Portal:Știință
Portal Știință
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.
Cele mai vechi rădăcini ale științei pot fi urmărite în Egiptul Antic și Mesopotamia în jurul anilor 3500-3000 î.Hr. Contribuțiile lor la matematică, astronomie și medicină au modelat filosofia naturală greacă a antichității clasice, prin care s-au făcut încercări formale de a oferi explicații ale evenimentelor din lumea fizică bazate pe cauze naturale.
După căderea Imperiului Roman de Apus, cunoștințele despre concepțiile grecești ale lumii s-au deteriorat în Europa de Vest în primele secole (400 până la 1000 d.Hr.) din Evul Mediu, dar au fost păstrate în lumea musulmană în timpul epocii de aur islamice. Recuperarea și asimilarea operelor grecești și a cercetărilor islamice în Europa de Vest din secolele X-XIII au reînviat „filosofia naturală”, care a fost ulterior transformată de Revoluția științifică ce a început în secolul al XVI-lea, deoarece ideile și descoperirile noi s-au îndepărtat de concepțiile și tradițiile grecești anterioare. Metoda științifică a jucat curând un rol mai important în crearea de cunoștințe și abia din secolul al XIX-lea multe dintre caracteristicile instituționale și profesionale ale științei au început să prindă contur, împreună cu schimbarea „filosofiei naturale” în „științe naturale”.
Știința modernă este de obicei împărțită în trei ramuri majore care constau în: științele naturii (de exemplu, biologie, chimie și fizică), care studiază natura în sensul cel mai larg; științele sociale (de exemplu, economie, psihologie și sociologie), care studiază indivizi și societăți; și științele formale (de exemplu, logică, matematică și informatică teoretică), care studiază concepte abstracte. Există un dezacord dacă științele formale constituie de fapt o știință, întrucât nu se bazează pe dovezi empirice. Disciplinele care folosesc cunoștințele științifice existente în scopuri practice, precum ingineria și medicina, sunt descrise drept științe aplicate.
Articol selectat — schimbă articolul
Carnotaurus (în latină înseamnă „taur carnivor”) a fost un gen de dinozaur teropod de dimensiune mare care a trăit în America de Sud în timpul Cretacicului târziu, acum aproximativ 72-69,9 milioane de ani în urmă. Singura specie este Carnotaurus sastrei. Cunoscut dintr-un singur schelet bine conservat, este unul dintre cele mai bine înțelese teropode din emisfera sudică. Scheletul, găsit în 1984, a fost descoperit în provincia Chubut din Argentina în rocile formației La Colonia. Carnotaurus este un membru derivat al Abelisauridelor, un grup de mari teropode care au ocupat marea nișă prădătoare din partea de sud a supercontinentului Gondwana în perioada Cretacicului târziu. Relațiile filogenetice ale Carnotaurus sunt incerte; s-ar putea să fi fost mai aproape de Majungasaurus sau Aucasaurus.
Carnotaurus a fost un prădător biped, cu o lungime de 7,5 până la 9 m și cu o greutate de cel puțin 1,35 tone. Ca teropod, Carnotaurus era extrem de specializat și distinctiv. Avea coarne groase deasupra ochilor, trăsătură nevăzută la toți ceilalți dinozauri carnivori și un craniu mare așezat pe un gât musculos. Carnotaurus a fost în continuare caracterizat de brațe mici vestigiale și picioare lungi și subțiri. Scheletul este păstrat cu amprente extinse ale pielii, care prezintă un mozaic de solzi mici, care nu se suprapun, cu diametrul de aproximativ 5 mm. Mozaicul a fost întrerupt de umflături mari care căptușeau părțile laterale ale animalului și nu există indicii de pene. (Articol întreg...)
Imagine selectată — schimbă imaginea
Reprezentare artistică a emisferei estice a Pământului din datele culese de instrumentele MODIS de pe sateliții Terra și Aqua, precum și satelitul DMSP, naveta Endeavour și Proiectul de cartografiere antarctică Radarsat.
Categorii
Astronomie | Biologie | Chimie | Științele Pământului | Fizică |
Antropologie | Arheologie | Comunicații | Economie | Etnologie | Geografie | Lingvistică | Științe politice | Semiotică Sociologie|
Acustică | Arhitectură | Informatică | Inginerie | Ergonomie | Matematică aplicată | Optică
Categorii asociate
Istoria științei | Matematică | Filosofia științei | Metoda științifică | Statistică | Tehnologie
Biografie selectată — schimbă articolul
Johann Georg Adam Forster (n. 27 noiembrie 1754 – d. 10 ianuarie 1794) a fost un naturalist, etnolog, scriitor de proză de călătorie, ziarist și revoluționar. La o vârstă fragedă, și-a însoțit tatăl, pe Johann Reinhold Forster, în mai multe expediții științifice, inclusiv în a doua călătorie a lui James Cook în Pacific. Relatarea acestei călătorii, intitulață, O călătorie în jurul lumii, a contribuit la etnologia popoarelor din Polinezia și rămâne o operă respectată. Ca urmare, Forster a fost admis în Societatea Regală la doar douăzeci și doi de ani și a ajuns să fie considerat unul dintre fondatorii literaturii științifice moderne de călătorie.
După revenirea în Europa continentală, Forster s-a îndreptat spre domeniul academic. A călătorit la Paris pentru a încerca să discute cu revoluționarul american Benjamin Franklin în 1777. A predat istorie naturală la Collegium Carolinum din Kassel (1778–84), și apoi la Academia din Vilna (Universitatea Vilnius) (1784–87). În 1788, a devenit bibliotecar-șef la Universitatea din Mainz. Mare parte din opera sa științifică din această perioadă a constat în eseuri de botanică și etnologie, dar a și prefațat și tradus numeroase cărți despre călătorii și exporare, inclusiv o traducere în germană a jurnalelor lui Cook.
Forster a fost o figură centrală a Iluminismului în Germania, și a corespondat cu majoritatea adepților săi, inclusiv cu prietenul său apropiat, Georg Christoph Lichtenberg. Ideile și personalitatea sa l-au influențat pe Alexander von Humboldt, unul dintre marii oameni de știință ai secolului al XIX-lea. Când francezii au cucerit orașul Mainz în 1792, Forster a devenit unul dintre fondatorii Clubului Iacobin din oraș și a jucat un rol important în Republica Mainz, primul stat republican din Germania. (Articol întreg...)
Știați că...
- ...că perioada de gestație a lemurului cu coadă inelară (foto) este de aproximativ 146 de zile?
- ...că aerogelul are 15 înregistrări în Cartea Recordurilor pentru proprietățile materialului, inclusiv cel mai bun izolator și solidul cu densitatea cea mai mică?
- ...că genul Entomocorus include o specie de pește-pisică care trăiește doar un an?
- ...că distanța dintre Pământ și Soare poate varia între aproximativ 147.000.000 km (periheliu) și 152.000.000 km (afeliu), deoarece traiectoria pe care Pământul o descrie în jurul Soarelui este o orbită eliptică?
- ...că gaura neagră supermasivă din centrul quasarului OJ287 cântărește de 18 miliarde de ori masa Soarelui, de șase ori mai grea decât deținătorul recordului anterior?
WikiProiecte
Lucruri pe care le poți face
- Contribuie la unul sau mai multe dintre proiectele de știință WikiProiecte
- Îmbunătățește unul dintre articole de știință enumerate la Categorie:Cioturi din domeniul științei.
