Sari la conținut

Matei Ghica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Matei Ghica

Domn al Moldovei,
Domn al Țării Românești
Date personale
Născut1728[1] Modificați la Wikidata
Decedat (28 de ani) Modificați la Wikidata
PărințiGrigore Ghica al II-lea
Zoe Manaina[*][[Zoe Manaina (- 1759)|​]] Modificați la Wikidata
OcupațieDragoman Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Ghica
Domn al Țării Românești Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorGrigore Ghica al II-lea
SuccesorConstantin Racoviță
Domnitor al Moldovei Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorConstantin Racoviță
SuccesorConstantin Racoviță
Matei Ghica, după un portret din secolul al XIX-lea.
Matei Ghica, după un portret din secolul al XIX-lea.

Matei Grigorie Ghica (n. 1728[1] – d. ) a fost domn al Țării Românești: 11 septembrie (firmanul de numire) 1752 - 22 iunie 1753 și al Moldovei: 22 iunie 1753 - 8 februarie 1756.

A fost fiul lui Grigore al II-lea Ghica (1695-1752) și a Zoei Ghica (n. Manos, ?-1759). A fost Mare Dragoman în perioada iunie 1751 - august 1752.

A fost cerut în scaunul Țării Românești de boierii țării, după moartea tatălui său în 1752. În numai trei luni după venirea sa la domnia Țării Românești, Matei Ghica a numit 30 de stolnici, 20 de paharnici și 50 de serdari. Aceste numiri sunt o altă dovadă a marii corupții a domniilor fanariote, deoarece caftanul era un mijloc foarte bun de a aduna bani de la doritorii de dregătorii.[2] Asuprindu-i ca domn, tot boierii i-au obținut și înlocuirea.

Trecut pe tronul Moldovei, pentru a-i câștiga pe boieri, îi copleșește cu favoruri, dar stoarce fără scrupule țărănimea pentru a-i plăti pe turci și duce o viață dezmățată. În timpul domniei lui în Moldova s-a redactat „Cronica Ghiculeștilor”. Este o cronică anonimă, redactată pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea de un autor atașat familiei Ghica. Cuprinde bogate informații referitoare la istoria Moldovei între 1695 și 1754.[3]

În politica externă s-a orientat spre curțile din Viena și Petersburg. Deși și-a reînnoit domnia cu sume mari de bani, Matei Ghica a devenit totuși suspect Porții otomane pentru înclinarea sa către Viena și Petersburg. Astfel sultanul Osman al III-lea l-a mazilit și l-a trimis în surghiun în februarie 1756.

  1. ^ a b (PDF) http://www.ghika.net/Branches/Grigore_II.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Ion Țurcanu, Istoria românilor: Cu o privire mai largă asupra culturii, Editura Istros, Brăila, 2007
  3. ^ dexonline, dexonline.ro 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Grigore II Ghica
Domn al Țării Românești

17521753
Succesor:
Constantin Racoviță
Predecesor:
Constantin Racoviță
Domn al Moldovei

17531756
Succesor:
Constantin Racoviță



pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy