Rujenedes germaniches
Articul per Ladin Gherdëina |
Germanich | |
---|---|
Distribuzion geografica | Sëura dut l mond, dantaldut te l'Europa dl nord, vest y zentrela, sul cuntinënt american (Anglo-America, Paejes Basc de la Caribich y Suriname), Sudafrica y Ozeania |
Tlasificazion linguistica | Indo-Europeich
|
Proto-rujeneda | Proto-Germanich |
Sudivijions | |
ISO 639-2 / ISO 639-5 | gem |
Linguasphere | 52- (phylozone) |
Rujenedes germaniches te l'Europa | |
Cherta dl mond che mostra i stac ulache na rujeneda germanica ie na rujeneda prinzipela o ufiziela Stac ulache la rujeneda de l'oma de la maiuranza de la populazion ie na rujeneda germanica
Stac o raions ulache na rujeneda germanica ie na rujeneda ufiziela, ma ne ie nia la rujeneda prinzipela de la maiuranza
Stac o raions ulache na rujeneda germanica ne à degun status ufiziel, ma vën scialdi adurveda te cër cuntesć de vita o da na mëndranza dl post |
La rujenedes germaniches ie n ram de la familia de la rujenedes indoeuropeiches y ie la rujeneda de l'oma de plu de 500 milions de persones, dantaldut te l'Europa, te l'America dl Nord, te l'Oceania y tl Sudafrica. La majera rujeneda germanica ie l nglëisc, che ie ënghe la rujeneda plu adurveda al mond, cun ntëur a 2 miliarc de persones che sa da rujené nglëisc. Duta la rujenedes germaniches ruva dala rujeneda proto-germanica, che univa rujeneda te la Scandinavia tl Tëmp dl Fier.
La rujenedes germaniches ie spartides su te trëi rams: la rujenedes germaniches uzidenteles, chëles urienteles y la rujenedes germaniches dl nord.
La majer ram ie chël de la rujenedes germaniches uzidenteles, de chëles che fej pert tra l'auter l nglëisc, che ie la rujeneda de l'oma de plu de 400 milions de persones, l tudësch, che ie la rujeneda de l'oma de ntëur a 100 milions de persones y l'olandesc, la rujeneda de l'oma de ntëur a 25 milions de persones, adum cun autra mëndra rujenedes.
L segondo majer ram ie chël de la rujenedes germaniches dl nord, de chëles che fej pert tra l'auter l svedesc, l danesc y l norvegesc, che ie trëi rujenedes che se semea scialdi ie che ie da capì danter l'una y l'autra, y che adum ie la rujenedes de l'oma de ntëur a 20 milions de persones. Pra la rujenedes germaniches dl nord toca mo autra a mëndra rujenedes sciche l islandesc.
L ram de la rujenedes germaniches urienteles ie bele mort ora. De chël ram fajova pert tra l'auter la rujeneda gotica.