Léngoa latìnn-a
ZE
|
Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize, segóndo a grafîa ofiçiâ |
| Latìn LINGVA LATINA | |
|---|---|
| Parlòu in | Civiltæ de Rómma Çitæ do Vaticàn
|
| Parlànti | |
| Totâle | Nisciùn parlànte de léngoa moæ |
| Clasificaçión | |
| Filogénexi | Lengoe indoeuropee Grùppo Italico Léngoe latìn-falische Latìn |
| Statûto ofiçiâ | |
| Ofiçiâ in | Çitæ do Vaticàn
|
| Regolòu da | Pontificia Academia Latinitatis |
| Còdichi de clasificaçión | |
| ISO 639-1 | la
|
| ISO 639-2 | lat
|
| ISO 639-3 | lat (EN)
|
| Glottolog | lati1261 (EN)
|
| Estræto in léngoa | |
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Omnes homines liberi aequique dignitate atque iuribus nascuntur. Ratione conscientiaque praediti sunt et more fraterno iis erga alios se gerendum est. | |
 | |
A léngoa latìnn-a (in latìn: Lingua latīna) a l'é 'na lengoa indeoröpéa do grùppo de lengoe italico-falische.
Nasciûa inta region do Lassio into I milenio primma de Cristo, sta lengoa a s’é difûza 'nte l’Eoröpa òcidentâle a ségoito de conquiste di Români. A l’é a moæ de tùtte e lengoe ancheu definîe “romanse” e a l’é stæta pe secoli a lengoa da coltûa eoropêa. Fin a-o Concilio Vatican II a l’é stæta a lengoa litùrgica da Gêxa Catòlica.
Scistêma de scritûa
E letie de l'alfabêto latin derivan da quello grêco òcidentâle (adêuviòu a Cuma), e son a bâze pe-a ciù parte di alfabêti adêuviæ ancheu in Eoröpa, America e Africa (comme quello italian e quello ligure). I grafi òriginâli son questi:
| Letia | A | B | C | D | E | F | G | H | I | K | L | M | N | O | P | Q | R | S | T | V | X |
|---|
Dòppo a conquista da Grêcia into I secolo a.C., s'êa iniçiòu a adêuviâ e letie grêghe ⟨Y⟩ e ⟨Z⟩ (insemme ai digrafi ⟨CH⟩, ⟨PH⟩ e ⟨TH⟩) pe poei scrîve e paròlle d'òrigine grêga. Donca l'alfabêto latin clascico conprendeiva 23 letie:
| Letia | A | B | C | D | E | F | G | H | I | K | L | M | N | O | P | Q | R | S | T | V | X | Y | Z |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Nomme latin | ā | bē | cē | dē | ē | ef | gē | hā | ī | kā | el | em | en | ō | pē | qū | er | es | tē | ū | ix | ī Graeca | zēta |
| Prononçia latinn-a (IPA) | aː | beː | keː | deː | eː | ɛf | ɡeː | haː | iː | kaː | ɛl | ɛm | ɛn | oː | peː | kuː | ɛr | ɛs | teː | uː | iks | iː ˈɡraɪka | ˈdzeːta |
Gramatica
O latìn o l'é 'na lengoa flesciva che a l'adêuvia i câxi pe-e fonçioin gramaticâli. I câxi son:
- Nominatîvo: indica o sogetto da frâze (es: Cornelia pulchra vidētur; Cornélia a pâ bella)
- Zenitîvo: indica de sòlito un posesso, agendo comme conplemento de specificaçion (es: mīlitēs Caesaris; i sordàtti de Cézare)
- Datîvo: indica de sòlito o conpleménto de tèrmine (es: Dō gladium Iūliō; Daggo a spâ a Giùlio)
- Acuzatîvo: indica l'ogetto da frâze (es: Cornelia amat Iūlium; Cornelia ama Giulio)
- Vocatîvo: uzòu into discorso diretto, indica o conplemento de vocaçion (es: Cornelia, quid fēcistī?; Cornelia, cöse t'æ fæto?)
- Ablatîvo: o l'è o câxo con ciù fonçioin (conplemento de tenpo, d'agente, caoza, etc.)
Nommi
Into latìn gh'é træ categorîe de nommi: mascolin, feminin e neotro. No l'existe l'articolo
Declinaçioin
In latìn existan çinque declinaçioin, e quæ se diferençian pe-e sciortîe do zenitîvo scingolâre:
- Prìmma: zenitivo in -ae
- Secónda: zenitivo in -i
- Tersa: zenitivo in -is
- Quarta: zenitivo in -us
- Quinta: zenitio in -ei
Prìmma declinaçión
I nómmi feminìn son solitaménte da prìmma declinaçión
Declinaçion de rosa (a rêuza):
| Câxo | Scing. | Plur. |
|---|---|---|
| Nom | rosa | rosae |
| Zen | rosae | rosārum |
| Dat | rosae | rosis |
| Acuz | rosam | rosas |
| Voc | rosa | rosae |
| Abl | rosā | rosis |
Seconda declinaçión
I nómmi mascolìn e nêutri son solitaménte da seconda declinaçión
Declinaçión de lupus (mascolìn; o lô):
| Câxo | Scing. | Plur. |
|---|---|---|
| Nom | lupus | lupi |
| Zen | lupi | lupōrum |
| Dat | lupo | lupis |
| Acuz | lupum | lupos |
| Voc | lupe | lupi |
| Abl | lupo | lupis |
Declinaçión de bellum (nêutro; a guæra):
| Câxo | Scing. | Plur. |
|---|---|---|
| Nom | bellum | bella |
| Zen | belli | bellōrum |
| Dat | bello | bellis |
| Acuz | bellum | bella |
| Voc | bellum | bella |
| Abl | bello | bellis |
Bigliografîa
- (IT, LA) Germano Proverbio, Lingue classiche alla prova: note storiche e teoriche per una didattica, Bològna, Pitagora, 1981, ISBN 88-37-10219-4.
- (IT, LA) Lao Paoletti, Corso di lingua latina. I. Fonetica, Morfologia, Sintassi, 16ª ed., Torìn, Paravia, 1987, ISBN 88-39-50387-0.
Vóxe correlæ
Âtri progètti
Wikipedia a gh'à 'n'ediçión in léngoa latìnn-a (la.wikipedia.org)
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Lengua latinn-a
| Contròllo de outoritæ | LCCN (EN) sh85074944 · GND (DE) 4114364-4 · BNF (FR) cb11935508t (data) · BNE (ES) XX526920 (data) · NDL (EN, JA) 00569314 |
|---|