Vai al contenuto

Carghjese

À prupositu di Wikipedia

Carghjesi ò Carghjese (in grecu: Καργκέζε, rumanizzazione: Kargkéze; in talianu: Cargese), hè un cumune di a Corsica suttana. In u cumune esistenu ancora parechji familli di urighjini greca.

Carghjesi

Statu Corsica
Rigioni {{{rigioni}}}
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu
Cantonu Dui Sevi
Codici INSEE 2A065
Codici pustali 20130
Merri François Garidacci (2008-2014)
Intercumunalità
Longitudina
Latitudina
Altitudina
Superficia ettari
Pupulazioni 982
Dinsità ab./km²

In u 1676, 730 famiddi grechi urighjinarii di Itilo, in u sudu di u Pilupunnesu in a zona di a pinisula di Mani pà fughja a duminazioni turca sbarconu in Corsica, avendu uttinutu da a Ripublica di Ghjenuva u pirmessu di trasfirisciasi. I Grechi ebbini in cuncissioni grandi tarreni chì ùn erani micca abitati in a zona di Paomia, in a zona interna di Sangonu, è ci custitusini una prima culonia: accolti di manera ustili da a pupulazioni lucali, i fughjiti fubbini à più ripresi attaccati duranti i rivolti antighjinuvesi di 1715 è di 1729, truvandu rifughju in a piazzaforti di Aiacciu in u 1735 (quici esisti ancora una cappedda di ritu grecu). À parta da 1769 si trasfirisini infini, sottu à a prutizzioni francesa, à Carghjesi. U paesu fubbi ancora attaccatu da i Corsi in 1793, duranti a Rivuluzioni, è a pupulazioni ebbi à fughja dinò à Aiacciu. Ridotti di un terzu di l'effettivi, i Carghjisini pobbini riturnà à i so casi solamenti quattru anni dopu.

Tradizioni linguistichi

[mudificà | edità a fonte]

Oghji u dialettu neugrecu di Carghjese hè cumpletamente spentu. L'ultimi fasi di questa parlata fubbini usservati da u linguistu O. Parlangèli, chì in 1952 parla di un numaru assai limitatu di individui, distribuiti in dui nuclei familiari, dinò capaci di praticalla. U spenghjimentu di u dialettu neuellenicu ùn hà impiditu u mantinimentu di i casati urighjinari, di un certu numaru di prestiti lissicali passati à u dialettu corsu lucali chì si affirmò dopu, è soprattuttu di l'usi liturgici grecu-catolichi in una di i dui chjesi di l'abitatu. Quisti mimorii custituiscenu oghji u principali elementu di spicificità culturali di a cumunità carghjisana [Nicholas 2006].

Da Carghjesi, o più pricisamenti da Revinda, inizia un sintieru escursiunisticu par u Monti Cintu.

Dipoi 2002 : François Garidacci

  • Scarpò
  • Ciarbillì
  • Diavulè
  • Flaccà
  • Bamballò
  • Pestasale

Carghjese (pieve)

Navata è coru di a chjesa latina.
A chjesa ortodossa Santu-Spiridon.

Bibliografia

[mudificà | edità a fonte]
Negotiating a Greco-Corsican Identity, N. Nicholas, in "Journal of Modern Greek Studies", 2006, n. 24, pp. 91-133.
Dialetto neogreco parlato a Cargese (Corsica), Parlangèli, O. 1952, in "Orbis", n. 1, pp. 53-54.
Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza

pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy