrosistul In perioada dintre doul1 completari succesive ale s,tocului. oomponenta
curnp~ mari cantitl!!i de ml!rfuri de la produe!tori ~i Ie vincie in eanti~! mai mici sloeului medi" ce rezulti! din procesul de reaprovizionare. de dimensiunea
\ . en amAnuntul. Existenl' angrosistului este justifle.~ nu doar de eererii, .toeul de bull cste inlluentata de factori ca: marimea lotului de fabric"lie,
Ji\'nltea In cantilat.a potrivitl! pentru dail~t (rna; mle! dedit loturil. produc~til), intervalul de dmp in care coroanda este onoram de fumizor, cantitatea ec:onomica a
ci ~i de asigurarea unui sortiment adecvat de rnMfuri provcnite de la mai mulli livriirii, de depo2itare disponibil, miirimea comenzilor pentru care fumizorul
produe!tori. Din !,erspectiva strocturii stocurilor, diversilatea ·produselor egte, de acordl cantitatlve ~i costurile delinerii de stacurL
reguli!, mal mare dee!t a produe!lorului ~i mai mie! deeM cea a detailistului. Utili!.!e. Staeu'l de siguran!" constimie 0 modalitate de protectie contra incertimdinii
stocurilor I. nivelui angroi~l este detenninatll ~i de necesitatea de echilibrare a dator,le ~i durale; ciclului de .1 fumizorului. Este 0
cererii eu oferta, In cazul produgelor sezoniere. Obiectivul angrosistului este plistrarea COlllplJnenta a mediu, .liituri de slacul de baza. Seopul stocului de sig.uraLllIi!
, , unu! sortiment adeevat de praduse, I. un cost minim. esle a oferi finnei capecitatea de a indeplini cererea medic ~i condiliile medii
Gama riscurilor legate til' stocuri, care sunt suportale de angrosi~t, este rna; inteTY.lul de dintre lansarea comenzii >i primire. miirfurilor. M~rimea stoeului de
lngustll, mai profuru:i§ ~i de mat lungli durat1l, camp.rativ eu riscuril. "p''''"ClCe se sl.bie~! in funcl'e de incertitud'nea implicata >i de nivelul dorit 81
c . nivelului comerdnnmlui eu amanuntul. In canalul de marketing, angrosistul esle dispo"ibilit;alii stoculuL Acuratetea previziunilor face posjbiHi minimizarea stocului de
supus, In prezent, unci duble presiuni in privinla stoeurilor. Pe de 0 parte, extinderea
liniilor de produse oferi!e de produe!tori ~i ~Iera ritmu\ui de innoire a game; de in tranzlt cste alcatuit din produsele aflate in mi~care sau in a~tepir,
praduse I. mvelui din amonte li!rgese garruI riscurilor pan§ Ia mvelul caraeteristie in de transport, de exemplu materi; prime de la produse finite
l, ,I detaili(llilor. Aogrsi~t genrli~t sunt ...lfel lnIoeuip treptat de angrosi~t care intre depozi!elelmagazinele aeelei,*i firme san spre elienli. Marfurile in
specia\izap. Pe de altli: parte, sarcina de menlin= in sloe ~ Wlui sortimenl diversifical tranzi! sun! utile in cadrul sistemuiui logistic, deoarece sunt ne<:esare pentru
de produse, pe <) !,erioadi! mal lung!!, mJgreazII de III delailist I. angrosist salj.t:.cere, cereri;' Ele reprezintii active pentru care finna pl!te~, Iilrl! a fi ·accesibile.
Riselll in stoc, de clitre detaUist, a unul anumi! produs este rna' lncertitudinea legata de stoenri!e in tranzit este relativ mare. Finna nu cuno~te, de
. mJc dedit In =1 sub aspect cantitativ. Riscurile suportate de detailist locnl in care se ofl~ mijiocul de transport ~i momentul 10 care mlirfunle vor
sunl In!!li lDlIi ample, deoarece se repartizeazll pe un sartimen! de produse mull mai 10 destin.pe. S Istemele de eomunicalie prin sateli~ utilizete de tot mal multe
variat in "azul delllili(llilor specilllizati, rlscurile legate c.• stocuri sunt mal profunde diminlleazi!' aceast;; incertitudine. Unul dintre obiectivele managementulu;
~; de lIllli durall!, hI! de eele specifiee detail~Ior ge"ralj~Ii, cu un sortimenl stocurilor esl" de a reduce cantitotea de produse aflale In trantil ~i incertitudinea
bunuri de consum foarte diversrocat Comerciantul C\I arn~Wltu pun" accentul pe asoci.t~
circula\ill rapidi! a profitabilitalea directi\ pe piodus ~i disponibiJitatea l1J1ei Sloeal medlu este eonstilUit din materiile prime, componentele, produsele in
canlitl!p suflciente a salislilee cererea. curs de prelucmre ~i produsele finite p~strae, de reguII!, iOlf-un sistem logistic.
,, Po:!lbilitll\i1e de control al slocurilor I. nivelul comet1Ului ell amiinunml s-au Calcularea stocului medin se face pe baza componentelor: stoe de sloe de
modifical ultimele decem!. Apelarea I. punctele de viinZare eleetroniee ~i siguranfl! ~i stoc In tranzit.
s;stemui electronic de evidenl! a stocurilor permit cWlOllJlterea structurii stoeurllor, nu
h
door a valorii produselor existent. in Sloe. SiSlemele informatice fum;zeazll In oric.
moment date despre nwnw articolelor din sloe. . 6. 1. 4. Costurile generate de stocuri _
Integrarea de ciltro 0 flrmi! a unui nivel din amonte sau aval presupune
asumarea l1J1or riscuri Sl!plimentare, legale de slocuri. Amploarea, profunzimca $i Prine, palele cotegorii de costuri generate de slocuri sunt oosruJ de
~i durala acesto,," sunt determinate d. tipul ~i nmnl!rul niveluri!or integrale vertical. ac],izili<)ruJre ., mllrfurilor, eosml de menlinere a stocurilor ~i costuJ mpturilor de stoe.
procesul de formulare a politici; finne; !n domeniul stoeurilor, esie necesari!

172
"" 173
 Carmen Bdian - LogisUca - parte infegranta a lanw1ui de aprovuionare-livrare IMcurile ae mll1JUrl

considerarea rela~io conflictuale dinttc aceste categorii de costuri (vezi fig. 6.1.). De oportunitale. Determlnarea euelll a costurilor fmandare are un caracter 1'0"
exemplu, obiectivul de reducere a rosturilor de menlinere a stocurilor poate delormin.
o cre~t a freevenlel rupturilor de sloc. SeAderea eosturilor de aehizilionare •
milrfurilor prjn reducerea num~rli comeuzilor poate avea ca efeCI cr~t.ea
relativ subiectiv. in  timp ce unele fume utiliz:eazli costul mediu ol  
capitalului, altele foloses<: rata de rentabilitate a invest~;lor
propus sa 0 re.aJizeze.
pe care ji.au
. , 
-
costurilor de menlinere a stocurllor.
• eosturile de depozltare. Sunt determinate de plistrarea milrfurilor In spap;
de depozilare private sau pUblice. In  =ullnchirierii de spatii In depozile .~

publice"tarifele de sweare se porcep, de regula, in funel!. de ,uprofa!.

.­- Cosl\ll tolal
L
folosit. (In rn )  sau volumul de depozitare (In  m3)  utmza~ po luna. In ,"  

­­­
sltua!l. unu! depozil propriu, costurile de depozitare pcntru un aOlJlllit
produs, se calculeazli prio repartlzarea cosruriJor de exploalare legate de  
Costul mentinerii spaliul de depazitare, In funetic de cantitatea menlinutll in stoe. Costurilc
stocurilor de exploatare Be  complll! din  costul energiei electrice ~i termice,
amortizare. clMirii depozitului ji echipll11'lentelor folos!t. etc.
Cootul achizilionArii
~i IUpturilor de stoc • eosturile de asigurare. Protecp_ contra riscurilor delorale inDendiului,
, " 
furtunii SlIU  furtului implc~ plata unor costuri de asigurare. Mlirirnea lor
depinde de dimensiunile stocului de care  dispune firma.
o  Q* Cantitatea • costul deteriorin! jl uzurli rnllrfurilor. Pc parcursu! pastrmi in spatiile
c()mand~ de depozitare, mirfurile se pOI detcriora firic sau \!Zli moral, devenind
nov.nct.bile. EslimmJe referita'fe Is  costunle asocia!e dcteriormi ~i
Fig. 6.1. - Eveluli••ostunlor genera Ie de sloeuri, uzuTii consider, unn§toarele componente: pierderea de v.loare
In (unctle de cantitatea comandatA inregistratli de produs, costul operapunilor de remedier. a produsului ,i
costul procurllrli nnui produs similar de III 0 aM unitate a fmnei,
Costurile de achizi!lonare sunt eele asociate efectumi c'ornenzilor, in Cercetmle refariloar. I. slructur. rosturilor totale de menlincre a stecurllor au
vederea crearii sau completllrii stocurllor. Componentele acestei caterorH de costuri ar!tat cA cea mal importantll pondere revine adesea costurilor fmandare, care ajunge
sunt urmlitoarelc: costul vilnzlltorului ~i negocierii, costul formilimi comenzj; pfula la 82%.' Depreeier"" fizicA Ji w:ur. mor.l! pot reprezenla 14% din eosturile de
~j transmilerii ei la furnimr (prln POIiIa c1asica SllU  mij!oa.e eieebconice), costul mentmere a stocurllor, casturile pdvind spaliul ~i manipulmle 3,25%, taxele de
transportului comenzii (in cazul in care cheltuielile de transport nu sunt ioc!us. In proprietale 0,50%, lar costul asigurilrii 0,25%. Conform unor cer<:etm e[ectu.te pc 
pre",l mlIrfurilor), costurile de ~i de manipulate a maleri!o,~ la puncrul de piata francezli, In rapor! cu valoarea medie a stoeurilor, nivelu! rosrudlor de mentmere ,  , 
primire a produgelor. Une!e costuri achizilionare nu variazli In funede de mmmea a stocurllor a variat III finele anilor '90, inlre 25% ~i 45%.'
comenzii. Al!ele, cum sun! costurile de transport sau de manipul, re, deoind de Costurlle datorllte ruptllliior d. stuc sunl 0 categoric distinct! a costurilor
cantita!ea de m~rfui cumparate. generate de ·slocuri. Sunt determinate de absenta produselor din stoe, in rnomentul
In raport cu 'V'aloarea miirfurilo, cump!ira!e, nlve!ul ceslurii)r de acllizj,pe solicitlirii lor de clienji. Unele costuri din  aceasta categorie pot fi  euanlificale eu ,•• > 

variazli de la 0 intreprindere I. alia. Pc piata francezli, de exemplu, ,eeSI nivel .·a u~rinl. In  timp co altele nu pot fi mlsurate ell aeuratele. Componentele principale
situ.t inlre 1,5% Ii 4,5% Ie finele anilor '90 ai secolului anterior.' sunt urmaloarele:
Costurile de men\:lnere a stneurllor sunt detenninate de pastmrea miirfuriior
• costlll vllwrll Clientul corrfrunlat cu 0 ruplurii de stoc I.
o anwnit! perioadA, pan! in momenru! solicitlirii lor de c!tre elien\ii inll'llli sau extern;
Divelul finnei decide sli enuleze comanda, In lac s~ 0
al finnei. Aceste costuri sunt reiativ propor'fionale cu volwnul mC(iju de mil.rfuri
depnule in stoe, Principalele romponente ale costurilor de men!inere a sweurHor sunt IlI!lline pfulllin in care produsul dotit devine Cosrul
'urm~!ael:
pc care il  pentru fumizor ahsenta  prod_lor este
profitului pc care at fi putut sa II oblln;; In coudiliile e!'ectumi tranzc~eL
• costllrile finandare. Se refer. I. cas!u] capitalulu; investil in staeuri.
Stahilirea eosturilor financiare ia in considerare rata dobllnzii ~i costul de I  Robert Lande.rt», David M.  lyth. EcollomJc..Lot-Siu Models Jor Cooperative Inler..Qrga1'liztltionai
Relationships, in "Journal of Business Logistivs'\ Vol. lOt No. 2, 198~ p. 149.
I  Pierre Ze:r;nati. Pratique de fa GestioN des Stocks, 5~ edition. DW'lod, 1996. p. 17. 1 Pien-eZerrnati. op. cit., p. 18.

114 175
 Carmen Bi:tftm - Loglstlci1 - ptJJ'/€ imegr(Jl1/i:t a lanflllu; de ·aproYizionare-livrare Slacurile d. marfori

• eostul plerderil loai~1 dle~or, Efectul comenzilor neonorale unde Peste I'unetul de reaprovizionare (exprim'lin unitJIli de mAsllIil cantitative); D
datorilA ruprurilor de sloe poale fi reorien!arel! paJ1iala sau tolala a este eerere. medie zilnicli (exprimalli in unitiili de mllsurn canlitative), iar T este dural.
, , eidului de performanla (m!rimea intcrvalului de reaprovizionare).
clienlilor .pre alii fumizori. Aceast~ consecinll! este vizbl~ In special in
=1 produselor care nu se diferen\iaza de oferta fumizorilor concuren\i. Pentru exemptific.re, se consider. cazul unui produs • clirui cereTe medie
" o,stul ruportat de fumizor este determinat de pierderea vSnzilrilor viilOar. zi!nicli este d.e J0 unimli, Durats eidului de performan Iii este de 7 zile. Punctul de
,, po care le-ar fi realizal in =1 contiu~r III .cel~ nivel a relaliilor eu reaproviziofiHe caleulat este de 70 de unitAIi. In consecinlli. in momenrul In """"
clienpi afeeta!i de rupturile de sloc. . cantitatea de 'narfuri eXlstn~ in stoc ajunge la limita de 70 de unita!i, este necesarii
lansarea unci noi comenzi. Cantitalea respecl!v;; este sufici.;nti! pentru a salisfsce
• cosml unel nol comenti. In cazul in care elienM nu anuleazll comanda, cererea din intervaluI de reaprovizionare.
, , fumizorul· reaHzell2li vilnzarea I. un momenl ullerior, ciind produsul
in co ,dili! de inccrtilUdine, modul de calcu! al punctului de reaprovizionare se
devine disponibil. Ftll'IIizoru! suport~ tnsi 0 serle dc cbelruteli modife~. Es;:e necesa, un stoe de siguranla. pentru compensarea incertitlldinii 'In
suplimentlu'e, <!atomic prelucdrii comenzii, precum ~i operaliunilar de privinla cererii ~i duratei cicio lui de perfomani~. formula de caleul In situ'lii de
transport ~i manipulare care sunl mw costisiloare in eazul cfectullrii lor incertitudine cste:
, , prin canale diferile de eele um.1e. .
Politica referilaare III slocurile de m~ trebu!e slI fie definitl In nlI1c\ie de P D·T+SS
costurile corespunziUoare diverselor niveluri de servire a clienlilor. Inlerdependenleie
dintrc eele !rei calegori! de eosruri generale de sioculi (cosmrile de achizi!ionare, unde P, D ,i r au .ea~i semnificalie e. in formula anterioarll., iar SS este stocul de
, ,
coslurile de mentinere ~i eosmri!e rupturilor de stoe) inipun minimizare. castului lolal siguranlii exprimat cantitativ.
asocial oblinerii nivelului lin!! de servire, in loeul miLimizi!rii costurilor din fiee.re
calegorie. Coslui total
; , COS1.uri

6.2. PI.oilie.rea s!oeurllor

.~ Cosrul comenzii
,,
Stabilirea momentului In care este neeesan'! lansan:a comenzii de
aprovlzionare ~i a esntillipi comenzii sunt decizii fundamentale In man.gemeolUl ~Costul de menlinere
astocuJui
,, stocurilor. AJegerea .:elar mai potrivitc variante depinde de evolu)ia cererli ~i • cidului
de perfonnanJli at fumizorului. In COlltinuare, ·vor fi 8I1aliza\e 0 serie de modalitl!\i de
planificare a stocurilor, In condilii de certitudine, respectiv ineernrudine.
Lj
o Nt. economic Numi!rul ano.1
de cornenzi
6.1.1, Pla"ifwarea I" condipi de cerliludi"e
Fig. 6.2. - Evalull" costunl"r generale de stoenr!,
l ,
Stabilirea pUllaml1li de reaprovizlollllre inseamni! determinare.a mlirimii In fUDOpe de numllrlll com.oxilor
stocului la care so impune lansr~ unci noi comenzi, In vederea asigurilrii conliut!~
salisr.cerii e"",rii. Condlpile de certirudlne se refer!! I. fapM c.l! cererea viitoare ~i o alt. decizie importantii pentru managementul stoeurilor, este stabilirea
durnta viitoare a ciclului de performanfli (perioada dintre lansare. eomanzii de c~tre miirimil comefizli pe care trebuie sli 0 lanseze firm. cumpl!rAtoare. ~i a nllmirulul de
L, clien! ~ primlrea mllrfii de c.l!!re acesta) sunt CUllOscule.;Punetul de reaprovizionare
comcnzi neccsare. F actorii care detennini! aesl~ decizie sun! costurile generate de
indic.l! doar cilnd anume !tebuie s! fie JansatJI comanda, nu;~riea comenzi!. stocuri ,i relslille dintre diferitele c.legon; de coslUri (vozi fig. 6.2.),
In ecndilii de certiludine, pUfictul de re.aprovizionare se poole calcuJ. pc baza Tn conditii de certitudine. stocul mediu este jumltate din cantitatea comandt~,
urm;ltoarei forTIlulc:
deoarece nu cste necesar un stoc de siguranpt Cu cat este mai mare cantitatea
." P=D·T comandata, eu allil esle rnai mare sloeul mediu ~i implicit cosrul de men(inere a

176
"" 177
 Carmen Balan - Logisz.ica - parle integranta a lClfJl:dui de aprovi7nt'(:.,-~I·e __ Stocurile I-
stoculuI. Din pers~va numarufui de comenzi, cre~ta cantitajli comandate • orirontul de plaoilieare esle inlinit;
I~1
delni~ 0 scadere a necesarului de cornenzi, respecti v 0 scadere a costului de i
.;­..
nu exist! interacfiune inlre diversele attica!. existente In stoe (modelul se
•
achizilionare. tefera I. un singur produs);
Cantitatca ccon.mlca It come"zii (EOQ) pentru un anum; l pradu, CStc
canlilalea care completeaza stoeul, in condil!!I. menlineri! I. minim a cosrului
comblnal al achizilioniirii ~i menlincrii stoeului. EOQ este c.ntilate. pentru care costul
menlinerli stacului ~i cosml comeozi' sunt egale.
Calcularea BOQ se rcalizeaza eu ajutornl fomlUlei lui Wilson:
• nu existA stoe In tranzil;
• nu existli limite In privinla disponibiliti!pi capitalului.
Fonnula EOQ poaie fi aplicstli de producaton ~i angrosi~t. Pentru delailiiti,
-
formula nu est. utilA datorita limitelor impuse de ipotezele po cate se fundamenteaza,'
Ipotezele neconfmnate, dat,llitli earaeteristicilor si>ecifice ale detail~or,
EOQ~ Sllllt urm~loae:
•. Cerere. esle continoi, constantJ! ,I 
CIl.noscutll. In eomertul ell
amilnuntul, cerere. pentru numeroase proouse are un earacter discontinuu,
, 
unde C, cste cestui comenzii, D eslc cererea anualii (e"primati! cantitativ), est. dalOl'llI sezonalitiilli. Cererea este rareori constantil sau cunoscuti!.
costul anu!) a) meniinerii stocului (exprimat procentua)} in raport eu va)oarea stocului b. Singurele co.turi semnlficatlve pentru deci:zlile de re"provlzionare
inediu anual), iar C, este costul unitar .1 produsului. sun! costul menflnerll stoeulul ,I <:oslol comenzii. Formula clasiea EOQ
In cazul unui produs pcntru care cosruJ comcnzE este 145 md lei, cantitatea nu eansidelii o.serie da costuri irnportante pentru detail~. De exemplu,
so)icitatii anua! 6400 unitali, costul meotinerii staculu! 25% din slocul rnediu anual. iar nu este inclus costul rupturilor de sloe. Nu e;lte urmWit niei costul total al
costul unitar 0,7 milia.ne lei, .anlila1e. economicii a comeolii esle oblir uti! astfel: mentinerii in stoqi romandi!rii tutllror produselor,
e. Costul marginal 81 unel comeun s.pllm.nt.r. sau al IIDoi articol
s!tpUmentaf esle fix, lar costul marginal al men!inerU in stoe • !tnei
f2·145000·6400 103
EOQ = 'of 700000 unltli!l suplimentare de prod•••st. Illl. in tI!lIlilate" aceste costun nu
sunt fixe, CostuJ menlinerii stoeului, de exemplu, varialii in ful1c~e de
mooificarea estiml!rilor managementului privind eostul capil!llului. Cosml
Cmtitate. economica de 103 unitali de pradus pOlIte ft rotunjitii I. 100, avimd menlinerii produsului in sloe §i eostul .comenzii euprind In  structum lor,
in vedere modul de 3mbalare ~i paietizare a produselor. Firma CUIllpiiriilo.re va lansa componente fixe §i varlabile.
comenzi de 100 unita!i de prodos, considerilod eil cererea esle uniformi;i, pc parcursul d, fntreaga cantillltccomanda!lI. so~l. in  acel~1 moment Comenzile
anului. : detaill!jtilor smll lndeplinlte adesea de fumizorl In mod Partial.
Cestui anual al comenzii va fi de 9,28 milioane lei (respecliv 64 de comenzi I. "  . 
e, Mlrimea tranzaelillor erectuale este mid  falil de cUtilatea
UD cosl al comenzii de 145 mil lei). Costul anual al menlineril stocului esle de 8,75 com.ndat~ Penlru anumite produse de uz curent, lraJlZllt1il!e sunt marl In  , 
miHoane lei (datorlIA menlineni unui stoe mediI! de 50 de unitilli de proous). raport eu romenzile, Clien~ ·cumpliri! adesea mai multe unlt~i din  acel~i
Modelul clasie EOQ so bazeazi! pe 0 serie de ipoleze car. ii limitealii produs.
aplicabilitalea,' in esenlii, in confonnitate cu principaleie ipC1te2:e: f.   Nu emlll restrictii In prlvinla cantitlilii c"mandale, in proetica, existli
• cererea este satisfacuti integral~ frecvent limile inferioafe, impuse de fumizori sau de modul de ambalare a
• l!volulia .ereril este continua, eonsta~ ~i cunoscut.;
mlirfurilor. In unele cazuri, cantitatea comandatli. flU  ponte depli{;i  un
maxim. de exempIu cantitatea n~ pentru a perioadll de 3 luni.
• durata eiclului de perfonnanlA, In privinta recompletiirii stocului, eSle ~tera aplicabilitApi mooelulu! standard EOQ in  domen!ul comeqului ell 
constanta ~i cunoscutJi.; omanuntul PresupUllc rezolvarea problemei determlniirii eosturiIor, Abordarea elasica '" 
• pre\U1 produsului eSle constant, independent de cantil.tea comandata sau unnlirea slI. stabileasca tQ* eostUrl!e efective, legate de menpnerea in ·sloe ~i de
de limp (nu sunt dispooibile diseounturi tn run",i. dl' cantit.te sau efectullfea comenzii. Utilihirea unei formu,ie EOQ modificate promoveazl! 0 allll
discounturi' privind tarlfele de transport); perspectiva asupm costurilm? Costurile devil! ni§te "punete de control", utiliza!e

I Louis  W. S1e~ Adel [, Ei~AnsaJY, Marketing Chtmnels. 4111 edition, Pretic~Hal, International. I~ .•
I Donald J. Bowersox, David J. Closs, Logistical Management. The imegrated Supply Chain Process, Englewood CHili!. N"", J"""l', 1992, p. 196.l97-
The McGraw~Hl Companies. Ine., 1996, p_261. 'lbldem,p.198.  . 

178 179 
 Carmen BiJlan - Log/s/ico -fJlI1!e integranliJ a lanlulu; de aprovtzionare-livrare Sloc"rile de mar/ur;

pentru alegerea eelei mai .dcev.te politici in privinta ,tocurilor. Astfel, costurile nu
mai sun! privite ca ni~e valori constante, ci ca lIi~te variabile ale sisteroului de La prima vedere, pentru ,a oblin. cele m.i mici costuri, ar ft necesm
I ,
comandarea  unei  cantitAp  cat  mai  mari,  pentru  a beneficia  de  eel  mai  mare  discount. 
management al stocului. Formula EOQ modificatl est" urmltoa!e':
Conform exemplului din tabelul 6.1., lansarea unei comenzi de 160 de unit3li de
produs detlmin~ 0 economie de 19,2 milioane lei, in privinta costului mArfurilor.
EOQ'=K (D Aceasta economie poate fllnsl anulatA de cr~tea anumitor componente ale costului
", , 'Ie: total, ca urmare • er ~ teri stocului de milrfuri.
unde D este cerere. anul~ (exprimat~ cantitativ), iar C. este costul unitar al
produsului. TabeluI6.1. - Exemple de discounturl cantitalive
, , Faclorul K se detni~ in functie de ' costul comenzii ~i costul anual al
men!inerii stocului (exprim.t proeentual. in raport cu valoare. stocului mediu anual): Cantltatea (omandatA  Discountul  Prelul u.ihlr
(unjt~i:l de produ.) . (%) (mil lei)

,, K=P'C C.
I-50
:;1-100
10 1-150
-
2% 
3%
3000
2940
2910
Prin intermediul factorului K. se controleazli stocul. Modificarea valorii peste ISO 4% 2880
.cestui factor are c. efect modificarea canti~ comandate ~i a numArului anual de
comenzi.  Decizia de  a comanda confonn cantitatii economice a comenzii sau de  a ajusta 
Modelul EOQ nu include 0 serie de f.ctori referitori I. situatiile de cumpArare cantitatea respectivA,  in  functie de  discounturile  cantitative oferite  de  fumizor, trebuie 
~i modul de unitizare a mAIfuril6r. In consecintA. este necesm utilizarea unei formule sa fle fundamentat3 pe baza relaliei dintre componentele costului total generat de
EOQ aJustate in functie de: stoeuri. Finna cumpAI~toare va analiza impactul fiecArui nivel de discount asupra
", costului total. Efectuarea unei comemi care poate beneflcia de discount este necesm
• discounturile cantitative oferite de fumjzori;
• variat ia tarlfelor de transport, in funcpe de volumul de mAIfuri vehiculate;
numai  datA  se  indepl ~ te wmatoarea  conditie:  economiile  in  privinla  costului 
mAIfurilor sa depa ~ easc valoarea diferenlei' diutre cr~tea costului de menpnere a
I, , • mmme. econmi~ '. lotului de fabric.tie, in cazul aprovizn~l stocului ~i sCl!derea costului comenzi;:
efectuate de intreprinderile producAtoare; In cazul in care responsabilitatea transportului mArfurilor la destin_pe revine
• efectele cwnpAmrii combinate a mai multor produse, care ' permite fumei cump~toare, se constatA 0 serie de implicalii asupra manageinentului
,, oblinerea de discounturi cantitatlve ~i de transport; stocurilor. Motivul este variapa costurilor in funclie de cantitatea de m!rfuri
• limitele privind capitalui investit ,tit sooeuri, cee.. ~e influ~eaz cantitatea transportate. in  general,  cu  cat  cantitatea comandatA  este  mai  mare,  ell atat  va  fi mai 
de produse corand~ din fiecare articol al unei linii de produse, in mic tariful d'i transport de la origine la destinatie.
Con ~ idera influentei canlitAtii asupra costurilor de transport nu trebuie s~ se
vedere. satisfacerii corespunz!toare a cererii;
l., concretizeze in comandarea acelei cantilAri pentru care se, poate obline cel mai
• costurile de transport datorate utiliz!rii de cAtre flrma cump~t o are a unui convenabil tarif. Este necesm analiza impaetului pe care d ecizi. il va avea asupra
pare propriu de mijloace de transport, pentru completarea stocurilor; costurilor generate de stocuri, Cre ~ tera cantitillii solicitate peste cantitatea economica
• caracteristicile uniliz!rii produselor, aslfel incat Sl se 'evite cr~tea a comenzii (EOQ) va determins sporirea costurilor de menlin.re a stocOOlor, respectiv
4. J excesiv3 • costurilor, datori~ efectumi unor comenzi care nu sunt scaderea simultana a costurilor de achizilionare, ca urmare • reducerii numarului de
muitipli .i cantit3lii existente pe 0 paletA. comenzi. 
Frecvent, .justare. formulei clasice EOQ este determinota de .cord.rea S ~ considerAm, pentru exempliflcare. ~ 0 firmA cumpAr~toae poate beneflcia
•• OS !
discounturilor cantitiltive de ~tre fumizOr (veri tabelul 6.1.). Discouniurile sunt fle de tarlfe de t"ansport mai mici cu 25%, in cazul in care comand3 0 cantitate de 150 de
inclusive, pretul redus fiind oplicat ' .supra Intregii canti~p comandate. In cazul unitAli de produs, comparativ cu situali. In care se aprovizioneazli in fwwpe de
d~ir prngului specificat de fl11llll viinzAtoare; fie exclusive, in situa!ia " plidrii cantitatea ec()nomic! (EOQ) de 10'0 de unitali. Informaliile de care dispune firma sunt
numai pentru parte. din cantil.tea comandatA, care dep~t pragul sl.bilit de prezentate in  tabelul 6 .2. 
,,, fwni zor,  I

181

."
180
 Carmen Bolan ­ Logislica ­ pane i"lewan/a a lan{ului de aprovlzlollflre-m'rorc
Stocurile de miJrjuri ~

TabeJuI6.2.  ­ Informafii considerate pentru  fundamentarca  manrllil comenzii 

..
In momentul In care sunl Ilecesare pentru procesul de fabrica!ie. In cazul in care f'·
componentele dorite pot fi oblinute atunci clnd sunt solicitate, mentinerea lor in sloc
UnltAli
Indic.aton  Valori  nu mai este necesan1. Exist! tou~i problema detenminArii cantitli!ii ce trebuie s~ fie
Cererea anuaJ! 
Costul unitar a1 produsului 
de mAsurA 
mii unititi 
mii  lei 
6,4
700
coman data.
CarBcterul dependent al cererii de componenle impune utilizarea unor melode
..
Costul comctlZii  mii  lei  145 de 'dimenslonare discretA a lotolol comandat In esent!, dimensionarea discretli ~ .

Costul anual al mentinerii stocullli· 
Tariful de transport oentru comenzi  mici
Tariful de transpon pentru comenzi man
%
mii  ieiJunitate 
mii lei/unitate 
25
12
9
inseamnA ob!inerea unei cantitAti de componenle egalA cu cerintele nete, la un momenl
dat.' DaloritA fluctualiei cererii, mArimea lotului variazl! de Ia 0 comandA la alta.
Principalele metode de dimensionare dis<retA SWlt:
, .
"- dlmensionarea lot co lot Confono acestei metode, cantitalea comandat!
Noll:·  In  raport  ell va}o,area stocului mediu anual  este cea necesarA. Costurile .,i impactul mmmii comenzii asupra
costurilor nu sunl considerate. Metoda este recomandt~ pentru ,,
Decizia de a comanda 100 sau 160 de unitali impune calcularea costului lolal. componentele  ieftiDe,  in  cazu]  cArafa  cererea  este  relativ  micii  ~i se 
Pentru  fiecare dintre alternative sunt  analizate  eostul  comenzilor, costul de mentinere  a manifestA la intervale neregulale. Diminuarea rimpului , necesar pentru
slocului ~i costul de Iranspon. procurarea canti~lor necesare esle facililBI. de folosirea mijloacelor ,,
electronice de tnansmilere a comenzilor ~i a modalil!tilor de tntnsport
Tabelul 6.3. - Coslul tolal rapid.
in milil)ane lei-
b, cantitatea com.nzii in perioade de timp (POQ), Aceast! metodA se
Elemente de cost 
Miirlmea comemii  bazeazl! pe formula slandard EOQ. Esle necesarll calcularea prealabil! a , ..
Joo de unllllti 1611 de unttAl1 numtirului  de  comenzi  necesare  anual,  ca  raport  intre  cererea  anualii 
Costul anual at  comenzilor  9,28 5,80 previzionatii ~i EOQ. Cantitatea comenzii in perioade de timp se
Costul anual al  mentinerii  stocurilor  8.75 14,00 determinll ca raport intre numArul. de perioade de ' limp existente anual
Costul anual de trnnspon .' 7680 57,60 (JUDi, s.Pt!mfuti) ~i numhul lUIual de comenzi. De exemplu, in cazuI unui
, '
Costul total 94,83 77 40 num!r anua! de 13 comenzi, inlervalul dintre comenzi va fi 'de 4
saptamAni (52:13 ). in consecint!, 0 comandA va fi lansal! la fiecare 4
Decizia fumei va fi de a efectua un num~t de 40 de comenzi a 160 de unilAli, saptamani. Dimensiunea ei va fi egall cu BOQ, in cazul in care cantitatca
deoarece  aceastl  alternativA  este  mai  avantajoasn  eomparativ  cu  lansar ~a unui  numar  solicitatli nu este ma1 mare sau rnai micA. Avantajul POQ este faptul c~ ia
de 61 de comenzi a 100 de unitli!i. CostuJ lolal se diminueazl! cu 17 ,4.lmilioane lei. In considerare costul de menlinere 'a stocului ~i minimizeazl! costurile
DacA alegerea s-ar fi bazat doar pe costulcombinal al menlinerii ~i achizton~r datorate  r3minerii  componenteior  1n  stoe.  Limita  accstei  metode  este 
slocurilor, ar fi fosl preferale comenzile de 100 de unitlili. faptul cA poale fi aplicatli efieien.t numai in cazul unei cereri stabile. , '.
Modificmle semnificalive In m~riea comenzilor (0 cre~l cu 60%) ~i c, dimensIon area pe baza serlilor de timp_ Este 0 melodl! de dimensionare
num~rl comenzilor (0 scadere cu 34,4%) au condus la 0 varia!ie de mai mica dinamici\, dooarece ajusteoz. "antitalea comandal! in func~e de nevoile
anvergui'~ in privinta costului combinat al comenzilor ~i mentinerii stocului . S-a curente estimate. 0 varianla a metodei de dimensionare pe baza seriilor de (. .,
inregistral 0 cre~t eU 5,8% a costului combinal, de la 18,03 milioane lei, la 19,08 limp un!re~t identifiearea unei combinalii de cereri pe parcursul rnai
milioane lei. multor perioade, care s~ conducA la eel rna; scazul eosl pe arl;col, Pe
Stabilirea  celei  mai  potrivite  m!1rimi  a comenzii  nu  trebuie  s~ se  limiteze  In  masura adaugArii rnai mullor perioade, scade prelUl mediu unitar, daloritA
cantitatea detenminat! prin fonmul. elasicii EOQ. Fiecare cantitale economic! a discounturilor cantitative, scade.. costul rnediu unitar al cornenzii ~i
comenzii va fi testalll in privinra sensibilillltii salem raport cu costul de transport. tntnsportu!ui, ' iar costul menlinerii stocului cre~l ada!! cu stocul
Una dintre ipotezele care stau la baza rOImulei Clasice EOQ este caraclerul suplimentar. Canlitatea comandatll ~i frecvenla comenzii variazl!
constant al cererii. In domeniul productiei industriale, exist. adesea situatii in care considerabil in .condiliile aplicArii melodei celui rnai mic ,cost. 0 alta
cererea  pentru  0  anumitA  compnet~ intervine  la  ·intervale  de  limp  diferite  ~i in 
cantit.ti diferite. Acesl fapl reflecla caraclerul dependenl al cererii pentJ.ll componente,
de programul de fabricatie a produsului fin it. Componenlele trebuie sa fie disponibile , Donald J. Bow~sx , David J. Closs, op. cil., p. 264-265.

182
183
 Cm-m(!JI Bdlafl- Logistica •parle 1nlllgl'<l1lld 0 1011",1111 de apr.viziollf1re-/lvrare
Stocurile de
variantll a metodci de dimensioll!U'e pe baza .eriilor de !imp uni!re~t
l ,
obpnerea costulul total minim penIrn perioade succesive, de 7 unit~l de predus. Canlilate. de miirfuri vanduta In intervalul de re.provizionare
Utllizare3 fennulci EOQ permite detennmare. unci canlitlili economice esle de 56 unitiip, S! 'presupunem () cantitalea econmi~ a comeru:ii de 56 mitl!!,
unifonne, ClITe poole fi comandet! I. intervale egale sau varl.bile, Dimensiorwe. Evaluli. vfu1zilrilor este unnmtl zilnic, Datele existente in sistemul infonnaponal 01
discretll a lotulu; este .plicab~ in cazul unei cererl noregul.te, linnei pun ill evidenl& urmlloarea distribulie a cererii, po durat. a ~se intervale de
.; i
reaprovizion;lte:

~ 6.2,2. Plan/flcare« in cond/pi de {ncerti/lldln" Tabeiul 6,4, - Evolu\ia cereril .Ilnice*

I. , Cererea :dlnic~ , Frecvenla, Cere"", zl1nc~

Formulaxea polilicii referitoare la stocuri !:rebuie s~, considere incertitudinea (unitill de,!md••) Freeventa
(HIlIliI, de zlI&. J.unlt!tt d~rou& (nomir d. zll<\L
care' so manifestll in prllCticli, in majontat"" cazurl\or, Illrertitudinea constil in RUEturi de stoc 3 7 6
fluctuapile corml pe dutaia inlerv.lului de reaprovizion.re ~i/.au varialiile ciclului 0 I 8 4
,, perform.n\L Prolec!ia fall de eele doul tipuri de incertitudine esle poslo!l!! prin 1 2 9 4
creares ,unul Sloe de siguran\L Planificarea stoculm de siguranlli presupune 2 2 10 3 ,
idenrificarea probabilitlllii de producere • unei rupturi de' stoe" estimarea corenl pe 3 J 11 3 1
dll!1!ta rupturii de stoc §i adoptarea declziei prlvlnd graduJ de protec!ie dorit, fat~ de 4 3 12 2
,, rupturiJe de stoc, In continuare, sun! analizate treisituhlii distinct. de incertitudine, l -1. 4 13 2
refmloare J. vari'lin: (i) ceren!; (ii) ciclului de performanlll (intervalului de I 6 5 14 1
reaprovizionare); (iii) deopotrivl a corerii ~i ciclului de performanlA, Notli:.. Pe dnrata a ~ase intervale de reaprovizionare
,, . in prima situalie, in de lncerllrudlne prlvlnd cererea; so consider!! c~
cererea fluctueazi, lar intervalul reaprovizionare nu variazli in timp, fumizorul fiind
""pabll Si! livn:ze marfa intr-un interval prestabilit (veri fig, 6.3,), Stocul mediu este Cerer.a zilnieil • atins nivelul mediu in 6 rile din perioada analizatJt In I'ilport
caJculal, in aces! ca sumll intre jum~tae din cantilate. c6mimdatll ;1 <Iocul de cu viinzare. medic de 7 unitali de predus, vfu1zmle zUnite au. fosl rna; marl po dll!1!ta
,, siguranll1, • 19 .ile $i 'nai miCi pc pareursul a 20 de zHe, Reprezenuire. gmfiell a evolupei
vfu1zilrilor zlIille. sugereaza 0 distribu!!e nonnalil a .cestor. (1~ fig, 6.4.), Curb. care
deserie distr, bUll. normal~ are 0 forma simetr~ de "clopOI" 0 distribupe de
iTeevente esl< denumit~ normalti atunei cfu1d media. median. ~i modul sunt egale,
I, ,
Stoe
,, .---, ostimat Num~
,, de rile
,, Efed;iv
,,
l ,
, 6 [
\,
,, 5
,,
,
,, ,
,,
4

"

oJlf~
, 3

2
T 2T 3T

Fig, 6.3, - Nivelul sklcululln condilli de lncertttudine a' .ererl!

o I 2 3 4 5 6 1 8 9 10 II 1213 14
", SI considedim exemplul unci fume care se aprovizioneazi cu mhfuri de la un V§n:?;11rile zilnke

~, I fumizor, in condiliile unu! ciclu de performanjll de 8 Zile, Vllrizarea medie ziln~ este
Fig, 6,4, - Evolu!ia vhzlrilor zUnlce
1

bl 184
185
 Carmen Balan -li;gislica •parle iniegralllil a /anlu/Ui de aproviziOllare-livrare Stocurile de milJfuri
."  
Pentru a determi,na stocul de sigura.n\~ necesar pentru a asigura Uli anurnit grad T"belul 6.5. - Calcular." abaterll.tandard 0 viinzarll zilnle<>
.~ .....
de, protec\ie fa!~ de varialiile este necesara considerarea conceptelor de
probabilitate de producere a unui evcoiment .i de abatere standard. In .azul analiza!, V,, F, A.- A.'  A.'I:1, 
evenimentul este vanzarel ziinica a unci anumite cantitlti de .prod;us. Abaterea
0  J  ·7  49  49 
standard (cr) reflectll dispersia vanzanlor ziltlice faili de vanzarea medie. I 2~ ·6  36  72 
In Cllzul curbei nonnale, se consider. ca Inlre ± 0 se produc 68,27% d;ntre 2  2  ·5  25  50 
evenlmen!e. In conseil~. 68,27% dintIe ziJele perinade; vOr inregistra vilnzi!ri .f1aie 3  3  4S' 
·4  16
In intervalul [VM,· 0, VM, + (fl, unde VM, .sto vanzarea medic ziln;cii. lntre ± 2", 3 
4  ·3  9  27 
probabilitatea osle de 95,45%, iar,inlre ± 3cr probabilitatea !liunge la 99,73%. 5  4  ·2  4  16
6  5  •1 I 5  , .
7  6 0  0  0 
8  4  +1  I 4  ~

9  4 +2  4 16 
10  3  +3  9  27 
II 3  +4 16  48 
12  2  +5  25  50 
13  2  +6 36  72  ,
14  I +7 49  49 
6.5. - Distribulia normal. . l:F,­45  . . l: A,' Fi = 533 

Abaterea standard pennite estimarea stocului de siguranl~ neeesar pentru a Noli,·  Abaterea vilnzllrii  zUni", futll de mediese'calruJeazl! astfel:  Ai =V. i - VM"  unde V,i ".
ohline un anumit grad 'de protecl;. fa!ll de f1uctuatiili: cereri;, Calcularea .bateri; este  vanzarea  realizatl  to  Zru.l  i l jar  VA-~ este  vaO.zarea  medie  ziInici  (7  unitliii  de 
standard so reaUzew en aintorul fannulei: proous). 
-"
o  ailli  siwalie  de  incettitudine,  care  presupune  c~mstiurea "nui  s(oe  de 
sigUIan!~. eSle  "".Iotl.  eidulul  de  performantii  (interVaJulul  de  reaprovizionare  "I 
tinnei  cump~to",e). Iri rondiliile  unei  cereri  CUlloscute.,ln  =1 in care  ;mpacrul 
unde a este abatere. standard, Ai este abaterea de Ja medie a eve:nimentulul i, F, este fluctuapei  ciclului  de  perforrnimlA  nu  eSle  evaluat  statistic,  stocul  de  siguranlJ!  se 
frccventa evenimenlUlui i, jar n este numarul tOlal al observatiilor cfeetuate. Modul de stabU",!e 1n  /\melie de  durata medie necsar~ penlru completarea siocului. Planificarea 
calcul este prezentat In labelul 6.5. stocului de sigurenlJ! In fun",i. de  durata minima a .ielului de performanil\ or prezenta 
Pentru exemplul .naliz~ abaterea standard a V§nzirii zlIniee de I. vanzare. un  rise  inacceptabil,  clatorila  unei  probsbilitl\i  marl  a  rupturilor  de  stoe.  Stohilirea 
medic este urmatoarea: Siooului  de  siguranlA  pe  b.u  duratei  maxime  are,  de  !!Semene.,  conseciole 

<5=
l33 ~3,4
45
nefavorabile  concrelizate  In  imobiliwea  capil"lului  in  stocuri  excesive.  V.rialiile 
mari  .Ie  ciclului  de  performanil\  impun  evaluarea  staic~
asupra stocuJui de siguran!ll. 
a  imp.clUJui  acestoro 

SA  presupunem  eli  ace..., fmna  din  exemplul anterior dispune  de  lnfonna\ii 

RezultalUl nblinut va fi rorunjit I. 3 unitil!i, pentru a reflecta un num~ lntreg
referitoare  I. evo]ulia numaridui de  zile In  care au  fost  onorale comenzile sale. Dalele 
de unitilli de produs. Dou! abateti standard, respectiv 6 unitllli, garantew protec~a
existente  in 5istemul  ijlforipaponal  (vezi  tabeluJ  6.6.)  au  fost  oblinute  in  unna 
falA de varlaliile cereTi; In 95,45% din cazuri rept In 97,72% din cazuri). ToMi,
observaliilor  efectuate  pe  durata  a  40  de  reaprovizionilri  ~i indiCli  0  distribu!ie 
situaliile in care este necesari! proteelia sunl doar eele In care viillZllriIe zilnice
dep.sc media. Satisfaeerea unei mal mid sau egale eu modi. nu ridica normali!. 
probleme. AstfeJ, sto\il,\l de siguran!i! de 6 unitllii nu esu: necesar decal in 50% din
zilele perioadei.

186 
lin
 Carmen BliklJl- Logistica - parfeinlegranlil a lan(ltlui de aprovlzlonare-livrnre S/ocurile d. mdrfori

~
\ .
(-

...
,/ Tabehd 6.6_ - Calcularea abaterli standard a cldulul de perlormantA

T,
5
F,
3
At'
-3
At'
9 
At'F,
27 
Stoe 
. ,

i \L ­­.­.  ESlirnat
Efeenv 

-
.,
6
7
8
9
5·
7
10
7
-2
-I
0
+I
4 
I
0 
I
20 
7 
0 
1 
\{  
~' , , ,
,,,,
RD 
Rl
10 5 +2 4  , 20  ,
,,

.~
~ '\: ,,
II 3 +3 9  27  ,,
L, - 1:1',=40 -
----- -- - - - ­ 1: A,' F, = l08  1 I \ I
....... ­ -
T  21  JT 
Nolll:·  Abate.....  duralci  ciclulu!  de perfonnan\i  rail  de  mooi.  se  calculcazl!  ..Ifel:  RD  ~ ruprurii de stoc datomla incertitudini! ceferii 
At  = I, ­ 1M, unde I, est!: dural. ciclulul de perform.et!  i,  !ar TM este dura!. mooie  RT - rupturii de stoe dator.ti! incertiludinii ciclului  de perfonnania 
I • • dclulu! de performan!! (8 rue). 
FIg.  6.6. ­ Nlvelul 5toculnl In  condi!ii de incertitudine a  cererli 
Abatere. standard  a durale!  cicIul,,!  de  perfonnanpi  de la  durat.  medie  de  8  ~I. deluhoi d. perform"nlli 
, zile se ealeuleazll aslfel:
o rnetod~ directa de cornbinare  a abaterilor standard corespunzlltoare cererii  ~i
- cr= 
~LM n 
FI  '"  lOS 
40 
= 1,64
baze_~
.iclului  de performan!ii,  care  permite  deterrninarea  abatedi  stand2rd  combinate,  se 
pe unniitoarea {onnulil: 
,
S. va considera  0  ahatere standard de  2  zile.  In  concluzie,  dural:a  .ielulu!  de  crc  ~ JT~!+-D2,
performanli varia:r.i!  intre 5 ~i II zile, dnrala medic  flind. de  g  zile.  tn oondiliile  unei 
, distrlbupi nonnale a duralelOr,  probabililatea ca ciclul de'penormanlli  sa  se inc_dreze
\.  unde  0­,  este  abatere.  standard  cornbln.!ii,  Teste  dural.  medie  a  ciclului  de 
tn  mtenalul  [TM - cr,  TM  + o­j,  respectiv  tnlre 6  ~i 10  zile,  eSlC  de  68,27%;  iar  in
perfonnanli!,  ad abaterea stand2rd  a cererii zilnice, D este cererea medic  zilnid!, iar <>, 
intervalul {TM ­ 20­, TM  + 201, fe8pectiv Intre 4 §i  12 zile, este de 97,72%.  este abaterea standard a ciclulu! de perfonnanlii. 
tn 'cazul  In  care  durala  ciclulul  de performan\!  scade  sub' medic,  nu  este  Incertitudinea  .imui!anii  •  cererii  ~I ciclului  de  perfonnanlii  va  detennina, 
l • ne<:eSU  stllCul  de  sigur.mjll.  Finna  cumpiirlloare  trebllie  sa  so  protejeu  doar  de  pentru finn.  ~in exemplul ante,ior, urmatoarea abatere standard cornblnati!: 
Cf~ dura!e!  intervalului  de  reaprovizionare  pes!e  media  de  8  zile.  In  situalia In 
care  cererea  este  constantl!,  continull  ~i cunoscutli,  iar  finn.  dore~t un  grad  de 
0­,  = (3,44)' + 7'(1,64)'  15,05 
protecjie de 97,72%  fa~ de  rnpturile  de  sloe, este  ulll! crearea unui stoe  de  siguranli! 
'l .. )
care sA aCQpere 4 rile de  vlInzare medie.  .  
, In  practic!,  cea  rna!  prpbabilA  situape este ce. 10  care  exisl. 0  Incerthudlne  In  cOlldiliilc  unci  cereri  care  variatil  de  I_  0 I.  14  unital!  de  produs  ~i a  unui 
"Imallanli  tn  prlvlnta  cerenl  ., dumtel  ciclidul  de  perform.ntl!  (vezi  fig., 6.6,).   cieln  de  peITormanlii  a earni  durala  fluetueazil  lntre  5  ~i II  zile.  0  abatere  standard 
,., Slabilirea stocului de  sigur.m\li p.restipll1le  de!ernUlll!rel!  probabililiiplor combinate  ale   combinata  (15  unital!)  va  asiguf.  protecti.  In  68,27%  din  cazuri.  In  acest  CIIZ,
celor doull tipuri de incerrirudinc.  .  prob.bilitatea unei rupturi de stoe  este  de  31,73%. Pentru un  grad de  proleclie f'li de 
rupturile  de  s:oc  de  97,72% (respeetiv  0  prob.bilit.te a rupturilor de stoe  de  2,28%), 
esle  neccsar  11n  stoe  de  sigur.nlA  de  30  de  unit~l (respectiv,  dou~ abateti  standard 
"i7 :  combinate). 

'" 188  189 

 Carmen Balan ~ Logisfica ~ parte integranta a !aniu~ de apr()vizonJe~l ~10curle ae marJtm

Stoeul mediu nccesar pentru a proteja finn. de ruptunle de stoe so calculcazli Pentru  a asigura  un  nivel  al  servieiului  d.  99%,  In  condilii  de  ineertitudine 
po formulei: combinalA Ii  pentru " c""titatc comand.ta de 56 unitilp  de produs,  este necesar un stoe 

SM~ Q +SS
de  siguranlA  de  21  de  unit~l (1,39  x  15).  Creirerea  cantillilil  comlll1clale I.  ISO  de 
unilAli,  de exemplu,  Va  conduce la rumltoarele valori: 
""
2
imde SM cste stoeul mediu, Q este cantil.!ea eotrulnda~, iar SS este sloeul de ;(1­0,99) 15; 
150
siguranJll..
!n exemplul analizat, canti!.lea economica a comenzii cste de 56 unitAtl de K:0,95 
f,~

prodllS. Stocul mediu va fi de 43 de unMli, pentru un grad de pro!ee\'. de 68,27%,

tespectiv de 58 de unitlili pentru un de proteclie de 97,72%.
Un all aspect.,gecizional al poli!icii de stoeurl, in condllii d" ineertitudlne
SS=0,95 ·15 =14,25  -,
,.
cOInbinata, este detenninarea stocului de siguran\" care permite ac igurarea unui Modificarea mmmii comenzii, de  1. 56  la  150  de unill!.li,  conduce  Ia sc~dera
nivel de servlre a cii.nlilor, respectiv a nlvelului dont ai indicelui de stoeului de  signran\ii necesar, de  la 21  la  14  unitali, in condiliile oferini  aelui~ nivel 
indeplinire a comenzilor clienlilor.ln acest caz, se stabil~e magnitudiJlea rupturii de al  serviciului  pentru  elienli.  Finna  va  trebul  s~ determine  dimensiunca  optima  a 
slon, nu probabilitatea producerii unci rupturi de stoe, comeozii, care face'posibill!. reaJizarea nivelului de servire doril. eu costuri  minim • .  , ,
L ••ce~i mAnmc a stocului de sigul1l1l\il, modificarea eanti!lilii camandate
Influenlem nlvelul de servire a elienlilor. eu cat este mai mare cBolita!e. com.ndata, ,",,; 

eu atilt scade magnitudinea relatiy~ a rupturii de stoe potenliale, iar niy.lul de servire ,,
cr~t. Formula care pune In eviden!lt relali. prezcntata este urmatoarea: 6.3,  Contr<llul s!<leurilor 
flK)O"c ."
1­­-
Q  Aplicarea politicii ",foritoate la slocuri presupune  desf1i~ura unci proceduri  .,
unde  NS  cste  nivelul  de  servire  a  clienlilor,  lix)  esle  0  funclie  care  descrieeurba  de  control  continuu sau  pedodic.  In  ultimele  decenii, metodele  llT,  MRP  ~i DRP  aU 
normal!  a pierderilar (care se  refen la  aria  de  sub  ramura  din  dreapt"  •  dismbuliei  cons!ituit  obiectul  ateopei  speciali,tilor  In cootrolul  ,toMilor.  Metodele  d.  control 
normn!e),  0',  este abaterea standard combina!!,  iar  Q este cantitatea nomandatll pentru  agregat  al  slocurilor  pot  fi utilizate  In cazul  urrnaririi  In Ill1sarnblu  a  stocurilor,  la 
reaproviziollilre.  nivelul fim.ei.  ' 
Sli  presupunem  cl firma  dore~t sl! ",igure un  nivel de  se!Vire  a clienlilor de 
99'!1' Ii cantitatea comenzii este de 56 uni!!!i. Se poale calcwa foo  asdel:  ' 
6.3.1. ControluJ continllu ,i contfO/U/ perladic
=(I-NS) ~ In funelie  de frtcvenjll sa,  controlul  stocurilor poate  fi continuu sau periodic. 
0', 
de  asemenea  ~i sisteme  de  control  modifieate,  ce  reprezintl!  varialii  sau 
(1- ~=037 combi!1J!lii ale .istemelor continue ,i periodic •. ! .,
15  '  Centrolul continuu  constli  In analiza  zilnc~ a slocului,  pentru  a delerrnina  
Din  labelele  coresputlzl!.toare  distribu\iei  normale,  se  detenuin!  valoure.  K  necesit!lile  de  reaprovizionare.  FezabUitalea eontrolului  continnu este  dependeuta  de  
pontru  care  f(k)  este  0,0373.  Valeare.  K  ceo  mai  aproil~ este  1,,39.  Stocul  de  disponibilitatea  penat~ a  daielor  referitoare  la  nivelul  stocolni  pentru  fiecare  
siguranl~ necesllI  pentru  a  asigura  un  nivel  de  servire  de  99%,  "In  condi\ii  de  produs  In  parte.  Utilizarea  calculatoarelor  devine  astfel  0  condili.  necesaril  pentru  
incertitudine  combinatJi  ~i pentru  a  cantitate  comandt~ de  56  unit~\ de  produs,  se  desftliurarca controlului permanent.  
detrmin~ pe baUl forroulei:  Conform procedul;i de control continuu, se va comanda 0  cantitate Q dintr­lJlI 
SS=K'(l, mumit produa,  Iliunci c!nd suma  dintie cantitalea existenlli in sloe  (Intr­un  &paliu  de   .,. ~

delXlzitare)  ~i cmtitatea care a fost deja cemmdatli la  fumizori  (~i care urmeazli sa fie  

unde  SS  este  stceul  de  siguranjil  (exprimat  cantitativ), K cste  foetorol  co  corespunde 
valorii  f(xl>  iar 0', este abaterea standard combinata. 
, DOl1llid J.  Bow,""", David J. Closs, op. cil., p.  285. 

'190  191 
 Carmen lJdll1lf ~ Lagislica • parle 1n1..-l1Ifla " /""f1/1ul de apromiona;e-IivrnTl'! Broeuril. de mdrfori
primitl! de flImi) est. sub llmila punctlllu; de reaprovizionare. Regula de ajustare a puncrolui de reaprovizionare, pentru a refleCIa intervalele dintre dou~
reaproviziol!ll.re poate Ii prezentatll matematic astfel: controale soc.ces!ve.
".,
Se eOYlsiderli eli nivelul stocului pentru un produs poale scMea sub punetul de
dael! S + Qo::; P, atunci comand~ Q reaprovizionare. inainte de efectuarea unui control. Ajuslarea punctlliul de
f-'"
reaprovizionate pome~t de la ipoteza ca in 50% din cazuri. Se va inregistra un nivel al
, , und<: S este stocul existent (disponibi! la un moment dat), Q, este cantilate. deja stocului infer10f punctului de reaprovizionare. Inajnte de reaiizarea operatiunii de

-
",
cornanda!ll.la furnizori, P esle punctul de reaprovizionare (exprimat canlilativ), iar Q
est<! dimensiune. comenzii (cantitalea de produse pc care firma trebuie s~ 0 comaode
furnizoriJor).
PuncruJ de reaprovizionare, care constituie niveJul de referml! tn funcpe de
control. Punetul de reapl'Oviziollare se calculeaza pe ba7.a urm~toaej

P D(T+~)S
fOffiul.:

care se adoptJI decizia de efecruaro a unci noi comenzi, se caJeuloazJ! pc baza

un~!oarei furrnule: unde Peste pnnctul'de reaprovl>iona,e, D esle cecerea medie zilnicll, Teste durala
medie a ciclului de performanta, I estc durata perioadci de control (exprimati! in zile),
P=D·T+SS iar SS este stocul de sigurilllra.
Stoeu! mediu~ in situalia aplicarH unei proceduri de control periodic este
unde 0 este cererea me<lie zllnicll (exprimatll cMtilaliv), T esre durata medic a .iclulu;
.. de performanlJl (exprimatll. in zile), iar SS est. s!ocul de 5iguranl~
cantimliv).
(exprimal
slabiIi! astfel:
Q I·D
SM=-+-· +SS
In condipi de certitudine, nu este neeesam crearea stocuJui de sigul1!Ilti!. In 2 2
formula punctului de reapfOv;zionare, slocul de siguran!~ este inelus numai in cazul
,.. unor vanatii ale cererii ~ils.u ciclulul de perionnanp! (intervaJului de reaprovizionare). unde 8M esl" stocu! mediu, Q este cantitate. cornadt~, I durata intervalulu! de
o caraelerislicll a sislemului de control continuu esle camet.rIlI flx aJ cantitJItii conlrol (In ziI,,). D cererea medic zilnieii ~i 58 este stocul de siguran!".
~ comandale. Cantitatea pe care flI1l1. 0 va comanda se detrmin~ eu ajulOruJ forrnuiei Pentm un produs a clil1li cerere medie zllnieli este de 15 unitap, in condiliile
EOO s!andard, a forrnulei BOQ .justal~ sau a altor metode. in cazul in care punctul de unei durate a ciclului de performanlii de 10 zile, unei eomomi de 150 de unil~t de
\.0;
reaptovizionare esle egal cu cantita!"" comandati!, produse\e eomandale vor sosi de la produs ~i unt i control silptlim1lnal, punetul de reaprovizionare ~i stoeul mediu sUnt
fumizor exact In momentu! lans~i unei noi comenzi. urrniUoarele: _

.. Pentru .xemplificare, sA considernm c!, in condip; de certitudine. cererea

medie zilnicll pentru un anumil produs este de ! 5 unitllli. dutala ciclului de
perl'ormanp! este de 10 zile. Punctul de reaprovizionare va fl de 150 de unit!~ (15 x
P =15 + '!..) + 0 = 202,5 = 202 unilali
2

10). in COIl5eCinlA, confurm pro<:edurii decontrol continuu, esle necesarl! lansarea une; SM=l50 + 7·l5 +0=I27,5~1unlti'\
no! comenzi ori de eftle on sum. dintre stocul existent ~i cantillliea deia comandall1 2 2
<, este infcrioan'! canlitiitii de 150 de unlUIi. Comparativ eu sislemele de control conlinun, punctlll de rcaprovizionare
Stocul mediu va fj'urm~lo: specific 5isternelor de contrul periodic eSle mal mare, sub aspect canlilativ. Siocul
mediu este, la r&ndu! sau, mai mare deciit in cazuJ unui control permanent.
SM= Q +SS In afara de sistemele de control continuu $1 cele de control periodic, se PO!
c. 2 utiliza sisleme de control modificate. Din aceastA categorie, fac parte 5istemul de
reaprovizionare In funclie de nivelullinti! ~i sistemul de reaprovizionare 0plional.
, unde 8M esle slocul m.diu, Q esle cannlat"" comandatli (dimenslun.. fix~ a Sistenml de reaprovulonare in funqle de nlvelu! !lnll! se bazeaza, pe un
b, comenzil), jar SS este slocul de sjguranl~ interval fix al comenzii ~i. pe un control periodic la inlervale scurte" Denumlrea sa
Pentru 0 dirnensiune a comenzii de 150 de uniliip de produs. In condilii de provine de la faplul C~' stabil~e, pentru lansurea comemii, 0 limita superioar. a
lneertitudine, stocul mediu este de 75 de uni~t. In condilil de incertirodine, stocui nivelului de complelare a stoeului. Nivclullinta de comp!etare a stocu!ui se caleuleaz!
mediu ar include ~i components slOe de .iguranl~ cu ajutoruI formule;:
"'> Controhtl perJodie constl in analiza stocurilor la anumite intervale de timp,
de exemplu slipli!!nfu1al Sau iunar. Aceastll precedurli de conlrol face necesarl! 0 NT=D ·(T + 1)+SS

I,c, 192 193

 Carmen Balan - Log/stieo •parle inlegrentii a lanl"'ui de aprovizionare-I/vrare SfOCllrile de milIjiJr(

tin~
uncle NT  este nivelul
."
..
de completare a stocuiul, D este cererea medie zilnicA. T
Nivelul minim .1 stocului so detni~ in mod similar punc!uiui de
este durata medic a delu!ui de performan\ii, I dUI1l1a intervalului de control ~i SS reaprovizionare. Pentru caleu1area sa, se utilizeazi! formula:
stoenl de siguran\li.
Cantilal"" de produs. ce !rebui. eomandatli 1. un moment dat ~e detni~ pe 8m" =D·T+SS
b.za uonAtoarei reguli de efeetullre a comenzii: r L~

unde Sm', este nivelul minim al stoeului, D este cererea medie zllnicA, T durala medie
Q=NT,S'Qo a cklulni de performan\a ~i SS stacul de siguraJ1\!. ....
in condilii de certitudine, pentru 0 cerere medic zilnicll de 15 unitl!p, 0 duratl!
Wlde Q este canthate. comandati!, NT esle nivelul lint~ de completare • stocului, S medie a clc!ului de performan\i! de 10 rile, un stoe maxim de 300 uni!!p, Un stoe
este stooul existent (disponihil in spaliile de depozitare in momentul efctu~ri ex;slenl de 40 unitl!p .i 0 canUtate deja eomandati! de 60 de unitali, stocul minim ~i
controlulu;) ~i Qo este cantilatca deja eomandt~ I. fumizori. eantitatea comenzii sunt wm~toarel:
Stoeul mediu eorespunzatar acestui sistem se detennini! pc baza fonnulei:
D·I ",D·T+SS=l5·IO+ 50unitllp ." ~
SM",-+SS
2 8+ Qo < 8...
unde SM este slocul inediu, D este ceterea medic zilniea, I este durat. intervalului de Q=S_ -S-Q, =300-40-60=200unitl!\i ,,
control (exprimatii in zlle), iar SS este stocul de siguranl~.
in eondilii de certitudinc, pentru 0 ccrere medie zUniea de 15 unitiili, un cielu Confonn regulii de efecmare a comenzii, dae! S + Qo < 150, Ie va lansa 0
de perfona!~ mediu de 10 zile, un interval de control de 5 zHe, un stoc exislent de comand! pentru cantitalea Q ~ 300 ~ S - QQ. in exemplul considerat, este necesar!
40 unitAli ,i 0 cantitate de 60 de Unila!i deja comandate furnizorilor, nive!ul lintii de lansarea unci comenzi de 200 de uniti\i.
compietare a stoeului, cantit.tea comandalii .i stoeul mediu sunt unnatoarele: Sweu1 minim din sistetnul de control oppansl poote fi sUtbilit nu numai In
unili!\i de produs, ci ~i in numill' de zile pentru care so face aprovizionare•. In situali.
NT= D· (T + I) + SS 15(10+ 5)+ 0= 225unit!ili e"primlirii stoculni minim In num~r d'e rile pentru care se face reaproViziortar'e8. (de < '
e"cmplu S rue), nivelul stocului minim e"prima! In unillitj de produs se va modifica
Q '" NT - S·Q o = 225 40-60 = 125 de 1. 0 periOlidli. de control 1. alta, In funClie de evolulia estimatl! a cererii. Aceastii '".,.
SM D·j +SS= 15·5 +0 37,5= 31u;1itli!i variantl! de c.leul permilc considerarea mutaliilor care survin In privinJll. eeretii.
2 2

Sistemul de reaprovizionare in funcIle de nivelul linta de eompletare a stoclllu; 6.3.2, Metoda JIT
sl:abi~te mlirimea comenrii (Q) fara • face ref.rire I. dimensionarea lotului. Sloeul
!rebuie mentinut sub 0 limitli maxima (nivelul lin!!). Acest sistem la 0 Filozofia "just-in-time" (lIT). originara din Japonia,.. atras alen\i"
cantitate vari.bilii a comenzii, in locul unei dimensiuni fixe a lotului comandal. special~tor
in planificarea ~i controlul stocurllor din lumea lntreagi. in ultimele
Sistenml d~ reaprovizionare optional face parte din slstemelor de deeenii, metoda nT.• fost deopotriVi! SUSlinutii ~i conteslalii.
control modifieate. In mod similar sistemului de reaprovizionare in de un nivel JIT este 0 filozofie de control III s(ocurllor, 01 elirei scop esl.e menpnerea
lintA, considerii " mlirime varibl~ a comenzii. Acest sistem este denumit ~i sistemul cantitllpi neeesare de material tn locul potrivi!, I. momentul 110m!, pentru a reaIiza
min-max, deoarece stabn~e 0 limitii superioa~ .t 0 limt~ inferioarl, intre care cllIltitatea potrivitl! de produse. I De asemenea, JlT eslc 0 filozofie de programare,
trebui. sA se inc.drem nivelnl .toeului. Regula de efecmare a comenzii este confonn cllreia Intregul .anaI de aprovizionarellivrare esl.e sincronizat pentru a
urmAtoarea: rllspunde cerinlelor producpei Sill clienplor, Principalele caraeteristici' ale liT sunt
tmn~warel:
dacii. S + Q. < S.., , atunei comand~ Q~ • S • Qo .. rel_liile stnln.Se ·eu un numar mic de furnizori ,I II:l!n5portatori;
f· "'

unde S esie stocuJ,.,.disponibil la momenml controlului,. Qo eSle cantitalea deja .. utilizarea In comun _ informa\ii1or de c!\tre elien!i ~i fumizori;
eomandatl (~i care uoneazA s~ fie primitA de finnl), Sm', eSIe nivelul, linim al sloculu;
~i 8"", esie nivelul maxim al stocuiuL I Lee White,JlT- WIt.tI,I/and HowlkIeslt AjJil.ciDP, In "ComputetWorld"',J'une 1985, p. 41-42.
'Ronald H. Ballou, "1'. cj~, p. 528.
194
195
 Carmen Blilall- Logislica • parle Inlegrllllid a lanllllul de aprol'lzlooare-lIvrare
Sfocurile de marfori

.. heovenl" mare a producpei, cumpArilrii ~i Iransportului unar cantitali Variant. inilial. a JIT (Kanban) const. in mi~care componentelor in
, , ceea ce conduce la niveluri minime ale stocurilor; cantitatea exacti\, la !irnpul potrivit) spre [oeul unde erau cerute. Principiul pe care se
.. lnli!J:urarea incertitudinii In canalul de aproviziooarellivrare, On de cate on baza era faptul c~ cerere. de componente depinde de programul de fabricalie a
este pasib;l; produselor finite. Dup! ce programul de producti. este sl.bilit, se planifc~ sosirea la
., .. obiectivele privind calitatea inalt§.
Acronimului lIT a dobilndit In teorle ~i praClieli numeroase semnific'iii.
a materialelor, ""tf.llnea! s! se reduc~
s(oeul r~mas.
I. minimum operatilll1i1e de manipulare ~i
0 condijie pentru efieienta acestui sislem es!e ea planul de produclie sa
Termenul liT este utilizat pentru a <uspne urmatoarele idei ' : . rllspunda cerinlelor reale ale pietei.

., a. lnliiturareastoeurilor din lanf.d de aprovlzlonarellivrare. Est. $COpul

principal 01 susJiuatorilor metode! nT. Renunfarea I. stocuri esto posibill
In condiliile unor Iivrihi freovente, in eanlitiili mid, care corespund corerii
loteresul manifestat pentru JlT ~i apelarea I. tehnologiile de productie
.vansate aU determinat dezvoltarea coneepmlul inilial. Van.uta }IT avansatA pune
ac.entul pe zerry stocuri sau producfia foro slocuri. 0 vananti! recent! a JlT, denmnitii
~ imediate. adesea JIT II, are ca obiectiv Incorporarea cuno~tiler resurselor urnane In procesul
b. un ,i,lem de control al produc!!e!. Van.nta ioiliala, nmnita Kanban, a de planificar. ~i coordon"re.' Prine/pill I promovat de JlT I! este participatel! camuna
., la planificarea ~i iodep\inir•• cor/nlelor de materiale, pentm a focilita ansamblul
apamt ca modalitate de control aI flux"lu! de materiale, pe termeo scurt .
Este un .istem de up "pull", Conform eliruia, pe baza unor carduri operaliunilor.
speciale, un centro de lucre din aval solidta aprovizionarea cu cantitati Sp.cial~ in domeniu! eumpar_rii au un rol deosebit de important in
,, mid ~i fixe, de la un punet de fumizare din amonte. .sigurarea cOlldiliilor necesare peotru aplicarea filolOfiei JlT. Toate materiale!e
c. filozofla de Ynllturare a r1slpet Dio aceastil perspectivl!, lIT wm!ir~te ITebuie s! fie dispanibile ,!und cand sunt solicitate, !a locul potrivit, in cantilatea ~i de
reducerea activiti!plor care ou arumga valoare. lIT devine astfel calitatea necesarll. Principalole responsabililllli ce revin aceslor speciali'lli se refori la
camplementara' ideii de 1mbuni'~e continua, care sta la baza urmatoarele as :lecte:
\ , managementului ""1iti1pi totale (TQM). SurseJe posibile de risipa, care • re!ajlile eli fuoclla de protectare. Atenlia so concentreau asupr.
!rebuio sa fie eliminate sau diminuale, SIl'lI: (i) produsele defecte; (ii) perform"nlelor, nu a specificajiilor de proiectare. Fumizorii trebuie sa fie
stocurile; (iii) mi~clre inutile In apllcarea metodelor de lucru; (iv) implica\i in analiza valani ef«tuate I. nivelul fumel cump!irlloare.
supraproduc\ia - prea devreme ~ prea mull; (v) dapJasarea '~i manipularea
•• excsiv~ a bunurilor; (vi) timpul de llj!teptare; (vii) limitele procesului.
• re:ialiile eu furnlzorH. 5istemul liT presupune apelarea I. un oumar mie
de fumizori capabili sa as/gure nivelul de performanla dorit. 0
d. 0 strategic de management .1 resurselor umane. Lucratorii ITebuie sa particularitate.a lIT este necesitalea de a dezvolta relalii strilnse, pc termen
aiM aptimdlni multiple ~i s! fie utilizati In mod flexibil, penlru a face rata lung, iotre furnizor ~i client, In scopul comun al reduceni cosmrilor ~i
" ., fluctua,iilor mici ale cererii. Sunt !ncurajali s~ se implice 10 solutionarea impi!.rJirii ""onomiilor.
problemelor ~i sa propunA modifieilri, ca parte a procesului de
imbunatalire continua. • identificarea furnlzorilor potentiali. Firmele. furni:ware ITebuie sl fie
Conceptul JIT • apamt in anii '50, cilnd Toyota Motor Company a dezvoltat capabile sil. menlin3 un interval de reaprevizionare constant ~i scurt,
,. , precum ~i un nivel lnait de calilate. In plus, investiga\iile referitoare la
sistemul Kanban. pentru a satisface cererea clienplor care solicitau 0 diversitate de
.. modele de autovehicule, livrnti intr-un numiir minim de zil.: Denumirea provine de fu:oizorii pOlenpali vizeazii firmele situate in relativ! proximit.!e ralll de
firma cumpiirltoare, pentru a diminua intervalul de reaprovizionare ~i a
Ia cardurile utilizate pontru autorlzarea produopei Si contralul fluxului de materiale.
spori certitudinea livrarii,
c. , Un card KAN transmite. instructillni unul centru de lucru sau unui furnizor In pnvinj:a
produce'iii unei cantit!1i standard prestabilile, dintr-o component. sau un • cClrtificarea furnizorHor. Este necesarl dezvoltarea unor programe de 
subansamblu. Un eru:d BAN solicita Iivrare. cantitiipi standard, la un centru de lucru. certificare. furnizoriior, in verlerca asigurlirii unui inall oivel de ".lilate.
Specifica!iile de calilale trebuie s~ fie lndeplinite de teate produsele,
u
Tnainte de a parasi unitale. de rabricali. a fumizorului, astiel lncat sl se
t Malcolm SaUI1<i.en;, Strategic Purchas/lig &: Supply Chain Management; Pitman Publishing, London, la controlul de calit.te cu ocazi. receptiei de client.
J994, p" 181.
2 Alan Harrison, Jl1.S~nme Manufacturing in Perspective, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. New • eV'31uarea performanteloT fUTnizorilor. in afari de certifa~
""'Il Jersey, 193~ Richard Ackonberger. JapatteJe Mamifacturing 1'ecli7liques, Nine Hidden Lessoru in prI.!1imna~ este necesadi urmru:1rea oontinud a performante1or fiec1rUi
SimpliCity, The 1'",. Press, New York, 1982; ltichard Schonberger, Japan"" Manufacturing TechNiques.
Macmillan free !'Tess, New York, 1982.
I Donald J. Bowersox. David J, Closs, op. cU" p. 491.
196
"" 197
 Carmen Balan - Logistica -parte Inlegrama II lan{IIM de apravizionare-/ivrare Sloe"rile de milrfuri
PI
-.
fumizot. Problemele identificate pot fl solutionate tn cooperare, de ambele 6.3.3, Metoda MRP
parli, pentru realizare. abiectivelor comune,
Firmele americane :;:i europene au fost intcresate de experiel1ta japoneza in AcronimuJ MRP corespunde 1IIl0; tehnici frecvent utiiizate, denumitli
domeniul JlT, datori~ avantajelor specifice, in esenta) avantajele 1 ~iplcad aceslci plaolfieor". cerlnteior de material.. MRP dateaza din deemiul al
filozofii sun! legate de:
., costuri - reducerea costurilor de mentinerc a stocurilor;
'"calitate - dctectarca ~i corectarea rapid~ a calitlilii necorespunzatoare,
V1Il4ea al s""oltllu! XX, de;;i priDelpiile care stau la baza acestei !elm;.i au fost
aplicate cu mult mainte,
MRP  se deoseb""te radical de sistemele tradiponale de compJetare a stceului,
-
'1
asigurarca unoi calitil\i inaltc a produselor eumparate; m cBZlli earora lansarea unei Doi oomem:i are loe ln momenlu! atingerii punctului de
reaprovizionare. Sistemui MRP con.t! Intr-un set de proC<!duri corelate, decizii; ,~

'" pro;ectar; - reaelia rapidl! la schimMrile intervenite; !i !nrcgistrllri care tr.due un program de produe(.ie principal in cerinle nete, pcecum ~i
'" eficlenta .dmlnistrav~ un numar rnai mle de fumizo 'i, sirnplificarea in satisfacerea planificat! a acoster cerinle, pentru liecare articol din stoc, care este . , 
comunica\iilor eu fumizorii ~i a activitillilor de receplie; , necesar peotru,lndeplinirea programulu; respectiv.'
.. produdlvitate diminuarea activitlililor de insDe<;lie. i._ 
lnMierilor legate de material.lor;
Cerere. ,. 
.. cerinlele de cap\tal redueerea lmobiz~r in stocuri de materii estimatli
Programul
componen!e, produse in curs de preluca,~i produse finite, pentru de Comenzile
Evolu\!a conceptutu! JIT a fost determinatl! de incercm-ile de lnl!turare a produepe elienlilor
produsul
inconvenientelor variante! originale, Pe plan mondial, numeroase fiR1e nu au apelat final
lns. la JIT, Dezavantajele "plicarii metodei pentru firma cump~ratoe sunt
determinate de urm~toael cauze potentia Ie:
• telmieile neadecvate de prevmonare a eererii; .' . 
• lncapacitate. fumizorilor de a Se adapta rapid I. modifi,emle din domeniul ," .-:.""c·,,,p "" ' ,~'-

cererii;
• performantelc variabile ale fumizorilor eare nu sunt capabili Sa livreze Pachet
mlirfurile !ntr-un Interval $Curt ~I eu frecven\l mare; Usia de software Evidenta
.. problemele de caHtate la nivelul firmei fumizoare; materiale I  stocurilor
• comunlcarea inue fumizor ~i \
MRP
.......  
• barierele de comunicare e:dstente in Interiorul fumei lotre
diferitele dep,art1rmentc;
• cre~!a preturilor de c~tre fumizor (comparatlv eu livrarea in loruri
mari), p"ntru acoperire. enstuttlor de depozi!.re ~i livrare,
SuslinMorii metod.i nT sublin;ll7.a neces;ta!ea efectumi !ie Instrueliuni
continue la mai multe niveluri din lantul de aprovizionareJlivrare. "[nterfala dintre de 
furnizor ~i client este esnlia~ pentrn suceesul JlT. Schimbul de date nccesare pentru lansare, reprogramare,
proeesul de planificare faciliteaza eoordonarea iotre plit"\i, urgentare sail anulare
,. <: a comenzilor

Fig. 6,7. SLstemui MRP

t R, J. Schonberger. A Ansari, Ju.sMn-Time Purdrasing Can Improve Qualify, 'in of PurchasLng

and Material, Management". 8orin.191l4, l Joseph Orlicky, Materia! Requirements Planning, McGraw9HilI, New York, 1975 p,  21,

19& 199
 Carmell Balalt - ~Iica - parte IlIlegra/tlil a laltlUlui de aprovizlo"are·llvrare StfICUrile d. mdrfori

Planificarea cerinlelor de material. (MRP) este () metoda de planificare ~i ni,veluri. Articolele pe care Ie include a anumitli component§ sunt
control aI slOCurilor, care are implicapi asupra procesului de cump~re. Scopul ei este pl'ezentate pc mveluri lorenoai. suecesive.
~, ",
mlnimi= stocului ~i menlinerea progmnelor de livrare. 1 e. evidenla olocu1'llo1'. Pentru detenninarea cerinlelor de materiale sunl
Abordare. specifici! MRP est. controlul flwrulu! de materia Ie pentru neces.re inform alii priYind stocurile disponiblle, Datele considerate se
.ansf.eereacerinlelor planific.ate, nu pentru simpla recomplelare a sto<:urilor, pe ref~ la: (I) stocurile de artlcole existente efectiv In spa,iIle de depozltare
,, m~sura consummi lor. Se recunoa~t e.rncterul dependent .1 cererii referitoare I. ale firm.!; (ii) materialele care au fost eomandate deja la fumizori ~i
m.teriile prime, materialele, subansamblele ~i componentele care .Ic~tuies produsul u,meaza s§ fie'primite de firm,,; (iii) dural. inlervalului de reaprovlzionare
fini!. Cerere. de inputuri deriv~ din cererea yiitoare de produse finale. ~mtl'U fieeare articol necesar.
Filozofia MRP est. focalizata asupra produsului finit In care vor fi incorporate Pc ba;<a informapilor provenite din programul de produclie, lista de materiale
,, ~i evidenla stccurilor, sistemul MRP desfiljoarii urmAtoarele operaliuni: '
pilrlile componente. MRP urma~te sli controleze fluxul tuturor articolelor necesare
pentru fabricalia unui anumit produs. Principalele obiectiv" ale planificmi cerinlelor •. c• .leularea <crlnlelor brute (totale). Cantit.tea lotal' neeesara din

.. de materiale sunt urrn3toarelc: fiecare articol se stabile!l. In de canlilatea necesarli penlru

a. slneronizarea - corelarea comenzilor .1 Iivnliilor de materiale ~i fabricare. unei unitAli de produs final ~i de numilrul unit'lilor de produ.
componente cu cerinlele de producpe; fillal care suot prevllzute 1n programul de productie principal. Stabil!rca
,~
b. dlsponlblIita!e. I. tlmpuI pon-lvi! - asigurarea amoolelor necesare .ennlelor totale nu ia In c.lcul situalia stocurilor,
b. p<>zitionarea tn timp a comenzii. in acest scop, esle nocosarA cunoa~ter
." a!Unci cand sunt solicital. sau nu eu mul! timp 1nmut. de ulilizarea
c. promovarea planifidrll comUne - corelarea eforturilor fumizorului ~i
c1ientului in av.ntajnl arnbelor pllrJi;
intervalului de real'wvizionlrre (a perioadel de la lansar.. comenzii la
primire. marfii) penlm fiecare articol din struetuta produsului final.
d. actiune. rapld~ penfro prevenire. lips.; de materiale ~i componeote, in PJOgramul de productie principal specific. data la care va fi n<cesar
,, .azul urgen!elor, livrllrilor lntarziate etc, fi"e.re atticol. In funclic de accast! data ~i de durat. intcrvalului de
func!ionarea sistemului de planificare a cerinlelor de materiale se bazeaza pc aprovlzionare, se stabil~e data I. care Irebuie sii fie lansala comauda I.
unnatoarele lnputuri infonnalionale: furnizor.
•. prevlzlunea viinUirilor•. Cameterul den",,! al cerinlelor de materiale c.   dt:terminarea  cerlnteJor  nete.  Caicuiarea  cantit?ililor  pe  care  finna 
,, presupune estimateS prealabilli a cererii pentru ptodusulul fmal, pentru un I",buie s~ Ie com.nde din fiecare material so bazeazii po un~toare

. "
anumit orizont de timp. Inform!l\iile privind mvelul estimal al vil.nzmlor
viitoare pot fi furniZllte de compartimentul de marketing ~i v!\nzW:i al
finnei .
b.romenzlle clientilor. Solicitarile efective ale dienplor, pentru peria.da
fcmula:

CN=CB-S,Qo -
l.II,de CN sunt cerInlele nete, CB sunl cerinlel. brute, S este sloeul existent
urmlitoare, collStituie un alt input esenliaL Lansarea din timp a comenzilor (III sp'liile de depozitare ale firme;) ~i Qo este cantilatea deja com_ndatA I_
d. ci!tre clienli faciliteaza procesu[ de planificare la niYelul din amonte a[ furnizori (care unneaza s§ fie primiti de firma).
L, lanfUlui de aproviZionare-livrar:e. d. formularc" de lnstrucliuni prlvlnd eomenzile. Principalele tipuri de
c. programul de producjie principal. Est. el.bora! in functie de cerere, instl'Ucpuru co reprezint" outputurile sislemului MRP se refera la
pentru un anumit orizont de timp diviza! pe perioade de duratil mai mici! unnltoarele aspecte:  .
(nu ne'pim! egale), Ptogramu! de fabricali. a produsu!ui final se • lansare. comenzilor de cumparare (sau de procurare din interiorol
h.,
fundament.aza pe previziunea v~zarilo ~ilsau comenzile clienlilar, In orgaoizaliei);
absenta programului de producp. principnl, MRP nu po.te genera cereri
de materiale, componente"etc. • reprogramarea comenzilor, astfel1nciit sa fie acoperite cerin!eie nete;
t· ·r d. IIsta de materlale. IndicA toate articolele clecesare pentru crearea fiedrul • urgent.rea comenzilor care nu au fost onorale de furnizori la data
3n8omblu Sau suoollllsmblu care face parte din produsul final. LislJi de planificatii;
materiale este 0' structurll a produsului fInal, detalialA pe mai multe • anularea comenzilor.
Dezvo1tarea cooceptului MRP a condus 1a aparill. lelmicii MRP IL A.cronimul
"'" nu s-a .cruinb"t, insii denumirea cllreia li corespunde este plnniUenrea r ••urneior d.
productie. In compar."e cu MRP I, coneeptul a fost extins pentn! a Se referi la oriee
1Kenneth tysons,  Purchasing. 41h  edition, Pitman Publishing, London.  196~ p. 209. 

1m 200 201
 Carmen Balan Legistiea ~ p~_I'!fZ(J1la a /onlului de aprovizioMare-livrare Staturil. de marfori
1-
: FJ?
resurd neeesara procesulu; de producli •. In afara de nee.sita);le de material., MRP 11 Tabelul 6.7. - Comparalle mire MRP Ii DRP
stabile~ cerinlele de resurse umane, echipamente ~i resurse financiare. Numeroase
pochete software sunt in prezent disponibile pentru .plicarea MRP, CriterM MRP DRP i-.
Domeniul de !Y'Iioabilitate Prod""",. Dlstribulie
Obiecrul --- -
,~
Bunuri In .urs de fabric'!lie Pro<il1Se finite
6.3.4. Metoda DR? Prlncipiul "Explozlc'" Planificarea "'Implozie'" - Planifiearea
"",inlelor de material. pe baza cerin\l'lor de distributie
programulu; de prodUcpe Incepind de I. ruvelol.
o extensie a perspectivei MRP este planificarea cerin\elor de dlstribnlie principal ~I. _cturi,l" inferioare ale sistemului; spre "
(DRP). In esenlli,.DRP este "metoda de planificare ~i control 81 care aplica cascada ap::()(Jusului ftnal depozitul ""ntral
principiile MRP I. domeniul distribu\iei. DRP consider. eerinleie unor niveluri
multiple de distribulie. Poate Ii aplicati! atal de firmele producaloare, ellt ~i de firmele Metoda DRP se focaJizeaza ssupra progl1JU~i care coordoneaza ecrinICle de
de distribu\ie.

! C'Clien1ii I
distribu\ie pentru un anumit nrizonl de timp. Exist~
la nivelul fieclrui depozit de distribulie. DRP urnU!e~t
Ull program pentru fiecare produs,
integrare. acesto! program.
pentru  a  delermina  cerin\ele  totale  ale  unui !livel  superior,  de  exemplu  depozitul 
fabricH.  PeDtru  0  anurnitl!  perioadll,  cerin\Cle  nele'. se  delerminii  pe  baza  unnaloarei 
-,,
1 ; fonnule: 

Depozitul Depozitul Depoz:~ CN=(CB+SS)­ +SF.) 

,
regiom~
/' 
regional I regional 2
unde  CN  sunt cenntele nete,  CB  sunt cerinlele  bOlte,  SS  este sloeul  de siguranlA,  PP 
sunt primirile programale de produse ~i SF, este stocul final antic/pat al perioadei. 
Cerintele bmle  (totale)  reflct~ cererea  clienplor  ~i a1tor  uniti1\i de  distribupe 
DepozilUl .provizionate  de  lUlitlllea  aualizatl.  Primirile  program.te  "lUll  cantitlllile de  produ,e 
central care urmead sa soseasefi  1.  unitatea consideratil.  SF, este nivolul  planificat al sIDelllui 
pentru  sflir'litui  perioadei  ~i este  egal  cu  nivelul  planificat  al stocului  final  pentru 
perioada anterioar!!,  I. care  so  adaugii  primlrile programate pentru perioada  curenIA  ~i
~;Zitul din care  so'  scad  cerinlele  brule  ale  penoadei  curente.  Comanda  de  complelar.  a 
stocului este lansatl! eu un interval de reaprovizionare Imint. de momenwlln care ar fi 
fabricii
nccesam utilizarea stoeulu! de sig\ll'illllli pelltru sansmeerea necesitilplor brute. 
Sislemul  de  planificare  a cerinlelor de dlstribupe ofera avantaje de marketiDg 
Fig. 6.8. - Sislemul DRP
~i logistice? Principalele av.rttaje In  domeniul marketingului constau in: 
Prineipiul pe caxe se bazeaza DRP este faptul c~ cerere. unui nivel superior, •   ImblUlli!i!lirea nhelului serviciilor pentru elienl;; 
de exemplu un dopezil central, estc dependenta de cererea de la nivelul Imedial •   cr~tea efieaeitali! campanillor promoTional.  §;  programelor de 1m_e. 
inferior, l"CSpectiv depozitele regionale (vezi fig. 6.8.). In c8dml strueturi; multi,nive1, produsclor no;; 
cetetea de la fleeare nivel este dependenl! de ccrerea "ivelului inferior, eu exceptl. •   sporirea capaeita\i; de antieip.re a rupturilor de stoe,  astfel mc!i.t eforturile 
nivelului ce salisface neeesitlilile elientulu! a cl!rul cerere este Independenta. de  marketing sA nu so concentreze asupm unor produ.se  ell stocuri mid; 
Abordarea coordonatl! 8 fluxurilor de produse lntre diferite niveluri ale unui •   1mbun~tlirea coordonArii  en eelel.lte fune,,; ale m!reprinderii. 
sistem de distribupe este asemWtoare metodei MRP din care deri,,!: (a) ambe!e nu
utilizeazll procede. de control continutl Sau p<:riodie;. (Ii) neees;t! lUl sistem
informatizat ~ se bazeazl! pe pachete software speciale; (iii) au fos; extinse pan~ la

..
Divelul de planificare a resurselor (MRP II ~i DRP II). Exist! Ins~ nurlOr<Jase diferen\e
mire DRP ~i MRP (vezi tabelul 1 Kenneth Lysoos. op. cu., p. 217.  
1  Donald 1. Bowersox.­ David J.  Closs. tip. cit., p. 293.  

202  203 
 Carmen Bdlan - LogIstJca -parle inlegranld a lanfl/lui de aprovizionare-livrare Srocurile de marfori

,- Din punct de vedote logistic, avantajele metodei DRP sunt unnAtoarele: V

... • reducerea costurilor de transport ale depozitelor, ca unnare a coordonmi
livririlor; 
N =-
, SM
unde  Vc.  este  viteza  de  circulatic  (in  zile),  SM  valoarea  stocului  mediu,  VMI,  este 
• scMerea nivelului stocurllor, datorit! capit~r de a determina ce produs valoarea v§nzarilor medii zilnice, N, este num!rul de roralii (pe durala unui an) ~i V
este necesar ~i cand anume; este­valoarea vanzru­ilor anuale. 
\ '.<1
• diminuarea spariilor de depozitare necesare; Logisticienii pot stabiti atat pentru ansamblul preduselor, ciit ~i pentru lieeare
produs in parte, nivelurile tint! ale vitezei de cirula~e ~i numilrului de rotatii.
,.. • sc~dera
cererii; 
retururilor de produse de la clionli, in condiliile cunoa ~ teri
Utilizarea  eelor  doi  indica tori cstc  faeilt~ de  disponibilitatea,  In  interiorul 
organiz~e, a  datelor  rcferitoare  la  vanzAri  ~j stocuri,  precum  ~i de  simplitatea 
\' .J • cw;terea vizibilit!tii stoourilor ~i coordonarea dintre logistc~ ~i productie;
formulelor de caleu!.
• fucilitarea elabor~i bugerelor, prin simularea mai multor scenarii
Controlul agregat al stoeurilor, prin stabilirea de obiective referitoare la viteza
referitoare la cerinlele de stoourl ~i transport_ de  cireulatic  ~I nwnArUl  de  rotatii,  prezinta.  totu$i  un  inconvenient  major,  deoarece 
. ; ,I
Eficacitatea sistemelor DRP cste afecta!! de numero~i factori. Principalele stocurile medii variazA in mod direct proportional eu vanz!rile. Aceast! relatie lntre
conslrfulgeri se refm la urm~toael aspecte: (i) gradul de acuratete ~i coordonare a stocul  rnediu  ~:i vanziiri  nu  concordii  cu  a$teptArile  referitoarc  la  cre$terea  stocurilor 
previziunilor pentru fiecare depozit; (ii) stabilitatea ciclurllor de performanta in tntr­un  ritm  dt!Scresclitor,  odatii  eu  sporirea  vanzarilor,  ca  unnare  a  economiilor  de 
privinta tni~m mWfurilor intre unit!ple de distribu\ie; (iii) gradul de nervozitate a scad.  .
sisternului, datorat intreruperilor de produc\ie sau intarzierii livrmlor. Pentru multe
" organizapi, limitele metodci au fost dep~it de beneficiile oferite, ~ cwn este cazul
Anal;,:a ABC este 0 alta meted a aplicata pentru controlul agregat al
stocurilor.  Este  cunoscutA  ~i sub  denumirea  de  analiza  Pareto,  dupa.  numele 
companiilor Dow  Chemical  ~i Eastman  Kodak,  care  au  aplicat ORP  in  managementul  economistului care a observat, In anu11897, cll. 0 minoritate a populaliei Italiei detinea
.. '
stocurilor. majoritatea av 'liei !~i. Concluziile studiului efeetuat de Vilfredo Pareto, In privinta
distribuliei venitului !i bogatiei, indicau faptul eil aproximativ 80% din avurie .era
6.3.5; Conlrolul agugal aJ slocurilor delinutil de 20% dintre locuitori. Relatia 80120 a fost preluata de econmi~t ~i a
dobandit  0  larga. utilizare in  domeniuI  afacerilor. 
".,j Proiectarea  unei  politici  adecVate  in  privinfa  stocului  fiecinli  predus  este  0  in  rnanagernentuI  stocurilor, se  considera  ca  2o%  dintre  produse  asigur§.  80% 
priori tate a logistieienilor. Perspectiva detaliatli asupra stooului fiecArui predus nu cste din  vanwi  ~i profituri,  ceea  ce  irnpune  tratarea  preferentialli  a  aeestora,  pentru  a 
Ins! suficien!! pentru managementul eficace ~i eficient al stoourilor, pentru reaJizarea imbun~t! rezultatele flrmei. Raportul 80/20 nu este msli  intalmt In toate cazurile.
nivelului dorit de servicii logistice, pe ansarnblul ' firmei. Este neccsar un control Cele mai profltabile preduse pot reprezenta sub sau .peste 2oolo din numArul total al
"' . ~ agregat al stocurilor, care s~ urmilreascA nu produse individuale, ci grupe de produse, , produselor.
eventual ansarnblul produselor oferite de firmA clienfilor sAi. Principiul pc care se bazeaill analiza ABC este clasilicarea preduselor in  trei

.., Controlul agregat al stoourilor poate Ii realizat cu ajutorul WlOr metode relativ
simple. Prineipalele metode' aplicabile sunt urmAtoarele:
'categorii distincte ~i diferentierea procedurilor de control in functie de important a
liecarei categorii pentru organizalie. Se porne~t de la ideea ca exist~
privinta contributiei liecarui produs ~i licciirei cate&orii de preduse la v§~le,
deosebiri In
• viteza de cireulape ~i numilrul de rptatH;
~
• analiza ABC; . profiturile,  co ~ a de  piaJ6  ~i competitivitalea  finnei .  In  plus,  in  decursul  timpului, 
• regula rMAcinii pltrate; aceasta contributie 50 mo.difica, darorita treceri i produsului intr-o alta etapll. a ciclului
b
• relatia dintre stoe ~i cerere; sau  de viata  ~i confrunta.rii cu  o· siruatic  diferita a pietei. 
•   Iimita investipei totale.  ConfOlm analizei ABC, pentru fiecare categorie, se stabile ~ te 'un nivel diferit
Viteza de <irculalie ~i numArul de rotalii sunt utilizate pc scarll larga, pentru dc  disponibilitate  a  stocului,  in  funcrie  de  partieulA~1 categoriei  respective:  In 
tc >/
controlul agregat al stoourilor. Fonnulele de calcul sunt unnAtoarele: eategoria  A sunt  incluse  produseIe  eu  circulatie  rapida,  in  categoria B cele  care  au  0 
vitezli  de  circulatie  medic,  iar  in  C  produselc  cu  circulalie  lentA.  Aplicarea  analizei 
V = SM ABC presupune parcurgerea unei succesiuni de etape:
, VM,
8.   st1tbilirea  lIstei  produselor.  Prima  etap~ consta  in  identificarca  ruturor 
'" produselor  care  fac·  obiectul  analii"ei.  In  practieli,  analiza  se.  poafe 
I Adaptace dup! Ronald H.  Ballou.,  op. cit., p.  445­451 . 

