Louis Abel-Truchet
| Louis Abel-Truchet | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Versailles, Seine-et-Oise, Franța[6] |
| Decedat | (60 de ani)[1][4][3][7][8] Auxerre, Bourgogne, Franța[9] |
| Căsătorit cu | Julia Abel-Truchet[*] |
| Cetățenie |  Franța[10] |
| Ocupație | pictor designer litograf[*] grafician[*] aquafortist[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[7] |
| Activitate | |
| Studii | Academia Julian |
| Pregătire | Jean-Joseph Benjamin-Constant[*] |
| Mișcare artistică | Belle Époque |
| Opere importante | Q17496160[*], Q17496186[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Louis Abel-Truchet (n. , Versailles, Seine-et-Oise, Franța – d. , Auxerre, Bourgogne, Franța) a fost un pictor și realizator de postere francez. Era cunoscut pentru realizarea de peisaje, scene de gen și reprezentări ale vieții de noapte pariziene.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A fost elev al lui Jean-Joseph Benjamin-Constant(d) și Jules Lefebvre(d) la Académie Julian. Prima sa expoziție a avut loc în 1891. A fost unul dintre primii expozanți la Salon d'Automne(d) în 1903. El și Louis Vallet au creat „Société des humoristes” în 1907.
În 1910, a devenit membru al Société Nationale des Beaux-Arts. În anul următor, a fost numit Cavaler în Legiunea de Onoare.[11]
Pe lângă lucrările sale artistice, el a creat modele pentru festivități publice, în special pentru satiricul Vachalcades din 1896 și 1897 și a proiectat platformele pentru Cabaret des Quat'z'Arts(d).
În timpul Primului Război Mondial, a fost voluntar cu gradul de locotenent în Primul regiment de geniu. Armata i-a utilizat abilitățile de pictor numindu-l ca asistent al lui Guirand de Scevola(d), șeful diviziei de camuflaj nou creată. Inițial a lucrat la Paris, ajutând la organizarea atelierului central. În acest timp, a continuat să lucreze ca artist, desenând caricaturi pentru Le Petit Journal.
Cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului, a fost rănit și a murit la un spital militar din Auxerre. În 1919, lucrările sale au făcut parte dintr-o expoziție la Salon d'Automne, în onoarea artiștilor care au murit în război.
După moartea sa, văduva sa, pictorița Julia Abel-Truchet, a preluat atelierul său din Montmartre și a devenit portretistă.[12]
Lucrările sale pot fi văzute la Musée Gallé-Juillet, Muzeul Grenoble, Muzeul de artă modernă André-Malraux, Muzeul Carnavalet și Musée des Beaux-Arts de Pau. O stradă din arondismentul 17 din Paris poartă numele lui.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Louis Abel-Truchet, GeneaStar
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Louis Abel-Truchet (în engleză), RKDartists
- ^ a b Allgemeines Künstlerlexikon Online, accesat în
- ^ Louis ABEL-TRUCHET, Le Delarge
- ^ „Louis Abel-Truchet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Louis Abel-Truchet (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
- ^ „Louis Abel-Truchet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în
- ^ Documentation @ the Base Leonore
- ^ André Roussard, Dictionnaire des peintres à Montmartre, Paris, 1999, pg. 23 ISBN: 978-2-951360-10-5
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Cécile Coutin, Tromper l'ennemi : l'invention du camouflage moderne en 1914-1918, Éditions Pierre de Taillac, 2012ISBN: 978-2-364-45062-2
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| Control de autoritate |
|  |
|---|