gospodărie

română

Etimologie

Din gospodar + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /gos.po.də'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului gospodărie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gospodărie	gospodării
Articulat	gospodăria	gospodăriile
Genitiv-Dativ	gospodăriei	gospodăriilor
Vocativ	gospodărie	gospodăriilor

1. totalitatea bunurilor care constituie averea (imobilă a) unui locuitor, îndeosebi a unui țăran (și a familiei sale); casă.
2. unitate formată dintr-o locuință și din persoanele (înrudite) care o locuiesc, trăind în comun; persoanele (înrudite) care locuiesc împreună, având buget comun și valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor.
3. activitate casnică (a gospodinei); menaj.
4. (ieșit din uz) unitate de producție agricolă, de prestări de servicii etc. (de stat, cooperatistă sau particulară).
5. conducere, administrare a unui bun, a unei instituții (publice) etc.; instituție sau ansamblu de instituții care asigură această conducere, administrare.

   Gospodărie comunală.

Cuvinte derivate

• gospodărioară

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online