... 204 205

 Carmen Biilal1- Logislieo - parte a de Sf()Curile de mtirjuri

dCSla~U1I pe an58mblul firme! Sau pemru un depozil din rc!eaua de Pentru exemplificare, putem consider. exemplu! unei finne a .llrei gama 1'1;'
depozitc a firmel. inclUde 12 produse. Vllnzliril: anuale, ponderile cumulate In vw!lrl .i In num!I:ruJ de
b. ,erarhiZlirea produselor In funclie de vonzilri. Aceasti; etapa impli"a articole sunt indicate In tabelui 6.8. Produsele sunt prezentat. in ordinea
determinarea valorH anuale a vanz~rilo pentru fiecare produs din descrescltoare a v4nzirilor.
"'"
stabilit.l In continuare, se ordoneazli descendent produsele, in raport eu In exemplul prezental, In eategoria A, sunt inelus. 16,67% din numilrul total
valoar"" vlinzlirilor.
c. calcularea ponderilor cumulate in vandti. So cOllBiderii
de pro,dllS,", care genereazii 48,87% din vlinzliri. Categoria B ""prind. 33,33% din
numilrul de produsq; contribuie 10 vanziirile totale eu 28,57%. In ultima categorie pot
...
descendent! a produselor in funelie de vilnzllri. Ponderea enmul.!a Ii Incadrate 50% din!re produse, deoarece vlinzi!rile realizate mprezintli doar 22,56% f?
corespunzlitoare unui anumil produs se determini in limclie de suma

-
din total.
dinlre viinzllrile tuturor produselor care il preced In ierar'lie .i vilnzlitile Pe baza datelor referitoate I. ponderea curnulall! in vanzliri ~i in numilrui de
produsului respeetiv, raportatil procentual I. vanzliri!e I~tale. Confonn articale, se poate reprezenla graft. curba lui Pareto (vez! fig, 6.9).
altei mo\l!!liti!!i de e.leul, ponderea eumlat~ pentru un .,tico! este suma Clasifieareo ABC a fost reali.zatll. f'am a erista 0 regul~ pfecis~ de includere a ,,'.r'
ponderilor tuturor produselof care 1I preced In ierarhie, Is cafe so adauga unui produs inlr-o anumitli categorie. In plus, lncadmrea unui produs se poate
ponderea pfodnsnlui respectiv. modifiea In timp, in funeli. de evolupa cererii ~i importan\ll Sa pentru fumA. Numilrul
d. .alcnla"", ponderii cumulate In nur~l d. produ,.. Ponderca In de categorii de produse nu !rebuie consider"t fix ~i peate fi rnodilicat in functie de v·'
numirul de predns. se calculeaza in funclie de numArul de prodnse particul~. structurii game! de produse oferite de fiecare fiml~.
existent. In lista ini,ialli, Se determinl pentru fieear. produs pondere.
cumulat! eorespunzlitoafe, lOO%r------- .... --
e. clasilksr•• produse!or. So constituie categorii distincte de produse, in Ponderea ,-
funclie de modul in care se distribuie ponderile cumulate In vlinzi!ri ~i In cumul.t! 
numilrul de produso. Se stabile~ apoi un nivel diferit de disponibilitate a in v/lnzliri
stoculni .; un numiir specific dc rotalii anuale, pentru fiecare in
parte,
Tabelul 6.S. - Analiza ABC

POQdcrea Ponderen. B C 
Locut ierarhic cumula:tll cumuladi
Vinzliri Claslllc.re.
Produsnl In runctie de I. vinzliriJe 1n numirui
(mil. lei) ABC
vAndri tomlt deprodu!.
(%) .(%) o   100% !'<>TId",•• eumulat! 
P, 7800 1 2932 8,33 In numlirul  de wrole 
A
P, 5200 2 4887 1667
P, 2600 3 58,65 25,00 Fig. 6.9. ­ Curba lui Parero 
P, 1800 4 65,41 3333
J:l
p, 1700 5 71,80 4161 Relapa  dintre ponderea cumul.UI  in  vanzliri  ~i ponderea cumuJatli  in  numilrul 
p, 1500 6 1744 5000 de produse poate Ii exprimatl\ aslfe!: 
P, 1450 7 82,89 5833 , y_(I+A)X 
P, 1300 8 8778 6667 :
A+X 
p, 1100 9 91,92 7500 ; c. 
C
Pm 950 10 95,49 83,33
unde  Y este ponderea cumulalli In  vanzliri,  X este ponder""  cumnlati!  in  numirul  de
P" 700 11 9812 9167
atticole, iar A estc ()  conslrultJI. 
I'll 500 12 10000 10000
Total 26600 - ~
- -

206 
207 

~
 Carmen Bm"" - Logistica •parte IIIlegnmlil a lanflllui de apravlzlonare-livrare Suxurile de miirfuri

Penlru exemplul anterior. constanta A se poate deterrolna cu aju!orul fonnulei

unnfitoare:
.. , mediu
anual D,O D,
-'----'-", ~ 0 2647
~-
Y -x 0,4887·0,1667 '
\ "
In =1 in care s-a deiermin.t valoarea constant.! A, se cunol!!jlc ierami.
~ produselor In func!ie de vMzllri ~i a fost estimat nivelul total .1 vAnzllrilor anuale, se
pot stabili ponderea cumulatl! In vlinzliri ~i valoarea vlinzlIriior, care corespund fieclirui
C., produs din numi!rul total al produselor considerate de fum~. In funqle de valoar•• D,
o
vllnzllrilor, so detlin~ valoarea sloeulul mediu ce trobui. menlinut din· fiecnre D, depozitui i
~
produs, penlru a "",\iz.a vAnzilrile totale eslimate.
t,., Regula rlidliclnll p~trae este 0 meto~ co se poate aplica pentru conlrolul () Uvr!rile anu.ale din depozit
agrega! al stocurilor••1!!Uri de vileza de circulalie, numi!rul de rOlapi ~i analiza ABC.

'- ,
Aceast~ meto~
I.
esle utilizatli penlru a determm. nivelul stocurilor. In cazul
modifidirii numi!rului depozitclor care opel.au firma.
SA eonsid~m 0 firm~ care §i·a propos consolldarea relelei sale de depozite.
Fig. 6.10. Curb.sIoe-Uvrar!

Pentru controlul agregal al stoeurilor se poate utiliza ~i limit. Invesllt1ei

prin Inlacuire. depozitelor regionale eu un gingur depolit central. Stoeul mediu co va lotale, Firma poale .mbili un nlvel maxim al invesliliilnr In slocnri, care nu trebuie sa
,." fi men!inut ,n noul depozit se calculeazii pe baza formulei: fie dep!~it Controlul slocurltor urmilre$Ie respectarea acestei Iimile pc ansamblul
produselor (:11 istente 'jntr~u anumit de depozitare.
," S, =SiJO In cazul in care poHtica de stocuri este bazatii pe punctul..de reaproviziopare
-
1

in situalii de cert;tudine privind cererea ~i dlll'll!a ciclului de perfomanl~, limilarea

unde estc stocuI optim din noul depozit, In urma consolid!rii (exprimat eantillltiv investiliei totale in sweuri presupune respectsrea urm~loaei inegaliUp:
~ 'J
811\1 valorie).Si este stoeul din fiecare depozi! eJtistent Inainte de eonsolidare (exprimat
In aeeel!!ji unitale de milsum ca ~i S.) ~i n este numi!rul depozitelor din releaua C Q; <!
ne-oonsolidatii. ui 2 -

-
me.x
Aplicabilitatea regulii r&iaeinii p!ttate oste limta~ de Indeplinirea ipotezelor
~cd pe care ge bazeazii. 0 p~ ipotei!\ const~ in egaiilatea canti~plor de produse unde c,. esle costul produsului i menlinut in stoe, Qi esIem~riea comemil
.xistente In stoe, In eele n depozite. A doW! ipotezii se ref~ la descrierea relallei (exprimal~ canlilativ) pentru produsul i ~i esle limit. maxiMa a investi!iei lolale In
dintre S, ~i S, co ajutorul rlid~cn p~tae. slncuri (pen!f!l toate produsele).
IJ".J
Metoda rel'liel dlnln stoc ~I cerere Inl~ru inconvenientele specifice Mlirimea comenzii penlru un anumil produs i sc poate stabili pc baza fonnulei
regum rMlicinij pattal•. Pentru uliliza= metodei sunl necesare dale referltoare la EOQ, a lui Wilson:
stocuI mediu 11 livrarile anual. din ficcare depanl al firmei. Rela~ dintre cel doi
indicatori se poate reprezenla grafic sub forma unci curbe (vezl 6.10.).
." Sloeul mediu ce urme"zii sa fie menpnut Intr-un nou depont, care !rebui. Sa
Indeplineascl! un obiectlv prestabilit de livtllri, se poa!e delermin. gnUic, eu ajutorul
curbci stoo-Iivrliri. M!rimea medie a stocului se poate stabili ~i eu ajutoml forumle;:
=

unde Col esle costul comemii penlru produsul i. D; est<: cererea anualll (e"primalll
bu SM=a·L' cantit:ativ) penlm produ.ul i, C, esle costul anual al menliner;; sloeului (exprimat
procentual, In raport cu valaarea stoeului merliu annal), lar esle cosrul unilar aJ
unde SM est. stoeul mcdiu (exprimal cantltativ sau valorie) din noul depozit, L sun! produsului i.
~
livrllrile anuale ale depozitului (exprimate 1n .cea~i unital. de m!sur! ()!! ~j 8M), lar a
~i b sunt eonstanle.

208
•• 209
 Carmen Batan - parte inregranfii a lan(ulul cte aprOVlzronare-llvrare

Pentru calculate. m!rimii comenzii pentru produsul i, este nee,'sara ajustare.

..
n1
fomudei anterioare. Se mi\re~t artificial cestui de menlinere a stoeului eu 0 consta~
cr, Formul. esle un~loare: CAPITOLUL1  
2
Q:= (C, +a)C"
DEPOZITAREA MARFURILOR  

Constanta n se ,Iabil",t,
care esle v.labilA ectlali.:
incercari ~i erori. Valoarea constantei este cea
In  sistemul  logistic  .1  firmei,  depozitar""  ml1rfurilor  include  un  ansamblu  de 
activita!i  de  suslinere,  care  ojutA  la  indeplillirea  obiectlvelor  de  serv;r.  a  clienlilor.  -
,
I C
-'!L I 2 C"D,
f

2  V(C,  + ,~
-
- I"", 
Perspectiva asupra rolulul  ~l func\iilor depozitului a Inreglstrat mutalii considerabile in 
ultimele  decenii.  Ooma  deciziilar  adoptate  de  logisticieni  in  privinla  depozitelar  de  
.'
ma.rfuri  include  .tabilirea  numllrului  depozitelor,  determinarea  arnpla•• mentului,  
dimension area depozilelor ~i con.figurarea intemA a depozitului.  ,
Pe baza valerii a)  se detennin! marimea comenzii  pentm fiecam  produs ce va 
fi meniinul in stoe.  In  condil;; de eertitudine  privind  cerer""  ~! duralll  int"",.lulu! de 
reaprovizionare,  stoeul  mediu  pentru  iiecare  produs  reprezintii jum§tate  din m~rie.
comenziL  7,1.  EVlllu\ia conceptulul de d.po.llare 
Controlul  agregat  .1  stocudlor  v.  unnari  Indeplinirea  de  stocuri  a 
firmeL  Mmmea stocurilor Irebule  sa  asigure  iodoplinire.  nivel  darit  de  servire a 
clienliIor,  eu  eele mai  mid oosruri.  Prezen\ll  depozirelor  in  sistemul  logistic  este  consideratli  0  neeesimle  de 
nurneroase  flI1Ile,  Defmipa  lipicl!  asociatJ!  conceptului  de  deporit  subliniu.li  eli,  In 
esenll,  acesta  cste  1m  spatlu  de  pls.lran  a  stoeurilor  de  mlirfuri.  Depozitul  a  fost 
frecvenl  definil  In  literalnra  de  specialitlte  ea  un  loe special  destinat  penlnl 
ad§postirea  ~or depuse  spre  plistrnre,  prin  consim\imllntul  reciproc  .1 
deponentului il depozilarului.'  • 
Conceptul de  depozitare s­a modifiesl subsllintial  pe  parcursul  XX, 
depozitlltea a fosl  considerali 0  actlvitate necesara,  dar  de  cosruri, 
In  procesul  distribulici.  tn prima jurnAtate  a secolului,  asupra depezilmi, 
in domeniul conceptual  ~i praclic, a fost cnracterizatii de  urm~toael ""pecte, 
..   earaclerul  stalic.  Rolul  depozitului  consta  In  paslrarea
Malerille  prime,  materi.lele  ~i produsele  finite  erau  menlinule  0  durali 
!ndelungatJ!,  pAnil  clind .rau salicltate de  Funclia depozitului em de 
• asig"'" ceocoldanla, sub aspeel temporal,  cerere fi ofe~,
..  necorel.r"" eu  aU•••tlvitiiti logillUca  A1enlia. utilizatorilot de spa\ii de 
depozitare  era  focalizatii  numai  asupra  costurilor  generale  de  aces! 
dameniu  de activitate,  In  absell!a unci vizluni  inregratoare asupmlogisticii  '"
ml!rfurilor,  nu  eta urml!.rit  impactul depozitiidi In privlnra _rurilor allor 
activililli. 

210 
- I Rene Iabot,  Les Magaslns de Stockog€, Les  BditioilS  d·Orga.nisto~ Paris,  1979, p, 35. 

211