Sari la conținut

prinde

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină pre(he)ndere. Confer franceză prendre.

Pronunție

  • AFI: /ˈprin.de/


Verb


Conjugarea verbului
(se) prinde
Infinitiv a (se) prinde
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		(mă) prind
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să (se) prindă
Participiu prins
Conjugare III

I.

  1. (v.tranz.) a apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc.
  2. (despre animale) a apuca cu dinții, cu ghearele.
  3. a fixa, imobilizând.
  4. (v.tranz.) (fig.) a lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe.
  5. (v.refl.) a-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța.
  6. (v.refl. recipr.) a se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa).
  7. (v.tranz.) a cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele.

II.

  1. (v.tranz.) a ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic).
  2. a pune mâna (sau laba) pe un animal.
  3. a surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă.
  4. a încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul).
  5. a ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare.
  6. (despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) a surprinde.
  7. (fig.) (despre stări fizice sau sufletești) a cuprinde (pe neașteptate); a copleși.
  8. a absorbi.

III.

  1. (v.tranz.) a fixa ceva prin legare, coasere sau agățare.
  2. (v.refl.) a rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva).
  3. (fig.) a înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare.
  4. (v.tranz.) a înhăma; a înjuga.
  5. (v.refl.) a se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...).
  6. (v.refl. și tranz.) (pop.) a (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă.
  7. (v.refl.) a se angaja, a se învoi la ceva; a accepta, a primi.
  8. (v.refl. recipr.) a se lua cu cineva la întrecere, a se măsura, a rivaliza.
  9. (v.refl. recipr.) a face un pariu cu cineva, a pune rămășag.

IV.

  1. (v.refl.) a se lipi de ceva sau de cineva.
  2. (fig.) (despre privire, ochi) a se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva.
  3. (v.refl. și tranz.) a (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda.
  4. (v.tranz.) (despre îmbrăcămintea cuiva; p. ext. despre gesturi, atitudini etc.) a-i ședea cuiva bine, a i se potrivi.

V.

  1. (v.tranz.) a începe să...
  2. (v.refl.) (pop.) a se apuca de o treabă, a se porni la lucru.

VI.

  1. (v.tranz.) a obține, a căpăta, a dobândi.
  2. (fig.) a-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul).
  3. (v.intranz. și refl.) a se dezvolta după transplantare, a crește.

VII.

  1. (v.refl.) (fig. fam.) a fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil.

VIII.

  1. (v.refl.) (despre lapte; p. ext. despre alte substanțe) a se coagula, a se închega.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior = se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată
  • (intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp)
  • A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi că cineva a mințit
  • A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil
  • A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipă neocupat
  • A se prinde chezaș (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva)
  • A nu se prinde lucrul de cineva = se spune când cineva nu are chef să lucreze
  • (refl.) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila
  • (refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorbă = a) a începe să discute (cu cineva); b) a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să...
  • (fam.) A prinde carne (sau seu) = a se îngrășa
  • A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a câștiga experiență, a se face om de treabă
  • A prinde viață = a) a căpăta putere, tărie; a se înviora; b) a începe să se realizeze, să fie pus în practică
  • A prinde inimă sau (intranz.) a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta
  • (tranz.) A prinde rădăcini (sau rădăcină) = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere


Traduceri

a apuca
a ajunge din urmă

Etimologie

Din prinde.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru prinde.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru prinde.

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=prinde&oldid=966589”
pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy