Sari la conținut

Comitatul Solnoc-Dăbâca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Comitatul Solnoc-Dăbâca
(Szolnok-Doboka)
—  comitat al Regatului Ungariei  —
Stemă
Stemă
Coordonate: 47°09′00″N 23°52′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.15°N 23.8667°E

Țară Regatul Ungariei
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăDej

Suprafață
 - Total4,786 km²

Populație (1910)
 - Total251,936 locuitori
 - Densitate52,6 loc./km²
Naționalități• români - 189.443 (75,19%)
• maghiari - 52.181 (20,71%)
• germani - 6.902 (2,73%)
În prezent înRomânia

Prezență online

Poziția localității Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka)
Poziția localității Comitatul Solnoc-Dăbâca
(Szolnok-Doboka)
Poziția localității Comitatul Solnoc-Dăbâca
(Szolnok-Doboka)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Solnoc-Dăbâca
(Szolnok-Doboka)

Comitatul Solnoc-Dăbâca, cunoscut și ca Varmeghia Solnoc-Dăbâca (în maghiară Szolnok-Doboka vármegye, în germană Komitat Szolnok-Doboka), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Dej.

Geografie

Comitatul Solnoc-Dăbâca se învecina la vest cu Comitatul Sălaj (Szilágy), la nord-vest cu Comitatul Sătmar (Szatmár), la nord-est cu Comitatul Maramureș (Máramaros), la est cu Comitatul Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) și la sud cu Comitatul Cluj (Kolozs). Râul Someș (Szamos) curge pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.786 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie

Comitatul Solnoc-Dăbâca a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. El a fost format prin unirea vechiului comitat Solnocul Interior (Belső-Szolnok) cu partea apuseană a Comitatului Dăbâca (83 de sate), 48 de localități din Chioar, comunele Uioara, Șieu, Sic și orașul Gherla.[1][2].

În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După primul război mondial are loc reorganizarea administrativă a zonei, comitatul Solnoc-Dăbâca devenind județ cu același nume și fiind format din 8 plase, 4 secretariate comunale, 82 secretariate cercuale, 312 comune rurale, 2 comune urbane, cu reședința tot în orașul Dej. La solicitarea subprefectului noului județ, denumirea noului județ Solnoc-Dăbâca va fi modificată în județul Someș, prin Decretul Regal nr. 2465/1925.

În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Teritoriul Comitatului Solnoc-Dăbâca este actualmente împărțit între județele Cluj (centrul și sudul, cu orașul Dej), Maramureș (nordul), Bistrița-Năsăud (estul) și Sălaj (vestul).

Demografie

În 1910, populația comitatului era de 251.936 locuitori, dintre care:

  • Români -- 189.443 (75,19%)
  • Maghiari -- 52.181 (20,71%)
  • Germani -- 6.902 (2,73%)

Subdiviziuni

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Solnoc-Dăbâca erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Bethlen Bethlen --- Beclean
Csákigorbó Csákigorbó --- Gârbou
Dés Dés --- Dej
Kápolnokmonostor Kápolnokmonostor --- Copalnic-Mănăștur
Kékes Kékes --- Chiochiș
Magyarlápos Magyarlápos --- Târgu Lăpuș
Nagyilonda Nagyilonda --- Ileanda
Szamosújvár Szamosújvár --- Gherla
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Dés --- Dej
Szamosújvár --- Gherla

Note

  1. ^ Pintilie, p. 22
  2. ^ C. Martinovici, N. Istrate - "Dicționarul Transilvaniei, Banatului și celorlalte ținuturi alipite" (Ed. Ardealul, Cluj, 1922)

Bibliografie

  • Mariana Pintilie, Dorin Pintilie - "Comuna Dăbâca: studiu monografic" (Ed, Eurodidact, Cluj-Napoca, 2001), ISBN 973-85092-4-6, p. 21-38

Legături externe


pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy