Sari la conținut

Corupția în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parte a seriei despre
Corupție
Metode

Mită • Furt • Fraudă • Deturnare de fonduri
• Spălare de bani • Șantaj • Fraudă electorală
• Nepotism • Favoritism • Clientelism
• Trafic de influență • Conflict de interese
• Abuz în serviciu • Evaziune fiscală
• Paradis fiscal

Combatere

• Libertatea presei • Libertate de exprimare
• Consolidarea statului de drept
• Independență judiciară
• Protejarea avertizorilor de integritate
• Principiul subsidiarității • Reducerea birocrației
• Transparență politică • Comerț electronic
• E-guvernare • Privatizare • Societate civilă

Corupția din diferite țări

• România • Moldova

Instituții anticorupție în România

• Direcția Națională Anticorupție
• Direcția Generală Anticorupție
• Agenția Națională de Integritate • DIICOT

Vezi și

• Corupție politică • Corupția în Armata Română
• Scandaluri publice în România
• Indicele de percepție a corupției
• Transparency International

editează
Protestatari cerând oprirea actelor de corupție în România
Harta mondială a nivelului de corupție, măsurată conform Indicelui de Percepție a Corupției de către Transparency International. Țările colorate în albastru înregistrează un nivel scăzut de corupție, iar cele în roșu înregistrează un nivel ridicat de corupție. Conform acestui indice al corupției, România se poziționa în 2016 pe locul 57. Cel mai scăzut nivel de corupție s-a înregistrat în Noua Zeelandă, Danemarca, Finlanda, și Suedia.[1]

Corupția în România reprezintă o problemă majoră și afectează multiple sectoare esențiale, precum sănătatea, educația și justiția.[2]

Corupția este un fenomen dăunător cu o tradiție îndelungată în societatea românească. Deși este adesea privită cu respingere, aceasta continuă să fie utilizată ca o strategie de rezolvare a problemelor și ca metodă de avansare profesională sau financiară. Corupția este alimentată de factori istorici, economici și sociali, precum sărăcia, legislația instabilă și lipsa aplicării legii, iar mentalitatea de îmbogățire rapidă a elitei politice și economice contribuie la perpetuarea acestui fenomen.[2][3]

Într-un raport din 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a evidențiat că numirea persoanelor în funcții publice prin intermediul unor plăți ilegale constituie un fenomen extrem de grav, capabil să amplifice corupția în rândul funcționarilor publici. Acești funcționari, odată numiți, sunt adesea stimulați să comită infracțiuni suplimentare pentru a recupera sumele plătite, ceea ce duce la o fraudare exponențială a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societății.[4][5][6]

Problema corupției a fost recunoscută și la nivel național ca o amenințare semnificativă. În 2006, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a clasificată corupția ca o amenințare la adresa securității naționale.[7][8] Această evaluare a fost reafirmată în 2014 de George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), care a subliniat că, dacă nu este combătută, corupția poate crea probleme majore unui stat modern, afectând securitatea și prosperitatea cetățenilor săi.[9][10]

Corupția în armată

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Corupția în Armata Română.

Corupția în structurile militare subminează securitatea și siguranța națională, afectând profesionalismul militar și eficiența în intervenții și operațiuni. Resursele destinate echipării și pregătirii soldaților sunt frecvent deturnate, iar echipamentele obținute prin contracte preferențiale sunt de multe ori de calitate scăzută. Această corupție în achiziții publice duce la risipirea fondurilor publice și împiedică modernizarea armatei, făcând-o vulnerabilă în fața amenințărilor.

Modernizarea și reformele armatei, vitale pentru o apărare eficientă, sunt adesea împiedicate de corupție. Fondurile alocate modernizării sunt deturnate spre proiecte inutile sau gestionate defectuos, afectând progresul și capacitatea armatei de a se adapta la standardele moderne de apărare, ceea ce periclitează întreaga structură de securitate națională.[11]

Consecințele corupției în armată

[modificare | modificare sursă]

Corupția la nivel managerial și promovările nejustificate creează un climat de nesiguranță și demoralizare în rândul militarilor. Deciziile de achiziție influențate de interese nelegitime duc la echipamente și tehnologii de apărare sub-standard, lăsând țara vulnerabilă în fața amenințărilor și limitând capacitatea de reacție. Acordarea preferențială a pozițiilor descurajează soldații și cadrele care respectă normele de integritate, provocând uneori exodul personalului bine pregătit și scăderea moralului trupelor. Într-o armată eficientă, susținerea publicului este esențială, pe lângă capacitatea operațională. Corupția erodează încrederea cetățenilor în abilitatea armatei de a asigura apărarea țării, alimentând tensiunile și îngrijorările legate de securitate.[12]

Corupția în sănătate

[modificare | modificare sursă]

Corupția în sistemul sanitar românesc a crescut semnificativ în ultimii zece ani, o realitate recunoscută de autoritățile române, cu estimări care plasează suma implicată aproape de un miliard de euro. Această problemă gravă este exacerbata de lipsa de transparență în procesul de achiziții publice și în organizarea licitațiilor din sectorul medical, ceea ce facilitează practici corupte și înșelătoare.[13]

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale corupției în sănătate este legătura strânsă cu cazurile de malpraxis. Unele dintre aceste cazuri au ieșit la lumină atunci când familiile afectate au cerut înapoi șpaga dată medicilor, evidențiind o cultură toxică a corupției în care pacienții se simt constrânși să ofere mită pentru a primi tratamente corespunzătoare.[14][15][16]

Corupția în sistemul medical contribuie la menținerea medicilor într-o situație precară din punct de vedere financiar. Remunerația scăzută acordată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) determină mulți medici să recurgă la venituri suplimentare din surse neoficiale, altfel riscă să plece în masă în străinătate, lăsând sistemul medical românesc într-o stare de criză.[17]

În cazul licitațiilor publice, companiile care oferă cele mai mici oferte, adesea rezultând din mită sau înțelegeri ilegale, pot furniza echipamente de calitate inferioară, punând în pericol sănătatea pacienților.

În 2015, au fost investigați și trimiși în judecată un secretar de stat din Ministerul Sănătății, un director din minister, opt manageri sau directori de spitale, un președinte de consiliu județean și zece medici, toate acestea fiind exemple clare ale dimensiunii problemei. Mita asociată cu contractele de achiziții publice din acest sector poate ajunge, în mod alarmant, la 20% din valoarea acestor contracte. [18]

Consecințele corupției în sănătate

[modificare | modificare sursă]

În sectorul sanitar, corupția poate duce la acces inegal și îngreunează obținerea tratamentelor necesare, mai ales pentru cei fără resurse financiare suplimentare. Pacienții sunt adesea nevoiți să ofere mită pentru servicii de bază, ceea ce contribuie la inechitate și perpetuează un sistem discriminatoriu.

Lipsa de transparență în achizițiile publice din sănătate generează costuri suplimentare și conduce la furnizarea de echipamente sau medicamente de calitate inferioară. Corupția influențează și derularea licitațiilor, ceea ce înseamnă că investițiile în sectorul sanitar nu sunt folosite în mod optim, afectând calitatea actului medical.

Salariile mici, combinate cu corupția răspândită, îi determină pe mulți profesioniști din sănătate să caute oportunități în afara țării. Această pierdere de resurse umane afectează și mai mult un sistem deja vulnerabil, diminuând calitatea serviciilor medicale.

Mita sau „atențiile” devin norme nescrise, adesea necesare pentru ca pacienții să beneficieze de tratamente adecvate. Aceasta afectează mai ales pacienții din medii defavorizate, care se confruntă cu costuri mai mari decât ar fi justificat, adăugându-se presiuni suplimentare asupra sistemului de sănătate.

Corupția în învățământ

[modificare | modificare sursă]

Corupția în sistemul educațional românesc reprezintă o problemă serioasă, cu multiple implicații asupra calității învățământului și a echității în procesul educațional. Aceasta se manifestă prin practici precum luarea de mită, fraudarea examenelor și numirea preferențială în funcții de conducere, toate având efecte negative asupra reputației instituțiilor de învățământ și a încrederii publicului în sistem.

Un exemplu notabil este cazul lui Ovidiu Marius Tirlogeanu, profesor de matematică din Tulcea, condamnat la cinci ani și opt luni de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită. El a fost implicat în fraudarea examenului de bacalaureat în 2014.[19]

Un alt caz este cel al lui Florin Constantin Enache, un profesor din Onești, care a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită. Enache a fost prins în flagrant în timp ce primea 350 de lei de la doi elevi în august 2012.[20]

Gheorghe Stancu, un profesor universitar de drept de la Universitatea Hyperion din Craiova, a fost condamnat la patru ani și jumătate de închisoare pentru luare de mită. El a încasat suma de 52.500 de euro pentru a favoriza studenții cu note mai mari la examenul de licență, ceea ce arată modul în care corupția poate submina integritatea academică.[21]

Lazăr Onisâi, prodecanul Facultății de Medicină de la Universitatea "Transilvania" din Brașov, a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare pentru luare de mită. El a fost obligat să returneze 8.750 de euro studenților care l-au denunțat.[22]

Marga Andrei, fost ministru al Educației,[23] a coordonat o rețea complexă de corupție care a permis atribuirea preferențială a posturilor din universitate de la Universitatea Babeș-Bolyai unor clienți selectați.

Liviu Pop, fost decan al Facultății de Drept de la Universitatea Babeș-Bolyai, a coordonat o rețea similară împreună cu Victor Ciorbea, prin intermediul căreia s-au oferit posturi preferențiale în domeniul juridic, inclusiv la Avocatul Poporului.[24][25][26]

Consecințele corupției în învățământ

[modificare | modificare sursă]

În sistemul educațional, corupția influențează negativ calitatea actului de predare și evaluare. Fenomenele de mituire a profesorilor pentru a obține note mai mari sau pentru a trece examene esențiale, cum ar fi bacalaureatul, duc la o scădere a standardelor academice. Astfel, diplomele își pierd valoarea reală, iar rezultatul este o forță de muncă mai puțin calificată.

Corupția creează un mediu nedrept în care eforturile și meritele reale nu mai sunt răsplătite pe măsură. Elevii și studenții care nu recurg la practici corupte sunt dezavantajați în fața celor care plătesc pentru note mai mari sau pentru diplome fără acoperire.

Atunci când comportamentele corupte devin obișnuite în școli și universități, tinerii sunt expuși unor exemple negative și riscă să internalizeze ideea că succesul se obține prin mijloace neetice. Aceasta scade motivația pentru învățare și formare profesională corectă, afectând dezvoltarea viitoare a societății.

Corupția în justiție

[modificare | modificare sursă]

Au existat cazuri în care unii avocați, precum Florin Costiniu, Doru Boștină, Cătălin Vasilățeanu și Mircea Tiba, au fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție, fie cu suspendare, fie cu executare, dar au continuat să practice avocatura. Legea avocaturii (Legea 51/1995) stipulează la articolul 14 că o persoană este considerată nedemnă să fie avocat dacă a fost condamnată definitiv pentru o infracțiune intenționată, cu potențial de a aduce atingere prestigiului profesiei. Cu toate acestea, Consiliul Baroului are competența de a evalua dacă infracțiunea respectivă afectează sau nu imaginea profesiei.

Spre deosebire de avocați, magistrații sunt suspendați imediat din funcție la inițierea unei acțiuni penale împotriva lor, indiferent de natura acuzațiilor și de legătura acestora cu activitatea profesională. În cazul unei condamnări definitive, magistrații sunt excluși din magistratură.[27]

Un caz notoriu de corupție în justiție este cel al Veronicăi Cîrstoiu, fostă judecătoare la Curtea de Apel București. În 2016, ea a fost condamnată definitiv la șapte ani de închisoare pentru primirea unei sume de aproximativ 630.000 de euro de la Dinel Staicu, în schimbul unei sentințe favorabile.[28]

Consecințele corupției în justiție

[modificare | modificare sursă]

Faptele de corupție în rândul magistraților și avocaților erodează grav încrederea publicului în sistemul judiciar. În lipsa unui cadru juridic în care cetățenii să se simtă protejați, devine dificil pentru instituțiile de drept să asigure un climat de justiție echitabilă și imparțială. Astfel, încrederea în statul de drept este puternic subminată, iar descurajarea infracțiunilor devine tot mai problematică.

Corupția duce la decizii judiciare viciate și periclitează respectarea legii. De exemplu, atunci când judecătorii iau mită pentru a oferi sentințe favorabile sau pentru a influența dosare, cei vinovați pot scăpa de consecințele legale, încurajând astfel recidiva și alte infracțiuni. Acest tip de compromis fragilizează coerența deciziilor judecătorești și creează un precedent negativ în aplicarea legii.

Corupția afectează și profesioniștii onesti, căci percepția că normele sunt încălcate constant diminuează moralul și motivația. Dacă devine „normal” să se recurgă la corupție, atunci standardele etice riscă să fie tot mai puțin respectate, iar corupția să devină o practică tacit acceptată în sistemul de justiție.

Instituțiile afectate de corupție nu mai au o funcționalitate optimă, iar orice reformă semnificativă este amânată sau chiar blocată. Această stagnare face dificilă integrarea reformelor moderne, permițând corupției să persiste prin perpetuarea unor practici și structuri nefuncționale.

Justiția devine susceptibilă la manipulare și influențare de către grupuri de interese economice sau politice, care folosesc corupția pentru a obține favoruri. În acest fel, nu mai sunt protejate interesele cetățenilor, ci interesele restrânse ale celor care exploatează breșele sistemului.

Combaterea corupției

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista dosarelor de corupție din România.

În România, principala instituție ce lucrează în interesul combaterii corupției este Direcția Națională Anticorupție.

În anul 2000, în contextul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, a fost adoptată legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

În perioada august 2005 - 1 octombrie 2012, aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupție.

Condamnarea definitivă a avut loc în 90% din cazurile trimise în judecată de DNA.

În 2010 au fost condamnate 154 persoane, în 2011 au fost condamnate 298 persoane și în primele 9 luni ale lui 2012 au fost condamnate 552 persoane.

În mai puțin de doi ani (2011-2012) au fost condamnate pentru corupție simțitor mai multe persoane decât în intervalul 2006-2010.

În perioada 2011-2012 au existat 33% de condamnări cu detenție.

În perioada august 2005 – octombrie 2012 au fost condamnați definitiv 26 de primari, viceprimari și subprefecți precum și 6 membri de consilii județene, 24 de magistrați, 164 de ofițeri de poliție, 50 de directori de companii naționale și instituții publice, 60 de persoane din cadrul instituțiilor cu atribuții de control (Garda Financiară, ANAF, AVAS, ITM, Administrații financiare etc.). [29]

DNA a avut de rezolvat 10 000 dosare în 2015. În cadrul DNA, în 2016, lucrau doar 90 de procurori.[30]

Peste 60% din pedepsele date de judecători sunt condamnări cu suspendare.[31]

Instanța poate obliga inculpații să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat.[32][33][34]

Codruța Kovesi a afirmat că procentul de achitări în dosarele DNA este de 10%, mult sub media europeană, de 25-30%.[35]

În politică

[modificare | modificare sursă]

Datorită anchetelor DNA, aproape jumătate din orașele mari, din România, nu mai au primari în funcție. 21 de primării, din cele 48 de instituții locale mari - reședințe de județ și sectoare (41 județe și 7 primării ale Bucureștiului) sunt eliberate de primari, suspendați pentru fapte de corupție. Acești primari, aleși în iunie 2012, au diverse probleme penale: sunt condamnați, se află în arest sau sub control judiciar, sunt trimiși în judecată, urmăriți penal sau declarați incompatibili. "Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv", prin ordin al prefectului, prevede Legea administrației publice locale. În cazul în care primarul este suspendat, atribuțiile îi sunt preluate de unul dintre viceprimari, desemnați prin vot secret al consilierilor locali. Cu câteva excepții, anul 2015 a fost anul în care s-au produs majoritatea arestărilor printre primarii României.

Orașe mari cu primari suspendați în urma problemelor penale:

  • Iași: Gheorghe Nichita (PSD) – suspendat pe 22 mai 2015, este implicat în două dosare și se află în arest preventiv. Este trimis în judecată pentru abuz în serviciu;
  • Pitești: Tudor Pendiuc (PSD) - Ianuarie 2015, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și abuz în serviciu. Se află sub control judiciar, a fost în arest preventiv și la domiciliu;
  • Râmnicu Vâlcea: Emilian Frâncu (PNL) - 2 iunie 2014, a fost prins în flagrant, după ce a cerut și a primit mită, în aprilie 2013. A fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare;
  • Târgoviște: Gabriel Boriga (PDL) – pe 22 mai 2014, și-a pierdut mandatul, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu;
  • Buzău: Constantin Boșcodeală (PSD) - pe 3 martie 2016 și-a pierdut mandatul. Este condamnat la 5 ani închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu;
  • Constanța: Radu Mazăre (PSD) 22 mai 2015 – demisionar, acuzat de mită de 9 milioane de euro, a fost în arest preventiv și este trimis în judecată de DNA;
  • Piatra Neamț: Gheorghe Ștefan (PDL) - pe 26 martie 2015 a fost pus sub control judiciar în dosarul Microsoft după ce a fost în arest preventiv. A fost judecat și a primit 3 ani de închisoare, dar decizia nu este definitivă. Mai este trimis în judecată și în dosarul Poșta Română;
  • Ploiești: Iulian Bădescu (PSD), 10 martie 2015 - pus sub control judiciar pentru luare de mită și abuz în serviciu, a fost în arest preventiv și a fost trimis în judecată de DNA;
  • Miercurea Ciuc: Raduly Robert-Kalman (UDMR) 17 iunie 2015 - trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu;
  • Slobozia: Alexandru Stoica (PSD) 2 iunie 2015 - a fost trimis în judecată pentru fals intelectual și instigare la fals intelectual;
  • Slatina: Minel Prina (USL) 14 martie 2015, arestat la domiciliu pentru trafic de influență în dosarul de corupție al ministrului Darius Vâlcov (fost primar al orașului).
  • Tulcea: Constantin Hogea (PDL) - suspendat pe 24 august 2015. A fost arestat preventiv în luna mai pentru mită și a fost trimis în judecată de DNA în stare de arest la domiciliu;
  • Târgu Mureș: Dorin Florea (PDL) 26 martie 2015 - urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu;
  • Baia Mare: Cătălin Cherecheș (UNPR) - 2 octombrie 2015 urmărit penal pentru luare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu;
  • Reșița: Mihai Stepănescu (PSD) - pe 20 noiembrie 2015 a fost arestat preventiv, fiind acuzat de DNA de luare de mită;
  • Brașov: George Scripcaru (PDL) - pe 29 iunie 2015 a fost reținut de DNA pentru abuz în serviciu și luare de mită, fiind plasat apoi sub control judiciar;
  • București: Sorin Oprescu (independent susținut de USL) 15 septembrie 2015 - este acuzat de DNA de luare de mită și trimis în judecată pentru luare de mită, spălare de bani, abuz și constituire de grup infracțional;
  • Sectorul 1: Andrei Chiliman (PNL), 20 iunie 2015 - plasat sub control judiciar și trimis în judecată pentru abuz în serviciu;
  • Sectorul 2: Neculai Onțanu (UNPR) 25 martie 2015 - arestat pentru 30 de zile pentru luare de mită;
  • Sectorul 4: Cristian Popescu Piedone (PC) - în noiembrie 2015 și-a dat demisia după protestele de stradă, în urma incendiului din Colectiv. A petrecut 4 zile în arest preventiv, fiind totodată pus sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu;
  • Sectorul 5: Marian Vanghelie (PSD) - a fost trimis în judecată de DNA pentru 25 de infracțiuni, a fost arestat preventiv și plasat în arest la domiciliu;[36]

Printre primarii condamnați definitiv se numără și Antonie Solomon (PSD, PDL), primarul Craiovei, cu executare[37] și Cristian Poteraș (PDL) , primarul sectorului 6 al Bucureștiului, cu executare[38] Cristian Anghel (PNL), primarul din Baia Mare, cu executare,[39] Mircia Muntean (PDL), primarul din Deva, cu executare[40][41] Emilian Frâncu (PNL), primarul din Râmnicu Vâlcea, cu executare,[42] Nicolae Matei (PSD), primarul din Năvodari, cu executare.[43] Constantin Boșcodeală (PSD), primarul Buzăului, cu suspendare[44] Gabriel Boriga, primarul din Târgoviște, cu suspendare.[36] Adrian Viorel Stan, primar al orașului Techirghiol, cu executare[45] Adrian Mladin, primarul comunei Jilava, cu executare[46] Apostol Mușat, primarul comunei Snagov, cu executare[47] Mihai Stepanescu, primar al Reșiței, cu executare[48] Gheorghe Ștefan, primar al orașului Piatra-Neamț, cu executare[49][50] Costel Tulitu, primarul orașului Bechet, cu executare.[51] Adrian Domocoș, primarul Beiușului, cu executare[52]Radu Mazăre, primarul Constanței, cu suspendare[53], Romeo Stavarache, primarul Bacăului timp de trei mandate, cu executare.[54]

În perioada 1990-iunie 2016 au fost condamnați definitiv pentru corupție 11 primari de orașe și comune (indicați mai sus) și primarul sectorului 6 al Bucureștiului (Cristian Poteraș), Mircea Băsescu,[55] fratele fostului președinte, Traian Băsescu, și 66 de politicieni de rang înalt (parlamentari sau membri ai guvernului), din care:

Din cei 71 de mai sus, majoritatea (42, adică cca 59% din total) au fost condamnați cu executare, iar 29 (adică cca 41 % din total) au fost condamnați cu suspendare (PSD- Mihail Sirețeanu și Oana Niculescu-Mizil,Marian Ghiveciu și Marian Neacșu, Liviu Dragnea, Cătălin-Marian Rădulescu, ; PNL: Dan Ilie Morega, Tudor Chiuariu , Dumitru-Verginel Gireadă, Dian Popescu, Iosif Secășan, PDL Cosmin Mihai Popescu, Cosmin Mihai Popescu, Mircia Muntean, PRM Dănuț Saulea și Gigi Nețoiu (PSD, UNPR, PPDD), Grigore Crăciunescu (PNL), Corneliu Dobrițoiu (PNL), Titi Holban (PNL, UNPR, PSD), Radu Mazăre (PD, PSD).

Au fost achitați definitiv următorii politicieni de rang înalt (parlamentari sau membri ai guvernului): Paul Păcuraru, PNL, ministru al Muncii[130] Șerban Mihăilescu, parlamentar PSD[131] și Dumitru Dragomir, deputat PSD [132], Dan Radu Rușanu (PNL)[133][134]Ludovic Orban (PNL)[135], Valeriu Ștefan Zgonea (PSD), președintele Camerei Deputaților[136]

În fotbal

[modificare | modificare sursă]

Cornel Penescu, finanțatorul echipei FC Argeș Pitești a fost condamnat pentru mai multe fapte, între care mituirea arbitrilor meciurilor echipei sale.[137] George Becali, patronul FC Steaua București, a fost condamnat pentru mituirea unor oficiali ai Armatei Române în vederea facilitării unui schimb de terenuri foarte rentabil pentru Becali, dar prejudicios pentru Armată.[138] Cristi Borcea, unul din finanțatorii echipei Dinamo[139] Mihai Stoica, managerul general al Stelei, cu executare[140] Gheorghe Popescu,[140] impresarul și acționarul clubului Dinamo Ioan Becali, impresarul Victor Becali, președintele clubului Gloria Bistrița Jean Pădureanu, acționarul FC Dinamo și FC Universitatea Craiova Gigi Nețoiu, acționarul clubului FC Rapid George Copos și președintele FC Oțelul Galați Mihai Stoica au fost condamnați în așa-numitul „Dosar al Transferurilor” pentru că și-au însușit în folos personal o parte din veniturile provenite din transferurile de jucători ale cluburilor pe care le administrau, evitând și plata impozitelor datorate bugetului de stat.[141] Primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, a fost condamnat la închisoare pentru că, în calitate de primar, a dispus finanțarea de la bugetul local a clubului FC Gloria Buzău, club aflat în relații comerciale cu firme la care Boșcodeală era acționar în nume personal.[142]


În afaceri

[modificare | modificare sursă]

Din lumea afacerilor au fost condamnate următoarele persoane cu notorietate:Ilie Carabulea, cu executare,[143] Corneliu Iacubov , cu executare,[144] Sorin Ovidiu Vântu, cu executare,[145][146] Dan Voiculescu (politician), cu executare,[147] Sergiu Băhăian, cu executare,[148] Genică Boerică , cu executare,[149] Cătălin Chelu, cu executare[150] Costel Cășuneanu, cu suspendare[151] Marian Iancu, cu executare,[152] Marius Locic, cu executare,[153] Nicolae Popa (Gelsor) , director al grupului Gelsor, tatăl FNI, cu executare[154] Gheorghe Popilean, cu executare[155] Dinel Staicu, cu executare[156] La aceștia se adaugă și oamenii din fotbal care sunt în enorma lor majoritate și afaceriști în domeniul fotbalului, fiind fie investitori, fie impresari.

Legislație

[modificare | modificare sursă]

Legea prevede că magistrații corupți se pot bucura de pensiile speciale, chiar dacă au condamnări definitive.[157]

În iulie 2016, judecătorii CCR au decis că legea potrivit căreia aleșii condamnați cu suspendare nu își pierd mandatul contravine Constituției, admițând astfel contestația formulată de președintele Klaus Iohannis.[158]

Recuperarea prejudiciilor

[modificare | modificare sursă]

Premierul Dacian Cioloș a declarat, în octombrie 2016, la conferința Oficiilor Naționale de Recuperare a Creanțelor, că actul de justiție nu este complet atât timp cât nu sunt recuperate și bunurile provenite ilicit.[159]

Reacții internaționale

[modificare | modificare sursă]

Înaintea aderării României la Uniunea Europeană, baroana Emma Nicholson a afirmat că „România trebuie să atace cele trei mari probleme care îi îngreunează procesul de aderare: corupția, corupția și corupția!”.[160]

În martie 2010, Comisia Europeană, în raportul interimar privind justiția din România, a declarat că țara are cazuri de corupție rezolvate, dar pedepsele sunt prea blânde.[161]

Opinia publică

[modificare | modificare sursă]

Deși, potrivit sondajelor, 96% dintre români sunt împotriva acestei practici, o treime dintre ei au recunoscut că în ultimul an au fost implicați într-un act de primire sau dare de mită.[2]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Indicele de Percepție al Corupției - tabel oficial 2016”. . Accesat în . 
  2. ^ a b c Karla Engelhard (), „Jeder schmiert (Archiv)”, Deutschlandradio Kultur, accesat în  
  3. ^ „"Nationalsport" Korruption”, Der Standard, , accesat în  
  4. ^ „Ce întrebări ridică demisia subită a șefului ANRP”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  5. ^ „Mafia de stat de la restituirea proprietății”. România Liberă. . Accesat în . 
  6. ^ „Modul mafiot în care Vîntu trăgea sforile în Guvernul Tăriceanu. SOV, cu două săptămâni înaintea numirii oficiale: "Mihaiu pleacă guvernator în Deltă"”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  7. ^ Băsescu: Corupția este o amenințare la adresa securității naționale Arhivat în , la Wayback Machine., 3 octombrie 2014, Amos News, accesat la 16 septembrie 2016
  8. ^ Coruptia - factor de risc la adresa sigurantei nationale Arhivat în , la Wayback Machine., 22 februarie 2006, Iulia Vaida, România liberă, accesat la 16 septembrie 2016
  9. ^ „Șeful SRI: Corupția este o amenințare la adresa securității naționale” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în . 
  10. ^ „George Maior (SRI): Coruptia este o amenintare la adresa securitatii nationale - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  11. ^ Pena, Roland Cătălin (). „Statul Paralel e în tot și-n toate! Șeful Armatei Române până în 2015 atrage subtil atenția asupra corupției din jurul achizițiilor de armament”. Cetățeanul. Accesat în . 
  12. ^ „Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii”. recorder.ro. . Accesat în . 
  13. ^ Nume (). „Corupția din Sănătate, o boală care poate fi vindecată | Romania Libera”. Romanialibera.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „«Doctorița mi-a dat șpaga înapoi» | Știri”. Libertatea.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Medic spaga operatie”. Ziare.com. Accesat în . 
  16. ^ „Un prahovean i-a cerut medicului șpaga înapoi pentru că l-a operat greșit”. adevarul.ro. Accesat în . 
  17. ^ „Ce conotație interesanta poate avea pentru unii " SPAGA" la doctor. - Tu ai dat vreodată spagă?”. Kudika.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Kovesi: Procentul mitei este mai mare în sănătate decât în alte sectoare, ajunge la 20% din contracte - Esențial” (în en). HotNews.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Profesor condamnat la închisoare cu executare, pentru că a luat mită la Bacalaureat”. Antena3.ro. . Accesat în . 
  20. ^ „Profesor condamnat la trei ani de închisoare cu”. Romaniatv.net. . Accesat în . 
  21. ^ „Profesor universitar de Drept, condamnat la închisoare cu executare pentru luare de mită”. Evz.ro. . Accesat în . 
  22. ^ Nume (). „Fostul prodecan al Facultății de Medicină din Brașov, condamnat DEFINITIV pentru mită. Câți ani va petrece în închisoare | Romania Libera”. Romanialibera.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ [https://gazetadecluj.ro/implicarea-unui-judecator-clujean-trimite-dosarul-avocatul-copilului-la-sectia-de-investigare-a-infractiunilor-din-justitie/#comment-91059 http://www.ziare.com/cluj-napoca/cautare/s272-pag18 „Implicarea unui judecător clujean trimite dosarul avocatul copilului la secția de investigare a infracțiunilor din justiție”] Verificați valoarea |url= (ajutor).  line feed character în |url= la poziția 163 (ajutor)
  24. ^ „Scandalul de corupție de la Avocatul Poporului din România”. 
  25. ^ „Cercetări penale pentru infracțiuni de corupție la Avocatul Copilului”. 
  26. ^ „Clanul lui Pop Liviu a încercat să se înșurubeze la Avocatul Copilului”. 
  27. ^ „Romania, raiul avocaților condamnați penal. Cateva cazuri emblematice cu avocați condamnați definitiv, dar care pledează în continuare în instanță. Ce zice Baroul în cazul Florin Costiniu - Anticoruptie - HotNews.ro” (în en). Anticoruptie.hotnews.ro. Accesat în . 
  28. ^ „Fosta judecătoare Veronica Cîrstoiu, condamnată definitiv la șapte ani de închisoare - Anticorupție - HotNews.ro” (în en). Anticoruptie.hotnews.ro. Accesat în . 
  29. ^ DNA, Sinteza activității DNA în perioada 2005 - 2012, 10 octombrie 2012 http://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=23
  30. ^ Clarice DINU. „DNA, ce LOVITURĂ! Anunțul făcut în această dimineață chiar de Laura Codruța Kovesi. Vestea provoacă STUPOARE în clasa politică”. Gandul.info. Accesat în . 
  31. ^ „Kovesi: Analizele noastre ne arată că peste 60% din hotărârile de condamnare sunt decizii cu suspendare”. B1.ro. Accesat în . 
  32. ^ Condamnări în masă în dosarul "Bacului corupt" de la Bacău. Fostul director al Grupului Școlar ”Alexandru Vlăhuță” din Bacău, trei ani de închisoare, 5 iulie 2013, Ionut Ungureanu, Adevărul, accesat la 22 septembrie 2016
  33. ^ Sentință definitivă a Curții Supreme: trei ani și șase luni de închisoare cu executare pentru fosta șefă ITM Timiș, 30 iulie 2012, Adevărul, accesat la 22 septembrie 2016
  34. ^ Anchetată pentru corupție. Fosta șefă a Școlii Române de Afaceri, condamnată la 3 luni de închisoare cu suspendare, 13 mai 2015, Ionela Stănilă, Adevărul, accesat la 22 septembrie 2016
  35. ^ „Kovesi: Suntem mult sub media europeană la achitări; DNA Ploiești - între structurile cele mai performante – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ a b Alina Mihai. „Eu cu cine votez? Aproape jumătate din primarii României, surprinși în ipostaze penale - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  37. ^ Catalina Cocolos. „Fostul primar al Craiovei Antonie Solomon, CONDAMNAT DEFINITIV la 3 ani de închisoare cu executare: "Sunt în București, merg direct la Craiova ca să mă predau" - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  38. ^ „Fostul primar Cristian Poteraș, condamnat definitiv la 8 ani închisoare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „Primarul din Baia Mare, Cristian Anghel, condamnat definitiv la doi ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție”. Gandul.info. Accesat în . 
  40. ^ „Deputat condamnat definitiv pentru corupție”. Evz.ro. . Accesat în . 
  41. ^ AGERPRES, Primarul din Deva, Mircia Muntean, condamnat definitiv la 6 ani închisoare cu executare, www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  42. ^ acum 3 ani. „Primarul din Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare”. adevarul.ro. Accesat în . 
  43. ^ Cătălin Legănel. „Primarul din Năvodari, condamnat definitiv la închisoare pentru dare de mită”. Gandul.info. Accesat în . 
  44. ^ „UDATATE Primarul buzoian Boșcodeală, condamnat definitiv la trei ani cu suspendare de Curtea de Apel Brașov – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „Constanța: Curtea de Apel l-a condamnat la închisoare cu executare pe Adrian Stan, fost primar al orașului Techirghiol – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ „Primarul din Jilava, Adrian Mladin, condamnat definitiv la 5 ani și 10 luni închisoare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ „Fostul primar din Snagov Apostol Mușat, condamnat definitiv la 2 ani închisoare cu executare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ „Fostul primar al Resitei, Mihai Stepanescu, ramane cu condamnarea de trei ani cu executare. Hotarare definitiva - Anticoruptie - HotNews.ro” (în en). Anticoruptie.hotnews.ro. Accesat în . 
  49. ^ a b c „Condamnări definitive în dosarul Microsoft – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Gheorghe Ștefan, condamnat definitiv la 3 ani închisoare cu executare în dosarul privind finanțarea PDL – AGERPRES”. Agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „Costel Tulitu, fost primar in Bechet, condamnat la 3 ani de închisoare cu executare - Anticoruptie - HotNews.ro” (în en). Anticoruptie.hotnews.ro. .  Parametru necunoscut |accesate= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
  52. ^ „Curtea de Apel Oradea l-a condamnat pe fostul primar al Beiușului la 7 ani cu executare; episcopul Virgil Bercea achitat – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ AGERPRES, CAB: Radu Mazăre - condamnat la 4 ani închisoare cu suspendare în dosarul privind.., www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  54. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ co-authored by Cristina ANDREI, Andrei Luca POPESCU. „Mircea Băsescu, condamnat DEFINITIV la 4 ani cu executare. Reacția lui Băsescu”. Gandul.info. Accesat în . 
  56. ^ Evenimentul zilei, 23 martie 2004, http://www.evz.ro/detalii/stiri/gabriel-bivolaru-doar-cinci-ani-dupa-gratii-645510.html
  57. ^ Evenimentul zilei, 4 decembrie 2002, http://www.evz.ro/detalii/stiri/trei-ani-de-puscarie-pentru-bivolaru-514362.html
  58. ^ „ADRIAN NĂSTASE, condamnat definitiv la DOI ANI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în "Trofeul calității". Poliția și ambulanța au venit acasă la fostul premier - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  59. ^ „Adrian Năstase, CONDAMNAT DEFINITIV la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul ZAMBACCIAN. Dana Năstase, 3 ani cu suspendare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  60. ^ Hotnews, 6 iunie 2011, http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-8771280-fostul-deputat-psd-mihail-sireteanu-fost-condamnat-definitiv-doi-ani-inchisoare-suspendare-iccj.htm
  61. ^ România liberă, 5 mai 2010http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/fostul-senator-vasile-duta--condamnat-definitiv-la-cinci-ani-de-inchisoare-185572
  62. ^ Adevărul, 18 septembrie 2012 http://www.adevarul.ro/actualitate/Ce_VIP-uri_au_fost-ce_puscariasi_au_ajuns_0_775722739.html
  63. ^ Valentin Anghel. „Nicolae Mischie, condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru corupție. A fost încarcerat - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  64. ^ Realitatea, 22 April, 2013 http://www.realitatea.net/catalin-voicu-condamnat-definitiv-la-sapte-ani-de-inchisoare-cu-executare_1165309.html?utm_source=Cub-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb Arhivat în , la Wayback Machine.
  65. ^ Biro ATTILA. „Deputatul PSD Nicolae Vasilescu condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare”. Gandul.info. Accesat în . 
  66. ^ Gândul, 07.10.2014, http://www.gandul.info/stiri/oana-mizil-condamnata-penal-trei-ani-de-inchisoare-cu-suspendare-pentru-iubita-lui-vanghelie-13368713
  67. ^ Hot News, 13 February, 2015 http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-19369262-miron-mitrea-fost-condamnat-doi-ani-inchisoare-executare.htm
  68. ^ „Deputatul Ion Stan, condamnat definitiv la doi ani închisoare cu executare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  69. ^ „Senatorul Sorin Lazăr, condamnat la șase luni de închisoare pentru conflict de interese. Parlamentarul a recunoscut fapta”. adevarul.ro. Accesat în . 
  70. ^ „Fost securist si deputat PDSR, Mihai Tanjala poate fi extradat din Insulele Cayman | Agenția AMOS News”. Amosnews.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  71. ^ „Dorin Lazăr Maior, condamnat la șapte ani de închisoare cu executare | DC News | De ce se intampla”. Dcnews.ro. Accesat în . 
  72. ^ Andrei Dumitrescu - Mediafax. „Dorin Lazăr Maior a fost dat în urmărire internațională - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  73. ^ Departamentul Social - Mediafax. „Deputatul PSD Anghel Stanciu, condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  74. ^ Catalin Lupasteanu - Mediafax. „Fostul deputat Ion Dumitru, condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  75. ^ Mihai SCHIAU. „Președintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, a fost condamnat definitiv, după ce și-a angajat soția la cabinetul parlamentar”. Gandul.info. Accesat în . 
  76. ^ Catalin Lupasteanu - Mediafax. „Deputatul Vasile Gliga, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  77. ^ „Fostul deputat Marian Ghiveciu, condamnat definitiv la 3 ani închisoare cu suspendare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  78. ^ „Deputatul PSD Marian Neacșu, condamnat definitiv la 6 luni închisoare cu suspendare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  79. ^ „ÎCCJ: Liviu Dragnea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul 'Referendumul' – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  80. ^ „Senatorul PRU Marius Isaila, condamnat definitiv la cinci ani si patru luni de inchisoare - Anticoruptie - HotNews.ro” (în en). Anticoruptie.hotnews.ro. Accesat în . 
  81. ^ „Deputatul Cătălin Marian Rădulescu a fost condamnat definitiv la un an și șase luni închisoare cu suspendare – AGERPRES”. Agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  82. ^ Antena 3, 26 martie 2012, http://www.antena3.ro/romania/deputatul-pnl-virgil-pop-condamnat-definitiv-la-cinci-ani-de-inchisoare-recursul-i-a-fost-respins-160992.html
  83. ^ Realitatea, 10 November 2011, http://www.realitatea.net/deputatul-dan-morega-condamnat-definitiv-la-inchisoare-cu-suspendare-pentru-coruptie_885671.html Arhivat în , la Wayback Machine.
  84. ^ Gândul, 25.02.2013, http://www.gandul.info/news/fostii-ministri-decebal-traian-remes-si-ioan-avram-muresan-condamnati-definitiv-la-trei-ani-de-inchisoare-cu-executare-10597406
  85. ^ Mediafax, 4 iunie 2013, http://www.mediafax.ro/social/dosarul-valiza-gigi-becali-condamnat-definitiv-la-trei-ani-de-inchisoare-cu-executare-ce-se-va-intampla-cu-cei-1-7-milioane-de-euro-sechestrati-de-dna-10923778
  86. ^ Biro ATTILA. „Curtea Supremă a decis: Nagy Zsolt - 4 ani cu suspendare, Tudor Chiuariu - 3 ani și 6 luni cu suspendare. Vezi în text rechizitoriul dosarului”. Gandul.info. Accesat în . 
  87. ^ Catalin Lupasteanu - Mediafax. „Relu Fenechiu, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare CU EXECUTARE. El s-a predat Poliției Județene Iași - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  88. ^ Adevărul, 25 martie 2013, http://adevarul.ro/news/politica/serial-adevArul-interviu-deputatul-condamnat-penal-bacalaureat-40-ani-e-rau-prost-inveti-nu-e-rusine-1_515083bc00f5182b854e010e/index.html
  89. ^ „Sorin Pantiș, condamnat la 7 ani de închisoare cu executare:”. Jurnalul.ro. . Accesat în . 
  90. ^ Gândul, 07.10.2014, http://www.gandul.info/stiri/sorin-rosca-stanescu-condamnat-in-dosarul-rompetrol-la-2-ani-si-4-luni-cu-executare-anuntul-senatorului-dupa-decizia-instantei-13369573
  91. ^ Otilia Ciocan. „Sorin Roșca Stănescu, condamnat în DOSARUL ROMPETROL la 2 ani și 4 luni cu executare. Anunțul senatorului după decizia instanței”. Gandul.info. Accesat în . 
  92. ^ Gândul, 28.11.2014, http://www.gandul.info/stiri/senatorul-pnl-dian-popescu-a-fost-condamnat-la-cinci-luni-de-inchisoare-cu-suspendare-13663228
  93. ^ Gândul, 25.03.2015, http://www.gandul.info/stiri/fostul-senator-pnl-iosif-secasan-condamnat-la-inchisoare-cu-suspendare-14052586
  94. ^ http://www.mediafax.ro/social/fostul-primar-din-ramnicu-valcea-emilian-francu-ramane-definitiv-cu-condamnarea-de-patru-ani-de-inchisoare-cu-executare-12680547, http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=223&leg=2004&cam=2 Arhivat în , la Wayback Machine.
  95. ^ Otilia Ciocan. „Deputatul Hubert Thuma și fostul procuror Mihai Betelie,condamnați definitiv la 6 luni cu suspendare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  96. ^ „Fostul ministru Corneliu Dobrițoiu, condamnat definitiv la un an închisoare cu suspendare în dosarul 'Case pentru generali' – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  97. ^ Fostul senator PNL Ovidiu Marian, condamnat definitiv la doi ani de inchisoare cu executare si la confiscarea a 500.000 de euro - Esential - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  98. ^ România liberă, 11 April, 2011, http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/deputatul-cosmin-mihai-popescu-condamnat-definitiv-la-doi-ani-de-inchisoare-222167.html[nefuncțională]
  99. ^ Gândul, 12.12.2013, http://www.gandul.info/stiri/fostul-deputat-pdl-dan-pasat-a-fost-condamnat-la-trei-ani-de-inchisoare-cu-executare-11759179
  100. ^ Gândul, 29.06.2012, http://www.gandul.info/news/generalii-eugen-badalan-si-mihail-popescu-condamnati-definitiv-la-patru-ani-de-inchisoare-cu-suspendare-9796147
  101. ^ Hotnews, 24 septembrie 2013, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15642683-deputatul-mircia-muntean-condamnat-definitiv-patru-ani-inchisoare-suspendare.htm
  102. ^ Hot News, 21 ianuarie 2014, http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-16452568-fostul-deputat-pdl-sorin-pandele-condamnat-definitiv-5-ani-nchisoare-pentru-coruptie.htm
  103. ^ Realitatea.net, 25 June, 2014, http://www.realitatea.net/fost-deputat-condamnat-definitiv-la-sase-ani-de-inchisoare-cu-executare_1469724.html
  104. ^ Gândul, 16.02.2015, http://www.gandul.info/politica/monica-iacob-ridzi-condamnata-la-5-ani-de-inchisoare-cu-executare-13829054
  105. ^ Departamentul Social - Mediafax (). „Fostul director adjunct al APIA, condamnat definitiv la șapte ani și șase luni de închisoare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  106. ^ „Senatorul PD Aurel Pană a trecut la PRM”. Amosnews.ro. . Accesat în . 
  107. ^ „Fostul deputat Alin Trășculescu a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  108. ^ „ÎCCJ: Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia, condamnat definitiv la 3 ani închisoare cu executare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ „Gheorghe Ștefan, condamnat la 3 ani închisoare cu executare în dosarul privind finanțarea PDL – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  110. ^ Mediafax, 28 mai,2012, http://www.mediafax.ro/social/ioan-avram-muresan-condamnat-definitiv-la-sapte-ani-de-inchisoare-cu-executare-pentru-deturnare-de-fonduri-9676582
  111. ^ Catalin Lupasteanu - Mediafax (). „CONDAMNĂRI DEFINITIVE în dosarul privatizărilor strategice: Șereș - 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare, Nagy - 4 ani - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  112. ^ Mona Hera - Mediafax. „Deputatul UDMR Marko Attila Gabor, condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  113. ^ Otilia Ciocan. „Deputatul Mate Andras Levente, condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  114. ^ Mediafax, 27 January 2015, http://www.mediafax.ro/social/condamnari-definitive-in-dosarul-privatizarilor-strategice-seres-4-ani-si-8-luni-de-inchisoare-cu-executare-nagy-4-ani-13787851
  115. ^ „George Copos, condamnat definitiv la patru ani de închisoare în dosarul Loteria I – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  116. ^ Catalin Lupasteanu - Mediafax, Otilia Ciocan. „Dan Voiculescu, CONDAMNAT la 10 ani de închisoare CU EXECUTARE în dosarul ICA. Voiculescu și ceilalți condamnați, încarcerați la Penitenciarul Rahova - VIDEO, FOTO - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  117. ^ Evenimentul zilei, 1 martie 2013,http://www.evz.ro/definitiv-fostul-deputat-prm-danut-saulea-condamnat-pentru-coruptie-spaga-codificata-1026.html
  118. ^ Otilia Ciocan. „Nati Meir, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare”. Gandul.info. Accesat în . 
  119. ^ Hotnews, 20 September, 2013, http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-15617792-fostul-primar-craiovei-antonie-solomon-condamnat-3-ani-inchisoare-executare-decizia-este-definitiva.htm
  120. ^ Mediafax, 12 iulie 2013,http://www.mediafax.ro/social/victor-babiuc-va-executa-pedeapsa-de-doi-ani-de-inchisoare-in-regim-deschis-becali-si-cioflina-nu-pot-iesi-din-penitenciar-11118398
  121. ^ Ziarul Financiar, 12 noiembrie, 2012, http://www.zf.ro/zf-24/dosarul-transferurilor-gigi-netoiu-condamnat-de-cab-la-trei-ani-de-inchisoare-10302467/
  122. ^ Gândul, 28.04.2014, http://www.gandul.info/stiri/un-an-de-inchisoare-cu-executare-pentru-deputatul-gheorghe-coman-care-si-a-recunoscut-vinovatia-12541091
  123. ^ „Fostul deputat Florin Popescu, condamnat definitiv la doi ani închisoare cu executare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  124. ^ „Adrian Severin, condamnat definitiv la 4 ani închisoare cu executare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  125. ^ „Deputatul Titi Holban, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  126. ^ AGERPRES, CAB: Radu Mazăre - condamnat la 4 ani închisoare cu suspendare în dosarul privind.., www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  127. ^ AGERPRES, UPDATE ÎCCJ: Fostul ministru Gabriel Berca a fost condamnat definitiv la 2 ani închisoare cu.., www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  128. ^ „Fostul deputat Mihai Radan, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare pentru conflict de interese – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  129. ^ „Deputatul Niculae Mircovici, condamnat definitiv la șase luni închisoare cu suspendare – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  130. ^ „Fostul ministru al Muncii Paul Păcuraru și Dan Ilie Morega, achitați definitiv în procesul în care sunt acuzați de corupție - Mediafax”. Mediafax.ro. . Accesat în . 
  131. ^ Valentin Anghel, Catalin Lupasteanu - Mediafax (). „Șerban Mihăilescu, achitat definitiv de ICCJ în dosarul armelor de vânătoare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  132. ^ „Dumitru Dragomir, achitat definitiv in dosarul de coruptie - Fotbal - HotNews.ro” (în en). Sport.hotnews.ro. Accesat în . 
  133. ^ AGERPRES, Dosarul ASF-Carpatica: Ilie Carabulea - condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu.., www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  134. ^ Radu Tutulan, Decizii DEFINITIVE în dosarul ASF Carpatica. Dan Radu Rușanu, achitat. Ilie Carabulea, condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare / Rușanu, după decizie: Mai sunt judecători și la București, Mediafax.ro 
  135. ^ Andreea Traicu, Ludovic Orban, ACHITAT definitiv în dosarul în care este acuzat că ar fi cerut bani pentru campanie / Dragnea: Niciodată nu mi-am dorit să intre cineva în pușcărie, Mediafax.ro 
  136. ^ Petru Mazilu, Fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, achitat definitiv pentru trafic de influență, Mediafax.ro 
  137. ^ Daciana Ilie, „Cornel Penescu, condamnat definitiv în șapte dosare penale, a cerut contopirea pedepselor. Câți ani de închisoare va executa”, Gândul, accesat în  
  138. ^ „Gigi Becali, CONDAMNAT LA 3 ANI DE ÎNCHISOARE cu executare: "Regret că am intrat în politică". Becali a fost dus la Penitenciarul Rahova - FOTO”, Mediafax, , accesat în  
  139. ^ Adrian Țone - Mediafax. „Reacția lui Cristi Borcea la decizia de CONDAMNARE din DOSARUL TRANSFERURILOR - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  140. ^ a b Catalin Lupasteanu - Mediafax (). „CONDAMNĂRI CU EXECUTARE în Dosarul Transferurilor: Copos - 3 ani și 8 luni, Mihai Stoica - 3 ani și 6 luni, Gică Popescu - 3 ani și o lună. LISTA celor 8 condamnări la închisoare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  141. ^ Catalin Lupasteanu (), „CONDAMNĂRI CU EXECUTARE în Dosarul Transferurilor: Copos - 3 ani și 8 luni, Mihai Stoica - 3 ani și 6 luni, Gică Popescu - 3 ani și o lună. LISTA celor 8 condamnări la închisoare”, Mediafax, accesat în  
  142. ^ „Dosarul "Gloria Buzau" - Constantin Boscodeala, primarul Buzaului”, HotNews.ro, , arhivat din original la , accesat în  
  143. ^ „Omul de afaceri Ilie Carabulea, condamnat definitiv la 1 an si jumatate de inchisoare cu executare - Esential” (în en). HotNews.ro. . Accesat în . 
  144. ^ Lucia Efrim - Mediafax. „Corneliu Iacobov, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  145. ^ „VIDEO Sorin Ovidiu Vintu, condamnat la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul favorizarii lui Nicolae Popa - Esential” (în en). HotNews.ro. Accesat în . 
  146. ^ „Sorin Ovidiu Vîntu, CONDAMNAT la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI. Sentința este definitivă - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  147. ^ Catalin Lupasteanu - Mediafax, Otilia Ciocan. „Dan Voiculescu, CONDAMNAT la 10 ani de închisoare CU EXECUTARE în dosarul ICA. Voiculescu și ceilalți condamnați, încarcerați la Penitenciarul Rahova - VIDEO, FOTO - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  148. ^ Valentin Anghel. „Sergiu Băhăian a primit o nouă condamnare: Zece ani de închisoare, pentru înșelăciune - Mediafax”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  149. ^ „Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sentința Curții de Apel București: Genică Boerică va sta 10 ani după gratii”. Jurnalul.ro. Accesat în . 
  150. ^ „Cătălin Chelu, condamnat la șase ani de închisoare cu executare în dosarul "Mită la MAI" | Ziarul Financiar”. Zf.ro. . Accesat în . 
  151. ^ „Stiri - stiri online, stiri TV, stiri video, stiri mobil”. Realitatea.Net. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  152. ^ Autor: Otilia Ciocan. „Dosarul Carom: Tender, condamnat definitiv la 12 ani și 7 luni de închisoare, Marian Iancu - 14 ani | Ziarul Financiar”. Zf.ro. Accesat în . 
  153. ^ Laura Mitran - Mediafax. „Marius Locic s-a predat la arestul Poliției Capitalei”. Gandul.info. Accesat în . 
  154. ^ Nume (). „Nicolae Popa, condamnat DEFINITIV la 10 ani și 4 luni de închisoare pentru prăbușirea FNI | Romania Libera”. Romanialibera.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  155. ^ „O nouă METODĂ de ESCROCHERIE în România. Vezi”. Romaniatv.net. . Accesat în . 
  156. ^ „Dinel Staicu, condamnat definitiv la 9 ani închisoare pentru fraudarea Transgaz – AGERPRES”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  157. ^ Florin Costiniu, condamnat pentru corupție, este premiat de stat cu o pensie de 16.000 RON. Fostul judecător își completează veniturile din avocatură, 23 aprilie 2013, Biro Attila, Gândul, accesat la 23 octombrie 2016
  158. ^ CCR: Primarii condamnați cu suspendare ÎȘI PIERD MANDATUL, 6 iulie 2016, Cristi Citre, Gândul, accesat la 19 octombrie 2016
  159. ^ Cioloș: Actul de justiție este incomplet fără recuperarea bunurilor ilicite, 20 octombrie 2016, Nicoleta Onofrei, Adevărul, accesat la 20 octombrie 2016
  160. ^ Funcționalitatea socială a corupției, 23 februarie 2006, Evenimentul zilei
  161. ^ Justiția româna criticată de CE. Corupția, pedepsită prea blând, 23 martie 2010, Pro TV, accesat la 24 octombrie 2016

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corupția_în_România&oldid=16649499
pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy