D
D (numită /de/) este a patra literă din alfabetul latin și a șasea din alfabetul limbii române. În limba română D notează o consoană oclusivă alveolară sonoră (uneori numită dentală în loc de alveolară) cu simbolul fonetic [d].
Istorie
[modificare | modificare sursă]| Hieroglifa egipteană pentru ușă |
Caracterul proto-sinaitic din care derivă daleth-ul fenician |
Daleth-ul fenician |
Litera grecească delta |
D-ul etrusc | D-ul latin |
|---|---|---|---|---|---|
|
|
|
|
|
|
Utilizări
[modificare | modificare sursă]- D în sistemul cifrelor romane, numărul 500
- d este simbolul uzual pentru orice funcție distanță
În fizică
[modificare | modificare sursă]- d este simbolul prefixului SI deci-, reprezentând 0,1 din unitatea de măsură asupra căreia se aplică
Caractere asemănătoare
[modificare | modificare sursă]Predecesori și frați
[modificare | modificare sursă]- 𐤃 : litera semitică dalet, ce e originea următoarelor caractere
Alte reprezentări
[modificare sursă]| Alfabetul fonetic NATO | Codul Morse |
| Delta |
|
|
|
| Sistemul de semnalizare maritimă internațională | Alfabetul semaforic | Braille |
 | Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||