Ezame Medio: Timor Institute of Business
Ezame Medio: Timor Institute of Business
SEMESTER : VI
TURMA : B
DILI
2024
1.Apa yang dimaksud dengan:
a) sistem operasi
b) layanan operasi
c) pembuatan program
a) Sistema operasaun mak software ne’ebé maneja hardware no software iha komputadór ka
hardware, jere rekursu sistema nian, no fornese interfase ida ba utilizadór sira atu halo
b) Servisu sistema operasaun hanesan funsaun ne’ebe fornese husi sistema operasaun hodi
autentikasaun. Objetivu maka atu fornese ambiente ida ne'ebé efisiente no estável ba
lubuk ida hodi kria aplikasaun ka sistema ne’ebe bele hala’o husi komputador. Prosesu
manutensaun. Objetivu maka atu produz programa sira ne'ebé maka funsionál, efisiente,
1. Jere Rekursu sira: Sistema operasaun maka responsavel ba jestaun rekursu hardware
oioin, hanesan CPU, memória, no dispozitivu armazenamentu sira. Nia garante katak
prosesu oioin.
2. Garante Seguransa no Estabilidade: Sistema operasionál sira hakarak atu proteje dadus
no rekursu sira hosi asesu ne'ebé la autorizadu. Ida-ne'e inklui mekanizmu seguransa
nian, hanesan autentikasaun utilizadór nian no kontrolu asesu nian, no mós mantein
estabilidade sistema nian liuhosi jere erru sira no prevene estragu sira ne'ebé bele
3. Fornese Interfase ba Utilizadór: Sistema operasaun fornese interfase ida ne'ebé halo
fasil liu ba utilizadór sira atu halo interasaun ho hardware no software. Ida-ne'e bele sai
hanesan interfase gráfiku (GUI) ka interfase liña komandu (CLI), ne'ebé permite
utilizadór sira atu hala'o programa sira, jere arkivu sira, no konfigura konfigurasaun
3. Jelaskan Tentang:
a. Fungsi Dasar SO
komputadór. Ida-ne'e inklui kria, ajenda, no hapara prosesu sira. Jestaun prosesu mós
garante katak CPU uza ho efisiente no katak prosesu sira bele komunika ba malu.
determina memória hira maka fó ba prosesu ida-idak, no mós hala'o jestaun memória
Interfase Uzuáriu: SO fornese interface ida ba utilizadór sira atu halo interasaun ho
sistema, liuhosi GUI (Graphical User Interface) ka CLI (Command Line Interface).
Interface ida-ne'e halo fasil ba utilizadór sira atu hala'o aplikasaun sira, jere arkivu sira,
Seguransa no Asesu:a SO proteje dadus no rekursu sistema nian hosi asesu ne'ebé la
protesaun dadus.
Sinál Analójiku
Sinál analójiku maka tipu sinál ida ne'ebé maka kontinua no bele iha valór sira iha luan
ida. Sinál sira-ne'e reprezenta mudansa fíziku diretu sira, hanesan lian, naroman, ka
temperatura.
1. Karakteristiku:
Kontinuidade: Valór sinál sira bele muda ho di'ak lahó pauza. Ida-ne'e signifika
Forma onda: Sinál analójiku sira normalmente deskreve iha forma onda, hanesan
onda sinusoidal.
Efeitu husi barullu: Sinál analójiku sira iha tendénsia atu sai suspetivel liu ba
transmite.
Ezemplu:
- Sinál rádiu FM
- Sensor temperatura ida ne'ebé produz mudansa tensaun bazeia ba temperatura ambiente
Sinál Dijitál
Sinál dijitál maka tipu sinál ida ne'ebé maka diskreta, ne'ebé maka bele foti de'it valór
balu, normalmente iha forma númeru bináriu (0 no 1). Sinál sira-ne'e reprezenta dadus
iha forma ida ne'ebé fasil liu ba komputadór no aparellu eletróniku sira atu prosesa.
1. Karakteristiku:
Diskretu: Valór sinál nian bele de'it iha pontu ida, nune'e laiha valór entre
pontu sira.
Ezemplu:
-Dadus komputadór nian (arkivu testu sira, imajen sira, vídeo sira)
- Sinál sira ne'ebé uza iha komunikasaun dijitál sira, hanesan internet
entre hardware no software. Komprende sistema operasaun sira ajuda ita atu
hanesan CPU, memória, no dispozitivu I/O sira. Estuda sira permite ita atu komprende
dezenvolvedor sira atu kria aplikasaun sira ne'ebé efisiente no kompativel liu.
seguransa sistema nian. Estuda sira ajuda ita atu komprende oinsá atu proteje sistema
optimiza dezempeñu sistema no aplikasaun nian, liuhosi jere prosesu sira no memória
ho efetivu liu.
6. Inovasaun no Peskiza: Iha mundu ida ho teknolojia ne'ebé sempre evolui, estuda
sistema operasionál sira fornese fundasaun ida ba inovasaun no peskiza iha área foun
Jeralmente, aprende sistema operasaun sira maka pasu fundamentál ida ba ema ne'ebé
Jestaun Memória
4. Jestaun Memória Virtuál: Permite sistema atu uza memória barak liu duké
ne'ebé disponivel fizikamente liuhosi utiliza disk sira hanesan memória adisionál.
5. Jestaun Asesu ba Memória: Jere asesu ba memória hodi hadi'a sistema nia
velosidade no resposta.
b.)Apa tujuan dari manajement input/output?
2. Jestaun Dispozitivu: Fornese interfase ida atu jere dispozitivu I/O oioin,
hanesan disk, printer, no rede sira, atu nune'e aplikasaun sira bele interaje ho
diferensa sira velosidade nian entre CPU no dispozitivu I/O sira, no mós
Nune'e, memória no jestaun I/O maka krítiku atu asegura katak sistema operasaun
Protesaun hardware maka konjuntu ida hosi mekanizmu no tékniku sira ne'ebé
dezeña atu proteje hardware komputadór nian hosi estragu, uza sala, ka asesu
Bus iha kontestu komputador hanesan dalan komunikasaun ne’ebe uza hodi
transfere dadus, enderesu, no kontrola sinal entre komponente oioin iha sistema
Funsaun Bus:
nian.