Mihai Draganescu Universitary professor at the University "Politehnica" of Bucharest, Romania, for more than 40 years, academician, and

former president of the Romanian Academy (1990-1994), Mihai Draganescu is known in Romania for his works and activities in the domains of electronics, informatics and of philosophy of science. Prof. Mihai Draganescu is member of the Presidium of the Romanian Academy, President of the Section for the Science and Technology of Information and Honorary President of the Forum for the Information Society of the Romanian Academy. He is a Life Fellow IEEE. Recently he was nominated as the president of the scientific council of the National Program for Research and Development for the Information Society in Romania. He introduced in Romania the concepts of the Knowledge Society and promotes the ideas of a future society of consciousness. President of the Romanian Committee for the History and Philosophy of Science and Technology, President of the Section for Philosophy and Psychology of the Academy of Scientists- Romania, he is Honorary Ambassador. Presently, at our Institute, he is working at a project " Structural - phenomenological modeling, conceptual and symbolic" based on his original philosophy of science elaborated previously, between 1977-1993. Among the aims of this project: to bring new ideas in the methodology of science and to develop orthophysical (structural-phenomenological) theories of the physical and informational reality, of mental processes and consciousness. He is a member of the Association for the Scientific Study of Consciousness (ASSC) and of the group KATEDRAST formed with professor Menas Kafatos a.o. from George Mason University, Fairfax, USA, with the aim of advancing new fundamental principles in philosophy of science and science. The latest works include the extension of the theory of categories and functors to phenomenological domains and the development of the philosophy of integrative science.

Categories and Functors for the Integrative Science. E-prints: Internet books. Mind and Consciousness. Science and Technology of Information. Information Society - Knowledge Society. Consciousness Society. History of the Science and Technology.

ORTOFIZICA
Glosar de termeni specifici

Afiire. Sens fenomenologic fundamental al fiintelor vii. Afiirea este inteleasa si ca proces de generare de sensuri fenomenologice in mintea umana, ca si , in general in organismele vii. Arhem. Cvasisistem format din elemente structurale si fenomenologice, avand proprietatea constiintei. Face parte din clasa sistemelor introdeschise. Realitate cu o arhitectura care nu se reduce numai la sistem. Spre deosebire de un sistem care poate complet formal si are un comportament descriptibil formal, arhemul cuprinde si manifestari neformale. Omul nu este un sistem ci un arhem, realitatea nu este un sistem, ci un arhem, adica sunt realitati care cuprind o parte sistemica dar au si componente care depasesc sistemul. In general, orice structura materiala cu introdeschidere spre infomaterie sau este constituita din componente cu introdeschidere, care nu este fortata la un comportament formal sau formalizat, deci cu posibilitatea de a genera, crea sau inventa nou este un arhem. Cosmos. Cuprinde ortoexistenta si universurile nascute din ortoexistenta. Deci, cosmos nu este totuna cu univers. Cosmosul este sursa si salasul universurilor, orice univers fiind in cosmos. Cronos. Procesul fenomenologic al ritmului cosmic; ritm (tact, ceas) infomaterial, fara durata. Nu este exact timpul, ci un rudiment de timp, o componenta a timpului. Devine timp atunci cand intr-un univers i se ataseaza, prin fiintele vii durata. Cronos este ritmul fara durata al schimbarii in ortoexistenta. El asigura cadrul fluctuatiilor infomateriei si este prezent in introdeschiderea unui organism viu. Fenomenologie. Spre deosebire de intelesul uzual care se refera la ceea ce apartine fenomenelor (din care punct de vedere, fizicul, biologicul, etc. sunt fenomenologice) si spre deosebire de intelesul din fenomenologia lui Husserl si din celelale fenomenologii care i-au urmat, prin fenomenologie autorul se refera la procesele fizice care au loc in infomaterie, sau intr-o organizare mentala (care contine un substrat infomaterial). Procesele fenomenologice nu pot fi explicate prin procedee formale si, in particular, matematice. Se poate vorbi atunci de fenomene fenomenologice spre deosebire de fenomenele structurale. Fenomenologia studiaza lumea sensurilor, a ortosensurilor, si a cronosului ca forme de manifestare fenomenologica. Tot ceea ce se refera la aceasta fenomenologie este fenomenologic (intelesul larg al termenului fenomenologic). Formal. Tot ceace tine de reguli. Exista formalul logic, formalul matematic, al prescriptiilor tehnologice, al regulilor de conducere si comportament; dar si universul fizic si cel tehnic in functionarea lor sunt formale, deoarece aceste functionari pot fi incadrate in reguli formale. Nimic formal nu poate functiona fara un suport material, nici logica si nici matematica, acestea din urma avand nevoie fie de un substrat mental, fie de un subiect informatic. Infomaterie. Componenta a materiei profunde alaturi de lumatie. Infomateria este o materie informationala in care informatia se manifesta in primul rand fenomenologic, ca proces fizic specific, ca o sensibilitate fizica. Asemenea procese in infomaterie se numesc ortosensuri.

O generare de ortosensuri in infomaterie, prin fluctuatie, duce la o structurare a infomateriei si la constituirea unor legi ale universului fizic. Acestea se formeaza prin cuplarea dintre lumatie si infomateria structurata, mentinuta structurat prin insasi aceasta cuplare. O parte din infomaterie ramane nestructurata, disponibila pentru noi structurari. Datorita infomateriei, profunzimile lumii materiale pot fi substratul unei potentialitati infinite de manifestari ale materiei. Informatie. Notiune fundamentala de Ortofizica. Informatia sub forma fenomenologica este prezenta incepand din materia profunda, in infomaterie. Ortosensurile din infomaterie sunt informatii fenomenologice si ele stau la baza generarii de universuri. Informatia structurala, singura care a fost studiata de stiinta pana in prezent, este secundara, in lumea materiala, in raport cu informatia fenomenologica. Informatia sub forma cea mai generala este formal-fenomenologica, partea formala continand structurile sintactice si structurile semnificatiei (de context si de referinta), iar partea fenomenologica continand sensurile (sau ortosensurile) corespunzatoare. Sub aceasta forma se prezinta informatia mintal-psihologica a constiintei umane. Introdeschidere. Acces in infomaterie al anumitor structuri fizice din univers, devenind prin aceasta organisme vii. Organismele vii sunt deschise inspre mediul inconjurator spatiotemporal si introdeschise catre infomaterie. Prin introdeschidere, infomateria participa direct la constitutia unui organism viu. Corpurile inerte nu au introdeschidere. Lumea mentala nu poate fi explicata numai prin substratul ei neuronic. Ea are ca substrat si infomateria datorita careia se produc fenomenele de sens. Datorita introdeschiderii au loc procese neformale pe plan mental si in general in orice organism viu. Lumatie. Componenta a materiei profunde alaturi de infomaterie. Lumatia corespunde notiunii de materie la Aristotel cu deosebirea ca forma pe care ea o poate lua depinde de cuplajul cu infomateria. Lumatia este materia profunda nestructurata, care nu se poate structura de la sine, ci numai de catre infomaterie. Lumatia reprezinta o materie suport, care ar ramane in nemiscare si echilibru total daca nu ar interveni al doilea principiu, infomateria. Lumatia poate fi conceputa si ca sursa a energiei din univers. Lumatia, ca rezervor material al lumii, reprezinta tendinta, spre echilibru, careia i se opune fluctuatia infomateriei si dinamica in infomaterie, determinind impreuna universuri cu procese permenente de echilibru si dezechilibru. Lumatia si infomateria constituie matricea fundamentala a lumii. Lumatia este numita uneori promaterie neinformata. Lumatia informata prin cuplajul cu infomateria ia forma materiei unui univers. Ortobiont. Lacuna in lumatia cuplata cu infomateria, in cazul unui univers. Lacuna lumateica. Are, pe de o parte, caracter de cuanta, cu proprietati particulare, insa pe de alta parte, are caracter de anticuanta, fiind un continuum infomaterial. Este o cunata de infomaterie in univers, dar denumirea de cuanta este improprie din punctul de vedere al proprietatilor fenomenologice ale infomateriei. Prin ortobiont se realizeaza introdeschiderea unor anumite structuri moleculare care obtin astfel calitatea de organisme vii. Introdeschiderea duce la stabilirea proceselor mentale ca procese emergente specifice materiei vii. Universul se inradacineaza in ortoexistenta prin cuantele din lumatie (cuante de spatiu si particule elementare) si prin ortobionti. Ortoexistenta. Ortoexistenta reprezinta existenta in afara universului, din care universul devine. Profunzimile lumii materiale sunt ortoexistenta. Existenta totala este formata din existentele sub forma de univers si ortoexistenta. Ortoexistenta este sursa unui univers si substrat al unui univers. Ortoexistenta este constituita din lumatie si infomaterie. Ortoexistenta

