Sari la conținut

Râul Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Râul Argeș
—  Codul râului: X-1  —

Râul Argeș la lacul de acumulare Mihăilești-Cornetu
Date geografice
Bazin hidrograficDunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMunții Făgăraș
Cotă la izvor2.030 m.d.m.
EmisarDunărea
Coordonate la vărsare44°3′31.32″N 26°37′0.84″E ({{PAGENAME}}) / 44.0587000°N 26.6169000°E
Punct de vărsareOltenița
Date hidrologice
Bazin de recepție12.600 km²
Lungimea cursului de apă350 km
Debit mediu73 m³/s
Date generale
Județe traversateArgeș,
Dâmbovița,
Ilfov,
Giurgiu,
Călărași
LocalizareRomânia
Afluenți de stângaBuda,
Valea cu Pești,
Valea Lupului,
Limpedea,
Chiciura,
Valea Iașului,
Vâlsan,
Valea Satului,
Râul Doamnei,
Izvorani,
Vrănești,
Râncăciov,
Cârcinov,
Budișteanca,
Sabar,
Câlnău,
Dâmbovița,
Rasa,
Luica
Afluenți de dreaptaCapra,
Cumpăna,
Valea lui Stan,
Arefu,
Bănești,
Valea Danului,
Tutana,
Bascov,
Neajlov,
Zboiul
Principalele localități traversateCăpățânenii Ungureni, Căpățânenii Pământeni, Poienari, Corbeni, Bucșenești, Rotunda, Albeștii Ungureni, Albeștii Pământeni, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Argeșani, Stejari, Mănicești, Vâlcelele, Malu Vânăt, Merișani, Borlești, Vărzaru, Dobrogostea, Schiau, Bascov, Pitești, Golești, Catanele, Coșeri, Căteasca, Baloteasca
Localizarea râului Argeș pe harta României

Râul Argeș este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km2. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra.[1]

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m3/s în cursul superior, 40 m3/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m3/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan. Afluenți principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov.

Râul Argeș la lacul de acumulare Vidraru

Pe cursul inferior al râului Argeș a fost construit barajul Mihăilești, situat la aproximativ 20 km de București, în județul Giurgiu, la intrarea în localitatea Mihăilești. Lacul de acumulare are lungimea de 8 km, lățimea maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 de metri.

Izvoare istorice

[modificare | modificare sursă]

Alexandru Vlahuță realizează o descriere armonioasă a cursului râului Argeș in capitolul Pe Argeș. Curtea de Argeș a volumului său de proză România Pitorească: "Numai Argeșul, călător fără odihnă, trece pe spintecătura văilor, și undele lui vorbesc într-una, cînd mai tare, cînd mai încet. Vorbesc undele lui de măreția și frumsețile Negoiului, din coapsa căruia au izvorît [...] Trece bătrînul Argeș pe vale, îndoindu-și albia spre răsărit pe lîngă orașul Pitești... De-aici, din ce în ce mai potolit se lasă în largul neteziș al cîmpiilor, și, după ce-și trage, în matca-i nisipoasă, din stînga Neajlovul și Glavaciorul, din dreapta Vîlsanului, Rîul Doamnei, Sabarul și Dîmbovița, abate spre miazăzi, taie șesul Ilfovului și merge de se toarnă în Dunăre în dreptul Olteniții."

  • Administrația Națională Apele Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Argeș
  • Alexandru Vlahuță - România Pitorească - Pe Argeș. Curtea de Argeș 1901

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy