vreme

română

Etimologie

Din slavă (veche) vrĕmen.

Pronunție

• AFI: /'vre.me/

Substantiv

Declinarea substantivului vreme
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vreme	vremuri
Articulat	vremea	vremurile
Genitiv-Dativ	vremii	vremurilor
Vocativ	vreme	vremurilor

1. timp.
2. durată limitată de două întâmplări, evenimente etc. sau măsurată în ore, zile etc.; interval, perioadă, răstimp.

   Am stat multă vreme în ploaie.

3. timp disponibil, răgaz.
4. timp (considerat) prielnic pentru desfășurarea unei acțiuni; prilej, ocazie; moment.

   Era vremea mesei

5. perioadă determinată istoricește; epocă, veac, secol.
6. (la pl.) stare de lucruri; împrejurări, circumstanțe.
7. stare a atmosferei la un moment dat și într-un loc anumit, determinată prin totalitatea elementelor meteorologice.

Cuvinte derivate

• devreme
• vremelnic
• vremui
• vremuță

Cuvinte compuse

• vremea de apoi
• în negura vremii

Locuțiuni

• (loc.adv.) Cu vremea = după un timp oarecare, cândva, odată și odată, cu timpul.
• Din vreme = mai înainte, înainte de a fi prea târziu.
• Din vreme în vreme = din când în când, uneori; din timp în timp.
• Toată vremea = continuu, mereu, fără întrerupere.
• (loc.conj.) În vreme ce (sau #înv.# în vreme când) = în timpul în care, pe când.
• (loc.adv.) Într-o vreme = la un moment dat, cândva.
• La vreme = la timpul oportun, la momentul potrivit.
• La vremea asta = într-un moment (nepotrivit) al zilei sau al anului.
• La vreme de... =
  • când se întâmplă, când e nevoie.
  • în timpul... pe timp de...
• Până (sau de) la o vreme = până (sau de) la un moment dat.
• La o vreme = la un moment dat; într-un târziu.
• Dintr-o vreme sau de la o vreme (încoace) = începând de la un moment dat.
• (loc.adj. și adv.) Fără (de) vreme (sau înainte de vreme) = înainte de termen, prematur.
• (loc.conj.) De vreme ce = din moment ce, deoarece, fiindcă.
• (loc.adv.) Pe (sau în) vremea aceea (sau acea vreme) = pe atunci.
• Pe vremuri = odinioară, cândva, în trecut.
• Din vremuri = din vremurile vechi, din străbuni.
• După vremuri = în cursul veacurilor.

Expresii

• O vreme = o perioadă de timp
• A-și pierde (sau a-și trece, a-și omorî) vremea = a-și irosi timpul în zadar, a lenevi
• În (sau la) vremea mea (ori ta, lui etc.) = (în) tinerețe, (în) floarea vârstei
• Acum mi-i (sau ți-i etc.) vremea = aceasta este vârsta când trebuie să mă bucur (ori să te bucuri etc.)

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online