este sursa unor potentialitati infinite ale materiei. Gandirea filosofica, inainte de orice date ale stiintei, nu poate fi consecventa cu ea insasi, decat daca admite o realitate mai adanca dacat cea a universului. In acelasi timp, stiinta ajuta la stabilirea unor ipoteze asupra naturii si proprietatilor probabile ale realitatii profunde. Ortofizica. Domeniu al filozofiei care se ocupa de elaborarea unui model al profunzimilor lumii materiale care sa explice modul in care de la materia profunda se poate trece la constituirea particulelor elementare si la aparitia unui univers . De asemenea, urmareste sa ofere un model explicativ al naturii matriei vii si al proceselor fenomenologice si psihologice. Ortoexistenta ofera o baza pentru explicarea unitara a substantei fizice, a materiei vii si a proceselor mentale. Ortofizica propune o viziune structural-fenomenologica asupra lumii materiale si in stiinta, care sa depaseasca perspectiva sistemica sau structurala dominanta astazi. Un mare accent este pus in ortofizica pe informatie care capata semnificatii ontologice. In acelasi timp, ortofizica permite dezvoltarea unei teorii generale si cuprinzatoare a informatiei. Ortosens. Proces fenomenologic in infomaterie. Ortosensul este informatie fenomenologica. El apare de la sine in infomaterie sau poate fi generat prin formele de sens ale organismelor vii, prin introdeschiderea acestora in infomaterie. Un univers are la baza o multime de ortosensuri care din punct de vedere formal se manifesta prin marimile de stare ale particulelor elementare. Aceste ortosensuri sunt mentiunte datorita cuplajului infomateriei cu lumatia, altfel dispar prin fenomene de relaxare. Ortosensurile generate din sensuri prin lacunele lumateice ale introdeschiderii unui organism viu nu se pot mentine, se relaxeaza, in afara de cazul in care se fixeaza prinstructuri in organism (in sistemul nervos central) care sa regenereze ortosensurile la care corespund. Ortotehnologie. Tehnologie pentru interventia activa a omului si societatii in ortoexistenta pentru a crea efecte antientropice absolute sau la limita, pentru a crea un nou univers. Tensiune filosofica. Stare mental-psihologica a omului constient de plasarea fiintei sale la imbinarea dintre univers si cosmos, adica la imbinarea dintre realitatea spatio-temporala supusa simturilor sale si realitatea profunda pe care o intuieste. O asemenea stare se manifesta prin structuri, purtind unitatea si contradictia dintre cele doua mari paliere ale existentei si prin sensurile mentale corespunzatoare. De aceea, tensiunea filosofica ar putea fi numita si tensiune biontica, intrucat este datorata celor doua straturi ontologice cuprinse de fiinta umana. Univers. Un univers este o parte a cosmosului, fiind nascut din cosmos, dezvoltandu-se in cosmos si disparand in cosmos. Ca urmare a unui proces fizic de fluctuatie fenomenologica a infomateriei si de decuplare cu lumatia se formeaza o structurare in ortoexistenta care constituie o incercare de univers (ce esueaza daca se produce decuplare dintre lumatie si infomaterie) sau un univers, cu spatiile si timpul proprii, care va evolua tinzind catre aparitia constiintei. Fiind procese fizice, incercarile de universuri si universurile sunt procese materiale. O incercare de univers este o structura care iese din ortoexistenta si se dizolva in ortoexistenta. Un univers naste iesind din ortoexistenta, ramanand ancorat in ortoexistenta si urmand sa se retopeasca in ortoexistenta, sa-si prelungeasca existenta inre-un fel sau altul sau chiar sa determine aparitia unui nou univers. Legile fizice de baza ale unui univers sa nasc prin fluctuatia fenomenologica initiala care determina structura universului fizic. Crearea unui univers nou, prin actiune tehnologica dintr-un univers in infomaterie, inducandu-se ortosensuri orientate care sa concure impreuna cu cele generate prin fluctuatia la determinarea legilor de baza ale universului nou, ar putea fi posibila o data cu cunoasterea

principiilor fundamentale ale materiei profunde de catre constiinta sociala din universul actual. Un asemenea proces sugereaza si posibilitatea ecolutiei unor specii de universuri. Univers biologic. Un univers cu organisme vii. Este o aproximatie de ordin superior fata de aproximatia unui univers fizic. Univers biologic. 1. Un univers fara introduceri; 2. Un univers pentru care, intr-o prima aproximatie, se neglijeaza introdeschiderile si prezenta organismelor vii. Univers informational. Un univers cu organisme vii cu constiinta, producatoare de stiinta, tehnologie, arta si cultura.

Bibliografie: 1. http://www.historycluj.ro/SU/cercet/IsacIonut/Introducere%20in%20filosofia%20structuralfenomenologica%20WEB.pdf 2. http://www.racai.ro/~dragam/Orthophysics-Fluctuation-Rythm.pdf